Page 3 - Activitatea_1901_12_49

A C T I V I T A T E A Pag. 3.
ni - xi d

tatea Ta despre stările dt-la Dunărea de jos. societatea avută din New-York. Diamantul hrsz. ingatlanra 6 kor., A f 8. rd.
Mulţumită politicei Ilustrităţii Tale influinţa a fost plătit cu 1,250,000 franci şi a fost 128 hrsz. ingatlanra 2 kor., A f 9. rd.
de putere a Germanici a luat o periferie, ce transportat cu extra-ordinare precauţiuni. 148 hrsz. ingatlanra 4 kor., A f 10.
trece departe peste frontierele României, ale Fericitul său posesor a fost întimpinat la Un manuscript dela Apostolul Petru.
cărei stări cred că interesează de-aproape pe debarcader de unul din confraţii săi, care In 1 Iulie 1879 murise în Ierusalim, în I rd. 152 hrsz. ingatlanra 2 kor., A f
Ilustritatea Ta. i-a oferit 1,750.000 de franci pentru acest etate de 100 ani, un cerşitor cu numele 11. rd. 839 hrsz. ingatlanra 8 kor.,
Cu cea mai distinsă stimă rămân al faimos diamant albastru. Dar’ nu i-l’a dat. Lore. Cu peste 50 de ani dela data morţii A f 12. rd. 874 hrsz. ingatlanra 16
Ilustrităţii Tale Milionarii oraşului revalisează în a-.şi procura bătrânul îşi pierduse graiul şi trăia viaţă de kor., A f 13. rd. 881 hrsz. ingatlanra
prea plecat această peatră scumpă. Se zice că Vanderbilt sihastru, retras într’o speluncă dela marginea 28 kor., A f 14. rd. 884 hrsz. ingat­
oraşului. Poporul îl venera ca pe un sfânt.
Carol. vrea se o cumpere pentru soţia sa, dar’ nu lanra 10 kor., A f 15. rd 979 hrsz.
Neştiindu-se dacă are bătrânul rudenii, au
o va putea dobândi mai ieftin, decât cu două
Pe epistola aceasta se află o însemnare torităţile au hotărît să îngrijească de înmor .ngatlanra 24 kor., A f 16. rd. 985
milioane şi jumătate. Neguţătorul, care a ajuns
de mâoa lui Bismarck, unde roagă pe Ra- mentarea lui şi să ia în stăpânire eventualul hrsz. ingatlanra 4 kor., A f 17. rd.
în proprietatea diamantului, are de altfel di­
dovitz să erueze că ce intenţionează plinei rămas după el. Când comisiunea a întrat în 1046 hrsz. ingatlanra 12 kor., A f 18.
ficultăţi cu vama, care nu cere pentru peatră
pele şi că dacă voeşte a-l cerceta in Varzin speluncă, fosta locuinţă a bătrânului, la poa
mai puţin de 125.000 de franci. rd. 1576 hrsz. ingatlanra 18 kor., A
sau mai târziu în Berlin. (Principele Carol era lele muntelui Gethsemani, au aflat padimentul
f 19. rd. 1809 hrsz. ingatlanra 12 kor.,
ocupat cu plănui despre declararea indepen­ speluncei tapetat cu blâni de tigru, ear’
— Cea m a i scum pă coroană. Regele A f 20. rd. 2614 hrsz. ingatlanra 6
denţei României şi voia a cere sfatul lui Edward VII s’a hotărît să facă soţiei sale un unghiuleţ sub blane au aflat o ladă de
Bismarck). o preţioasă suprindere cu ocasiunea încoro­ fer, mare si încuiată cu mai multe lăcate, în kor., ezennel megâllapitott kikiâltâsi
Comunicându-i Radovitz că principele nării : a dispus să se facă pentru ea o coroană care erau tot felul de bani de metal, în va ârban az 1881. dvi LX. t.-cz. 156
Carol nu vine la Berlin, ci se reîntoarce pi in nouă, în care podoaba cea mai preţioasă şi loare de 200 mii de fianci, ear’ pe fundul §-nak alkalmazâsâval elrendeltetik.
