Page 2 - Activitatea_1901_12_49

Pag- 2. A C T I V I T A T E A Nuri 49

Orăstie. întrelăsărilor şi comodităţii de care mai toate de interpelări şi răspunsuri promiţătoare. Re- ofertul mai mare nu să primeşte. Aci este
organele orăşeneşti cuprinse sunt. sultat nimic ! pe deplin constatată pâgubirea oraşului în
Aceste împrejurări păgubitoare, mai cu La interpelarea făcută în şedinţa tre­ profitul unui favorit pe motive de totului tot
seamă în multe afaceri de natură economică, cută din partea membrului de corn. Cari seci şi neadmisibile. O ştim cu toţii, că
O comună orăşenească cu magistrat
zace în lipsa de conducere exactă, promptă Antoni şi nu Dr. Amlacher, după cum zisese averea oraşului a fost şi până acum inono-
regulat, care după conscrierea poporaţiunii
şi energică a dlui primar, care nu îngrijeşte dl primar Acker a răspuns, că în urma es- polisată de unele familii, cari şi-or făcut
din anul acesta numără 6299 suflete şi anume:
I ca actele să fie pe deplin instruite cu toate misiunei la Viena şi Sibiiu a comisiunii de avere din venitele alodiale pe contul majori­
3128 Români, 1280 Saşi-Germani, 1836
recerinţele şi la timpul potrivit. 3, în causa câştigării încă a unui Bataillon tăţii locuitorilor. Astfel de favoruri neiertate
Maghiari, computaţi aci şi 192 Jidani şi alţi
Despre astfel de neajunsuri s’a făcut de miliţie şi ştab, a venit răspuns „că de-o- trebue stîrpite pentru totdeauna şi credem
slabi de înger, cărora le place a se ţinea
amintire mai în toate şedinţele, însă tot de camdată11 nu s’a primit cererea. Să ia Ia că afacerea nu va rămânea baltă, făcându-se
de naţia domnitoare, adecă stăpânitoare, apoi
atâtea-ori fără nici un efect. cunoştinţă. Acesta încă a fost un paş pripit. recurs motivat contra acelui conclus, adus
55 de alte naţionalităţi diferite.
La administraţia acestui oraş, care Dr. Amlacher interpelează in causa încă „extra dominium“.
Conscriere făcută după calapodul bine
cunoscut unguresc, fără controlă din partea costă nu mai puţin de 55724 cor. pe an, moşiei dela Căstău. Vama târgului şi a celui de vite nu s'a
funcţionari şi servitori de tot soiul, lipseşte Primăriul răspunde, că stă chiar acum apiacidat, fireşte pe motive, că nu s’a oferit
acelei corporaţiuni, care este chemată a în­ sistemul recerut de conducere şi buna împăr­ în tratări cu representanţii de acolo. Inter- arânda de acum.
griji de toate, ce taie mai afund în vieaţa
ţire a tuturor agendelor între cei chemaţi pelantul află, că afacerea să prea lungeşte, Motivul principal şi asemenea vedit
unui oraş sau comune din punct de vedere
a Ie şi împlini. ar fi timpul să se finaliseze. este, că oferenţii sunt V. N. Bidu şi Samuil
economic-naţional. Că conscrierea aceasta Tot Dr. Amlacher interpelează, că sta­ Lăzăroi.
unilaterală s’a întâmplat aşa, numai indolenţii Afară de acestea funcţionarii principali
representanţilor orăşeneşti se poate atribui, sunt ocupaţi şi cu alte afaceri private, biseri­ tutul salariat mult promis, la care să lucră Aceste sunt fructele pactului încheiat
de 3 ani, pentru ce nu se aşterne spre per­ înainte de asta cu 12 ani şi renoit acum 6
care toate le ia de bani buni, mai cu seamă ceşti, şcolare, fundaţionale şi de bancă, încât
mulţi din ei lipsesc anual câte 50—70 zile tractare, căci ştiut este, precumcă în anul ani şi tot aşa se va încheia şi cel următor
atunci, când disposiţiile sunt emanate în acesta are să se facă organisarea ordinară pe alţi 6 ani, despre care vom scrie în
mod arbitrar şi rău pricepute, după-cum din oficiu, şi aceasta o întreprind pe contul a oraşului. numărul viitor.
chiar aici la noi s’a întâmplat. Despre cari şi în detrimântul administrăţii orăşeneşti. Exarîndarea păşunei din munţii Orăş-
împrejurări s’a amintit în o şedinţă a repres. Fireşte că astfel apoi întrelasă a pregăti Primăriul promite a învita comisia ex- tiei, în lipsa de reflectanţi, s’a decis din nou.
