Page 3 - Activitatea_1901_12_48

Nrul 48 A C T I V I T A T E A Pag. 3.

Şi dacă poporul maghiar cu toate „culturală" şi ţintele la cari tindem şi tilinară, care la noi la Români, nu-’şi mai edificătoare, ba până şi pe nevinovatele fetiţe
aceste ne priveşte cu respect şi un fel cari acum abia le vedem încă în amur­ află păreche decât în carnea cu ochi pore­ dela maşina-răsboiu a »T. P.« Dr. Suciu le-a
clită Russu, cel cu declaraţia că „dacă Sturza
de teamă, se n’o atribuim aceasta poate gul unui viitor nesigur, se vor apropia tractat cu nişte epitete scoase din propriul
mă plăteşte mai bine, lucru .lui Sturza, şi 'l seu dicţionar trivial şi puţin a lipsit de nu
meritelor noastre, ci în parte trecutu­ de noi fără să observăm.
dacă Bânffy mă plăteşte mai bine, lucru lui I le-a învrednicit cu un tratament, despre care
lui poporului român, legendei ce s’a Bânffy — şi care, din fost inaş de timar, în vorbesc concăsenii lui.
format in jurul leagănului acestui popor Sânt-Ana nouă, la Langer Kâroly, a ajuns Dealtmintreni dl protopop Moise Boc-
vechiu, şi înainte de toate orbirii pro­ CORESPONDENŢA. azi să insulte nu numai pe aproape toţi şanu, care despre Dr. Suciu vorbeşte tot
fruntaşii neamului şi bisericilor noastre, dar’
prie a poporului maghiar. Puterea per „bărbatul nepoatei mele", m’a autansat
cu o obrăznicie ne mai pomenită a insultat
noastră e credinţa lor într’o putere, ce Jos cu to g a ! se spun urbi et orbi următoarele: „Doctorul
pe toţi redactorii dela, ziarele noastre de Ioan Suriu m’a minţit şi pe mine, când în
durere! numai în închipuirea lor există. Arad, la 25 Nov. 1901. dincoaci, aşa că „Gazeta Transilvaniei", „Tri­ ziua primă a Crăciunului trecut, a venit la
Am avut prilej se vorbesc cu In nrul dela 11/24 Nov. al „Scorpiei buna", „Telegraful", „Drapelul" etc., nu că li Curticiu, ca trimis al eppului, amăgindu-mă
mulţi concetăţeni maghiari şi am ră­ Poporului" şi licheaua siriană Ioan Russu şi silă, dar’ li şi scârbă să mai şi imprimeze se merg la Arad, că voiu Căpăta 1400 fi.
mas uimit de tonul în care vorbeau drul Suciu-Furtună se năpustesc asupra celor cuvintele ,-Tribuna Poporului", ori să se pensiune şi după-ce m'am dus, Dr. Suciu a
de noi. Abstrăgend că în genere vor­ cari, împreună cu mine, au dat la o parte mai ocupe de isptăvutile lui dalde Russu, dat o declaraţie falsă, ear’ eu am rămas fără
toga ce acopere laba calului tribunist din pe care „Tribuna", redactată de dl Păcăţianu, nici un cruceriu pensiune. Cum nu va tăgă­
besc despre noi şi sporadicile noastre
Arad. aşa de nimerit l’a poreclit: «Minciună în dui Suciu că n'a tradus broşura de corte-
mişcări mai vitale cu un fel de mânie călătorie». Dar’ neavend de gând să mă
Cât pentru mine personal pişcătura de ş re a lui Rubinek"?
amestecată cu o dosă oare care de ură, purece, înţăpătura de bumbar ori lovitura apuc de munca ingrată a scrierii biografiei Aşa grăeşte rudenia despre existenţa
dar în ciasuri mai liniştite îşi ridică de măgar puţin mă alterează. Dacă pentru ^ stelniţei naţionale Ioan Russu Şirianu, să catilinară Dr. Suciu Jânos. Eu n’am nimic
pălăria în faţa noastră. „T. P." ann suferit şi temniţă pe vremea revin la Dr. Suciu-Furtună, a cărui biografie de adaus şi cred că nici on. redacţie.
când corifeii ei (Mangra şi Russu) o luaseră deasemenea n’am de gând so setiu nici­ Delamuretţ.