Viena, unde crede a-l întâlni (pe Bismarck; fără părechie în toată lumea, va fi diamantul lăzii învălit în pânză verde un papyr. La Megjegyeztetik, hogy ezen ârver£s
la expos ţia univers dă, acesta în o a doua Kohinoor (muntele luminii), aflat înainte de atingerea cu mâna pânza s’a prefăcut în pul­
însemnare roagă pe Radovitz a da principe­ bere, papyrul însă deşi e foarte vechili, era a gridi 233 szâmu telekjegyzokonyvben
aceasta cu 341 ani în minele dela Golconda,
lui Carol un răspuns cu c.năspunzătoare po cari ajungând în posesia tesaurului regal era destul de elastic şi destul de bine conservat C 1 szăm alatt a Szerbescu luon ja-
liteţă şi părere de rău, că starea sănătăţii il păstrat într’o sală cuirasată şi păzit zi şi începutul textului scris pe acest papyr cu vâra bekebelezett lakos szolgâlni jogot
ţine legat de casă. noapte de o întreagă gardă. La început di litere roşii şi în limba hebraicâ veche suna es kikotmenyeket nem erinti.
«Frcmden Blalt». amantul era de 800 carate, dar’ prin ciselare astfel: >Petru pescarul lui Isus Fiul Iui Dum Az ârverdst ezennel megâllapitott
a scăzut la lOâ1/^ carate. Şi aşa însă e cel nezeu, vestitorul evangeliei sale, cătră po kikiâltâsi ârban elrendelte es hogy a
NOUTĂTI mai mare şi mai scump diamant dintre toate poarele întrtgei lumi grăeşte la porunca şi fennebb megjelolt ingatlanok az ipoi.
______ ___ »_ ____ câte s’au aflat până acum ; e cât un ou d numele Domnului». Subscrierea e foarte clară dvi deczember hâ i 6-ik napjdn dilelott
găină şi preţueşte patruzeci milioane de co­ şi eurmătoaroa: „Eu pescarul Petru, în nu p orakor Grid kozseg hâzânâl megtar-
Onoraţii abonenţi ai »Activităţii*, roane. mele lui Isus hotărî tu-m’am la vârsta de 50
ani să scriu cuvântul iubirei. In a treia pască tando nyilvânos ârverdsen a megâllapi­
cari simt în restanţă cu preţul foii,
— D inosaurusul a fost cel mai mare dela moartea învăţătorului şi Domnului meu tott kikiâltâsi âron aiul is eladatni
sunt rugaţi a-şi plăti datoria în ter- animal antidiluvial. Profesorul universitar Reed Isus Christos Fiul Păcii, în casa lui Beleri în fognak.
minul cel mai scurt şi credem, că nu a aflat în vara trecută în o vale secată a apropiere de templul Domnului".
rîului Laranue din America scheletul unui Ârverezni szândekozok tartoznak
vor da prilej la alte spese şi neplăceri. Savanţii Ierusalimului, după îndelungate
dinosaur, care este lung de 40 metri, înal az ingatlanok becsârânak 10%-ât kesz-
Cugete fieştecare restanţier, că edarea de 105 metri şi greu de 40 de măji me­ studii, au ajuns la conclusiunea că dintre penzben, vagy az 1881. dvi LX. t.-cz.
şi expedarea unei fo i este împreunată trice. Grumazul acestui colos a fost de 9 scriitorii timpurilor mai nouă, nu ar fi în
metri, ear’ coada ‘de 15 metri. Capul, în stare nici unul să scrie în o limbă ebraică 42. §-âban jelzett ârfolyammal szâmitott
cu cheltueli. raport cu corpul a fost foarte mic. Osul cel veche atât de clară şi cu atâta uşurinţă şi cu ds az 1881. dvi november ho 1-en
mai mic din acest schelet abia îl poate ri­
dica un om. atâta siguranţă în întorsăturile anumitelor cu­ 3333 sz. a. kelt igazsâgugyminiszteri
Invitare. Corul bisericii române din
vinte. Societatea biblică din Londra încă a rendelet 8. §-âban kijelolt ovaddkkdpes
—
Budapesta are onoare a vă învita la serata trimis o cornisiune, ca să studieze manus
— D in am en in ţările lu i B ism arck. ertekpapirban a kxkiildott kezdhez le-
festivă ce o va arangia în memoria marelui Profesorul Frederiksen publică într’o revistă criptul, care a opinat hotărît că manuscriptul
archiereu Andrei Baron de Şaguna Duminecă, danesă o epistolă a lui Bismarck scrisă în e oiiginal şi e al însuşi Apostolului Petru. tenni, avagy az 1881. dvi LX. t.-cz.