trecute. actele orăşeneşti şi nu sunt în stare a face misă şi însărcinată cu compunerea acelui
ca administraţia să fie grabnică, exactă şi statut încă în săptămâna viitoare aşa, ca să Pent u abatoriul orăşenesc s’au prelimi­
Să trecem la o altă şedinţă, ţinută la nat 43.700 cor.
corăspunzătoare. fie pertractat înainte de organisaţie. (In afa­
3 Decemvrie a. c. Statul de pensii a funcţionarilor şi
Sub aşa împrejurări la tot caşul nu să cerea aceasta s’a făcut până acum şasă in­
Un vast program cu 21 obiecte ne servitorilor orăşeneşti fiind apiacidat va întră
pot aşterne socoatele orăşeneşti, budgetele terpelări şi tot atâtea răspunsuri promiţătoare).
sta înainte scris, în un stil şi ortografie ne­ în viaţă cu 1 Ian. 1902.
anuale decât numai cu întârziere de ani şi Decisul municipal prin care să eartă
pricepută şi copiat de atare individ şi mai luni. Condiţiuni de licitaţie încă nu să pot cele 6000 cor. contribuire la podul de peste Celelalte obiecte de interes mai neîn­
nepriceput în celea româneşti. O adevărată semnat, nu aflăm cu cale a le mai Înşira,
batjocură a limbei române făcută din partea compune şi traduce în toate trei limbile usi- Murăş dela Gelmar să ia la cunoştinţă. Re­ din lipsa de spaţiu.
tate, fără simplaminte să cetesc cele contrac­ presentanţa decide a pretinde şi contribuirea de
unor sluşbaşi nu mai puţin decât nemernici, Itip.
tuale trecute, la cari să adaug apoi stante 18 000 cor. dacă municipiul nu va deschide
ignoranţi şi poate înadins răutăcioşi.
sesione câte una, despre cari representanţa drumul comitatens dela staţie cătră Gelmar,
înainte de ordinea de zi s’a născut o
nici o cunoştinţă nu are. după cum adecă promisese.
discuţie viie cu privire la verificarea proto­ La ordinea zilei vine exarîndările tu­ Din epistolele lui Bismarck.
colului din şedinţa trecută, întrucât preşe­ Prescrierea dării erariale şi aruncurilor
comitatense să fac mai târziu decât în ori turor realităţilor orăşeneşti pe un nou period
dintele substitut, senatorul prim Szekely, nu de 6 ani, adecă presentarea protocoalelor de
şi care comună slabă, ear’ încheierile acelora
l-a subscris, afirmând cu provocare la actele La Cotta în Stuttgart a apărut la „Cu-
mai totdeauna costă spese speciale, pe motiv, licitaţie pentru aprobare.
referitoare, că nu este exact conceput din getâtile şi Reminiscenţele11 Iui Bismarck un
că nu sunt organe de ajuns. Licitaţiile efectuite să primesc ioate
partea protonotarului. afară de adunarea vămii de piaţ şi a vitelor. apendice, care conţine nişte scrisori foarte
Repartiţiile comitatense şi orăşeneş'i interesante.
Expunerea preşedintelui Szâkely pusă Pentru aceste obiecte de interes si
până acum încă nici când nu s’au ratificat în Reproducem una dn aceste episto'e
pe hârtie era cât se poate de clară şi mo­ particular era representanţa adunată aproape
representanţa orăşenească, unicul for competent. traduse din limba germană, care ne intere­
tivată, cu toate aceste protocolul s’a verificat. în număr complet, mai cu seamă pentru-că
Asupra căuşelor bagatele şi lăsământare sează mai d'aproape.
Şi cu acest prilej s’a constatat, că re- era vorba a-se da moara din jos arîndaşului de
feradele magistratului în multe caşuri lipsesc sunt plângeri continue, dela locuitorii ora­ până acum A. Zeitler cu 2218 cor. sau în­ Principele Carol din România cătrâ Bismarck.