Tinerimea maghiară vorbeşte cu
leanca peste hotarele ţării, după grăunţe, ori odată, din simplul motiv, că nu sunt me­
admirare de tinerimea română, îi ad­ apoi făceau bachanale cu „înfrăţiţii", — mă dic şi nu cunosc influinţa ce o are boala
miră energia, răbdarea şi spiritul de pot acum împăca şi cu ideea, că dela foaia patologică asupra omului. N0UTĂTI
jertfă cu care ţine la idealurile sale na­ numită să nu mă aştept la laude. Şi n’am In nrul 38 dela 17 Febr. 1891 al ’
ţionale. „Dacă la o academie se adună s’o aştept mai ales acum, când între mânji- kossuthistei „A. es V." pe caie încă îl pun
torii hârtiei „T. P.“ s’a înregimentat şi Suciu- la îndemâna on. redacţii (l-am cetit şi după — D octorand în teologie. Cu plă­
10 tineri Români — scriau nu de mult cere am luat la cunoştinţă, că amicul nos­
Furtună, adv. în Arad, despre care, un bun cetire ne prinde mirarea cum de Drul I.
foile din Pesta — ei îşi aleg o bancă tru, fostul învăţător în Orăştie, dl Ioan Dobre,
cunoscător al lui, păr. Zislo din Seleuş, va Suciu a mai putut fi chemat la conferinţa
deosebită, vorbesc româneşte, nici odată fi o lună de când a susţinut în o foaie ro­ ţinută la Gluj, unde avea să se discute ches­ stipendist al archidiecesei din Sibiiu, a depus
zilele trecute cu succes lăudabil rigurosul
nu se despărţesc, se ajutură ca fraţii mânească, că e „scrintit“ şi „cu apă în tiuni, în care colaboratorul lui „A. âs V."
prim (exergetic-istoric) în ştiinţele teologice,
şi aranjază petreceri şi prelegeri în capi(. nu trebuie amestecat. Redacţia ,,A.“) cu is­
la facultatea din Cernăuţi. Sincerile noastre
limba română, din opurile autorilor ro- Cum însă pe iţrma publicărei articolului călitura „Dr. Suciu Jânos" au apărut oblu felicitări! Dl Dobre nu are să regrete, că stă­
mâni“. Ii admiră organizaţia, unirea şi meu din „Activitatea11 atât Suciu cât şi mai 215 rânduri îndesate cu înjurături cocişeşti pânii şi puternicii parochiei Orăştia, odini­
ales nevoiaşul Russu îşi iau etajul să se la adresa dlui Dr. Nicotae Oncu, căruia şi
desinteresarea şi însufleţirea ei fără hotare, oară nu l-au ales de preot al lor, să se mân­
acaţe de bărbaţi nevinovaţi în causâ şi de cei de păreri contrare îi poartă respectul
când e vorbă de poporul lor. gâie, că a primit, ca cel mai cualificat, nu­
oameni cinstiţi ca dnii Dr. Aurel Muntean pentru serviciile ce le-a adus causei noastre
mai votul dlui Dr. Aurel Muntean. Seriosita-
Societatea maghiară vede în socie­ şi L. Bercian, dator mă simt ca să frec naţionale, precum şi contra dlui George
tea, care-1 caracterisa, la tot caşul nu-1 lăsa
tatea română un model de societate. puţin piper bănin-bănin sub nasurile lui Fur­ Lazar, advocat cunoscut pe urma număroa-
tună şi al potaiei Russu, care nu încape nici selor sale dăruiri culturale şi filantropice. să presteze servicii de mameluc pentru o
„Advocatul, medicul, comerciantul şi, clică, care numai penelor simbrieşe şi altor
de Dr. Ştefan C. Pop, care ani de zile l'a Cu permisiunea cetitorilor cu bun gust
peste tot meseriaşul devin idealişti dar­ sateliţi de profesie le tinde ajutoare din sa­
ţinut pe Russu cu de ale gurii, ba Aradu ai acestei preţuite foi, eată şi nişte mici
nici îndată ce e vorbă de naţionalitatea cul cu grăunţe al „Ardelenei".
întreg ştie că i-a scăpat până şi mobilele, specimene despre felul cum ştie Suciu să
lor. Dacă pe pământul maghiar apare ca să nu fie licitate pentru datorii. insulte în chiar toaia străină : „Dl Oncu însă — Guvernul englez, a voit să afle
o foaie, a o abona pentru ei nu e nu­ Dr. Furtună, obiectul de azi al laudelor a vrut să muidărească (piszkolodni akart)“. dela Krtiger, că oare ar fi înleinat, să facă
mai o plăcere, ci şi o datorinţă".... de provenienţă siriană, nu mai încape îndoială, După-ce pe dnii Dr. Oncu şi Lezar îi mai pace aşa, că băile de aur din Africa-sudică
că în politica românească e o nulitate, care
Politicianii maghiari se închină plini giatifică cu epitetele „ripcîk szoknyahds", pe precum şi supremaţia (puterea de stăpân)
nu mai înapoia lui Cârţan fiind pusă, mai
de respect înaintea politicianilor noştri. ; cari, nefiind translator la tribunal ca naţio­ peste Transvaal şi Orange, să fie pe mâna
poate avea vr’o valoare. Aceasta s’a dove­ nalistul (I) Suciu, nu le pot da în traducere Englezilor. Kruger a răspuns, că până Când
Vâd în ei numai puritanismul întrupat, dit în nrul trecut al acestei foi şi se va românească, acelaşi urmează: „pe Nicolau
nu li se asigură Burilor deplină neatârnare de
întruparea desinteresârii în luptele unui dovedi şi mat ad oculos prin următoarele Oncu şi pe George Lazar ii declar de ca
Anglia şi de toate statele europene, nu să va
popor pentru drepturile sale. fapte concrete, cari vor rămânea ca vecînice lomniatori laşi şi ca pe nişte şarlatani or­ încheia nici o pace.
pete negre în vieaţa dlui Furtună. dinari (kozănseges szâdelgok) îi dau judecă
Şi în adevăr? Icoana e cât se
In nrul 31 dela 8 Februarie 1891 al opiniei publice. Arad, 16 Febi. 1901. Dr.
poate de tristă! — Creşterea m oştenitorilor de tron.
epilepticei kossuthiste „Aiad ăs Videke", pe Suciu Jânos).** Multă grijă să pune pentru creşterea fiitorilor
Tinerimea noastră ? E numai o care îl pun la disposiţie on. redacţii, Dr. Dnii Oncu si Lazar cred că mă vor împăraţi şi regi. Aşa spre pildă vă descriem
reoglindare a desorganizării generale. Furtună a avut cutezanţa, ca să nu-i zic scuza, că am reprodus deşi numai în parte, aci creşterea moştenitorului Germaniei. Până
Au trecut vremile însufleţirii generale, altmintreni, să publice un prim articol inti­ elucubraţiunile ininţei strechiate a Drului acuma a umblat la şcoli înalte (universitate)
tulat „71/2°/0 provizie directorului*1 (71/2°/0 pro-
când tinerimea de pretutindeni era una! Suciu, care meseria începută în „A. âs V.“ unde a învăţat tot felul de ştiinţe. După
vizio az igazgatdnak), în care, ca un trădă­ o continuă azi în „T. P-“, care e susţinută
Azi chiar şi tinerimea din acelaşi cen­ şcoli trebue să vadă lumea mare. Fridrich
tor, de cea mai pessimă specie, a insinuat şi de dnii Dr. Oncu şi Lazar, bagsama fiind­
tru e desbinată. Nu idealele îi în­ streinilor a. doua bancă rom. „Victoria** din că ar dori să vadă pe Suciu săibându-’şi Wilhelm (aşa-’l chiamă) va călători în toate
părţile, ca să vadă şi cu ochii ceea-ce a
dreaptă acum paşii, ci influinţele străine. Arad. Intre alte nebunii iată cu ce sătura iubileul a 1000 declaraţiuni, în cari mai
învăţat în carte. Va lua parte şi la vânătoare
Corifeii romani ved în ea un instru­ plebea maghiară însuşi Dr. Suciu: unul mai altul e sucit, adecă insultat şi fără de Iei şi tigri. Iti toate părţile, unde va merge
ment al înălţării lor, o tobă de reclamă... ...„Dar’ dacă „Victoria** pentru aceea teamă că hârtia „T. P.“ să-’! cârpească pe îl vor primi cu mare pompă. Tatăl lui, regele
îmbracă mantia naţionalistă (nemzetisăgi kon- cel-ce o maltratează în aşa chip. Omuleţul
Societatea romană ? Este oare pe Germaniei, pune mare grijă, ca moştenitorul
tos) ca să-’şi înşele publicul şi când îşi spo­ acesta numai prin calomnieri, teroiisăii, prin
întreg rotogolul pământului locuit de reşte, în mod ilegal şi cu banii celor înşelaţi înjurături şi bătăi s’a impus în vieaţa noastră să visiteze toate exporturile pe mări, (locuri
Români un singur orăşel unde să dom­ interesele personale ale singuraticilor con­ publică, căreia nu foloase dar’ numai pa­ unde să descarcă negoţul sosit din ţări de
ducători, la asta avem şi noi cuvânt... Şi pe alte părţi de lume) fiind-că Germania,
nească în societatea românească bună- ceea-ce mai imoral este: că dorind să fie gube i-a adus. după Anglia, e cea mai mare ţară de negoţ.