şului să pot zilnic auzi fel şi chipuri de blăs-
şi acele să iac toarte des numai verbal, apoi văţătorului I. Branga cu 2810 cor.
teme asupra stagnărilor şi amânărilor ne­ O epistolă a actualului rege, p’atunci
celea ale comitetului permanent nici când Kepi esemanpa orăşeneasca cu malorl-
motivate. principele Carol al României, din 26 Iulie
nu se pun pe hârtie, ba nici proces verbal tate de voturi (saşi şi unguri) decide a să 1873 adresată din baia Itnnau din Hohcn-
nu să ia despre propuneri şi concluse şi aşa Lucrările publice orăşeneşti asemenea lăsa moara şi cu arândă mai mică lui Adolf
să întâmplă în mod părtinitor, încât despre zollern-Hechingen cătră Bismarck este de ur­
lipseşte cu desăvîrşire temeiul esenţial al Zeitler, pe motive : că este un cetăţean de mătorul cuprins:
obiectelor de pertractat. O dovadă mai mult, multe strade nu îngrijeşte nime, ear’ unele omenie, că a ţînut tot aceea moară în decurs
că prin astfel de întrelăsări să suscep concluse an de an să reparează, mai cu seamă de de 26 ani neîntrerupt şi că nici când nu a Ilustrisime Principe 1 In călătoria mea
opuse cu starea faptică, ear’ verificătorii nu acelea, despre cari unii membrii mai marcanţi cerut relaxare, apoi că a plătit arînda tot­ prin ţara Hohenzollern n’aui putut trece peste
sunt în stare a-’şi revoca în memorie celea să prea interesează şi au oare-care influinţă deauna punctual. graniţele Germaniei fără a-mi aduce mai ne­
întâmplate, cu atâta mai vârtos, că nu poartă asupra organelor orăşeneşti. Propunerea lui Dr. Ioan M.hu susţinută mijlocit aminte, ca din depărtare de bărbatul
nici o notiţă cel puţin despre atari propuneri, In ori şi care ram ai privi, găseşti man- şi de Constantin Baicu, ca moara să se lase acela, care a îndeplinit unitatea Germaniei şi
cari să fac cu abatere dela celea ale magis­ cităţi cu duiumul. Despre afacerile interne celui mult promiţător, adecă lui Ioan Branga a înălţat-o la o mărime necunoscută până
tratului şi comitetului permanent. ale oraşului, cari sunt sumedenie, abia odată sau să se facă o altă licitaţie, a căzut, sus­ aci. Simţămintele acestea nu s’au putut deş­
Precum în toate afacerile administrative ne-a învrednicit dl primar cu un raport spe­ ţinută fiind numai de 10 voturi româneşti. tepta în mine fără de a face loc şi dorinţei
ale oraşului, aşa şi aici, lipsesc total dispo­ cial şi acesta numai la insistinţă, deşi oare­ Şi cu acest prilej s’a dovedit până la de a Te saluta pe Ilustritatea Ta în călăto­
siţiile de lipsă prin cari exactitatea recerută care §. al statutului orăşenesc îi prescrie evidinţă cât sunt de nesuferiţi Românii îna­ ria aceasta şi a-ţi exprima în persoană vene-
s’ar putea obţinea. Cu tot dreptul suntem aceasta datorinţă. intea concetăţenilor saşi şi unguri. raţiunea mea. Deşî principe al României, am
siliţi a timbra, şi din acest punct de vedere, De aici urmează, că mai în toate şe­ Diferinţa arîndei pe un an face 592 păstrat însuşirile unui principe german şi tn’aş
administraţia noastră de superficială, în urma dinţele să răpeşte timpul scump cu tot felini cor. eară pe şase ani 3552 cor. şi totuşi simţi fericit putendu-mă întreţinea cu Ilustri-

de ani din urmă au arătat oportunitatea numerisch bedeutenden Volksstamm von in Frage, und darin liegt die Ursache, wes- ' Revin la tesa din fruntea acestui studiu.
uniunei Ardealului, în toate direcţiunile. krăttiger Lebensfăhigkeit zu thun hat, und halb die Magyaren, wenn sie und ihr Staat Negatu-s’a 393 de ani d’arîndul că
Toate aşteptăi ile, cari le-au legat na­ dass die „Rumânenfrage11 fiir Ungarn und bestehen wollen, in Siebenbtirgen eine so Huneadeştii ar fi fost „Valachi11 ; dai’ în
ţiunea şi statul maghiar de uniune, în mare die Magyaren von gtăsster Wichtigkeit ist. entschiedene Haltung einnemen111). urmă au fost siliţi să recunoască.
parte s'au împlinit, şi de sigur că nu va fi Den Magyaren kann es wahrlich nicht gleich- Mă grăbesc a înregistra la locul acesta Sute de ani ni-s’a contestat originea
greii a ajunge la toate câte mai sunt de giltig sein, ob die Rumânen auf ihrer Seite enunciaţiunea din amintita broşuiă, scrisă noastră latină ; dar’ au trebuit să capituleze.
făcut în direcţia aceasta“. stehen, oder ob sie mit den anderen Natio- negreşit de un partisan al baronului Bânffy.