înţelegere şi armonie, unde numai 3 banca Valachilor (înainte cu 10 ani Românii Cu cei dela „T. P.“ Suciu stăditu-s’a, Va vedea apoi tot soiul de oameni (negri,
erau „Olâhok" înaintea existenţei catilinare ba într'o vreme când Russu a fost provocat
familii să trăească împreună în unire? galbeni, roşii) şi datinile lor. In călătoria lui
Dr. Ioan Suciu! N. T.) aparţinători clasei la duel, acesta ameninţa în gura mare că va
Indiferentism şi pizmă găsim la ea, nu mai misere: manipulaţia previzională prin ei îl vor petrece mai mulţi oficeri din armata
arăta el lui Suciu; cu Boku sfâditu-s’a prin germână, precum şi alţi funcţionari ai statului.
spirit de jertfă şi idealism darnic. se îngraşe... Această gheşeftărie a o vîrî in
haină naţionalistă q o adevărată înebunire de chiar coloanele „I. P." din 1899 vara, „Lu­ După călătorie de un an să va întoarce acasă,
Şi politicianii noştri? E între ei o popor (nâpâmilâs).» minătorul" şi „Dreptatea" trebuit-au să-1 în Berlin.
vânătoare nebună de-a ocupa locul în­ Aşa scria Dr. I. Suciu-Catilina despre iee la refrec pe Drul Suciu, care nu sa sfiit
tâi în conducerea poporului, de a se banca rom. „Victoria", care nu odată va fi a înciripa o suciadă şi cu fericitul Eugen — D in ee are statul m ai m are
gera ei de adevăraţii reprezentanţi ai scos din perplexităţile materiale pe instituţia Mocioni şi încă tocmai când se ducea la venit? Şi asta o puteţi şti, dacă veţi
de laudă mutuală batjocorită „Tiib. Pop.**, congresul bisericesc. Dar' atacul îndreptat
lui. Desinteresarea lor se poate uşor ceti datele aceste scoase tot din budgetul
care îşi deschide acum coloanele sale pe contra de toţi stimabilei doamne Letiţia Dr.
exprima în cifre sunătoare. statului. Mai mult venit îi aduceau statului
sama individului cunoscut ca fiind vecinie Oncu a pus cunună de spini pe capul lui căile ferate (drumul de fer), adecă 218 mi­
Şi cauza tuturor acestor rele ? Ne cu doi bani în îrei pungi. Pentru aceste Suciu, din care a eşit pamfletul trimis la
lioane .coroane, apoi urmează porţia împără­
lipseşte cultura adevărată! Nu cultura miopii Dr. Oncu l’a dat în judecată, însă „Tribuna" din Sibiiu, ai cărei redactori vă­ tească 213 milioane coroane, darea indirectă
socială, libertatea de-a ne şti mişca în­ fiindcă voinicosul Suciu s’a rugat de iertare, zând atâta degenerare, l’au trimis la Arad, (accisul) 166 milioane coroane. Din consu­
dl Oncu l’a iertat, ceea-ce nu o putem face ca astfel întreagă societatea să aibă ocasie a
tr’o societate mare negenaţi, ci cultura marea (întrebuinţarea) tutunului (duhanului)
noi, fiindcă Suciu a creat şcoală: pe toţi privi în el ca în icoana relei creşteri a Drului
spirituală! Noi tot luptă politică voim are statul un venit de 115 milioane cor., din
Sehreib Moritzii, de calibrul seu, i-a împinte- Furtună. circulaţia poştei, telegrafului şi telefonului 54
să purtăm în loc să purtăm luptă cul­
nat să atace zilnic nu numai „Victoria** dar’ Cu când. de adv. Dr. N. Ionescu cer- milioane coroane, din sare 33 milioane, din
turală. Azi capitalul intelectual hotâ- şi pe celelalte bănci româneşti, aşa că dir. tatu-s’a, dar' s’a ales cu o proastă suvenire,
mărci poştale tot atâta. Pădurile statului aduc
reşte, nu puterea brută şi noi tocmai „Albinei", dl Partenie Cosma, ar trebui să cu Brânda încă s’a bătut în chiar cafeneaua un venit de 17 milioane cor., facerea banilor de
de acest capital ducem mai mare lipsă. fie cu mâna tot pe condeiu, ca să desmintă „Vass" din Arad, în care umblă elita socie­ metal 16 milioane. Dintre ministerii cel mai
toate minciunile presei ovreo-maghiare, în tăţii, care ştia că Drul Suciu e şi fisc con­
Ca să ne putem validita cu tărie mic venit îl are cel de honvezi, 600 mii co­
care „Românul" Suciu Jânos a făcut începu­ sistorial, nu numai bătăuş. Când şi-a mutat roane, ear’ cel mai mare ministerul de finance;
în loc de-a face politică „politică", ar
tul atacurilor nedrepte şi mincinoase. „Gura Satului** din tiparniţa «Javrei Popo­ 698 milioane coroane.
trebui să ne punem să facem politică Aşa şi-a început cariera existenţa ca- rului" Dr. Suciu a înciripat o nouă ceartă