Nu pot să nu amintesc o coincidenţă nalitâten vereint gegen die Positionen der Cetind aceste mi-a a venit aminte fără veste, Tot astfel va urma şi cu chestia con­
Magyaren anstilrmen. Es wird daher ein lupta, pe care comitetul central al Asocia- tinuităţii ; mai ales cu cronica lui „Anonimus 1
din cele mai semnificative. In timpul când
acest studiu era sub tipar, îmi cade în mână Ausgleich mit den Rumânen gesucht werden ţiunii a trebuit s’o poarte cu guvernul lui despre cucerirea Ardealului, la care Românii
miissen, aber der kann nur auf dem Wege Bânffy, care mersese atât de departe, încât ţin cu sfinţenie.
broşura:
„Die Wahrheit liber Ungarn“, în care getunden werden, dass sich die Rumânen pretindea nici mai mult, nici mai puţin, decât E deci foarte ridiculă şi ingrată fră­
la pag. 50 stă negru pe alb: von den slavischen Nationalitâten lossagen să ştergem din statute numirea:. „poporul mântarea acelora, cari se încearcă să ne
„Der rumanische Stamm ist in Ungarn und sich mit den Magyaren zur Bekâmpfung român11, pe motiv că: ,,în Ungaria există un sugereze o altă credinţă.
neben den Deutschen unstreitig das wich- der beide Theile gemeinsam bedrohenden singur popor, ear’ acela e poporul maghiar11. Cetim şi noi cu atenţiune, ceea-ce scriu
tigste nicht magyarische Bevolkerungselement slavischen Gefahr vereinigen. Nur auf diesem După o luptă energică i-a succes co­
Maghiarii despre originea, despre luptele lor,
des Landes. Schon an Zahl steht er nach Wege ist ein elirenvoller Friede fiir beide mitetului central de-a scăpa poporul român
de unde au venit şi cum au cucerit o jumă­
den Magyaren an der ersten Stellr. Die Theile măglich, nur so konnen die ungar- de o astfel de umilire şi batjocură. tate de lume. Ne-o spune şi Dr. Pauler în
Volkszăhlung im Jahre 1890 ergab bei einer lăndischen Rumânen eine Aufgabe vollbrin- La toate aceste comentar nu face tre­ opul seu „A magyar nemzet tărlânete szent
Gesammtbevâikerung 17,340.000 Seelen 21/a gen, welche iiber den Rahmen eines unga- buinţă, şi-’l va face cetitorul însuşi, şi nu eu
Istvânig11, că: „vechii cronicari maghiari, au
Millionen Rumânen, was einem Procentsatze rischen Werkes hinausreichen mtisste. Aber voiu fi de vină dacă vre-unuia dintre cetitori
început istoria maghiară cu diluviul, sau cu
von 1404 gleichkommt. freilich, so lange die Rumânen auf dem îi va veni aminte străbuna zicătoare : „Lupus turnul Babilonului şi pe cel dintâiu maghiar
Wenn man nun auch noch erwânt, Boden der Beschlusse der Conferenz zu dum langvebat, monachus esse volebat; atta-
dass die Rumânen eine weit stărkere Propa- Reusmarkt vom Jahre 1869 stehen, so lange men quod convaluit, mansit ut ante fuit11. l’au căutat între fiii lui Noe. Cercetători mai
noi vreau să-’i găsească pe străbunii maghia­
gativkraft besitzen als die Sachsen und Ma­ sie die Wiederherstellung der Autonomie * rilor, cu mii de ani înainte, pe pustele Asiei,
gyaren, dass sie von der Theiss sudiich und Siebenbtirgens verlangen, kann von einem ceea-ce e o naivitate biblică11.
siidostwăerts bis an die ungarisch-rumănische Frieden mit den Magyaren nicht die Rede
1) Bismarck a zis odată că: „cine va stăpâni
Landesgrânze dicht beisammen wohnen und sein. Fiir die Magyaren ist Siebenbtirgen Bohcmia, aceia impune în Europa1-; ear’ Bâm, re­ (Va urma)
dass sie in den letzten drei Dezennien we- das, was fiir die Deutschen in Oesterreich numitul strateg, cunoscut în luptele dela 1849, zicea
sentliche Fortschritte gemacht haben, so Bohmen ist, wie hier eminent deutsche, so adese: „Cine va stăpâni în Ardeal, acela va domni
ergiebt sich, dass man es hier mit einem kommen dort eminent magyarische Interessen peste Ungaria şi România11.