2/15 Dec. 1901, în sala Hotelului „Archidu- toamna anului 1862 lui Blixen-Eileck", mi- In răstimp s’au aflat şi crezi ai cerşi 170. §-a ertelmeben a bânatpdnznek a
cele Ştefan*' (Akadămia-u. 1.) Oferte bene­ mstrul-president al Danemarcei, cu care era torului Lore. cari cu nici un preţ nu voesc birosâgnâl eloleges elhelyezdserol kiâlli-
vole în tavorul fondului bisericesc să primesc în h u n i i prietenie». I n 1& 62 n ju r.n c so B i s m a r c k tott szabâlyszerii elismervdnyt âtszol-
ninistru al Prusiei şi — d-.ipă-cum dovedeşte să cedeze manuscripul cu toate că societatea
cu mulţumită şi se vor cuita publice şi au ipistola din cestiune — deja de pe atunci biblică din Londra le-a oferit pentru el 20 000
să se trimită pe adresa: Cornel Popescu, era hotărît să starme totul ce ar sta în calea de lire engleze. Numai la atâta s’au învoit gâltatni.
teol. abs. şi stud. fii., Budapesta, IV, Kecs- unirii principalelor germane. Epistola conţine ca societatea să ia de pe manuscript foto Miro'l drdekeltek ertesittetnek.
kemeti uteza 8, III em. 35. începutul la 8 în acest obiect următoarele: »Sunt ministru. A kir. jârâsbirosâg mint tlkvi hatosâg.
Dacă scopul tău e să faci din Scandinavia o grafia şi să-’i traducă.
ore sara. Programa : 1. Imnul Marelui Andrei, Szâszvâroson, 1901. evi oktober
singură ţeară, nisuinţa mea e să unesc Ger­
de D. Cunţan, cor. 2. Discurs ocasional, rostit mania într’un imperiu; atunci vom legi apo ho 1-en.
de Seb. Stanca, teol. abs. şi stud. fii. 3. Se alianţă scandinav-germană şi vom fi aşa de Sâhalmit
renadă, de C. G. Porumbescu, orchestră. 4. uternici, în cât vom putea stăpâni peste în­ Ârver^si îiirdetme nyi kive nat. kir. albiră.
Dragostea Românului, disertaţie de Dionisie treagă lumea. Suntem de una şi aceeaşi re­
ligie, una ne este cultura, şi nici limba nu A szâszvârosi kir. jârâsbirosâg
Stoica, stud. fii, 5. Furtuna, de J. Dilrner,
ni-se deosebeşte mult una de alta. Spune
cor. 6. Barbu Lăutarul, monolog de V. Ale­ însă compatrioţilor tăi, că de cumva n’ar mint telekkonyvi hatosâg Icozhirr6 teszi, 7022—1901. tlkvi szăm.
xandri, predat de V. Gael, stud. iur. 7. voi o asemenea alianţă, voiu fi necesitat să hogy Szerbeszk luon vegrehnjtatonak Ârveresi hirdetmenyi kivonat.
„Hora Sinaia", marş de C. Mazalic, orchestră. mi-’i fac inofensivi, pentru-că nu voesc să Szerbeszk Fyru es târsa vdgrehajtăst
am în dosul meu duşmani, cari să mă atace
După producţiune urmează cină comună â A szâszvârosi kir. jbirosâg mint
din dos in momentul când eu atac în altă szenvedo' elleni 124 kor. tokekoveteles
la carte.
parte». 6s jdruldkat irânti vdgrehajtâsi iigyeben tlkvi hatosâg kozhirre teszi, hogy Pa-
A utom obil electric în serviciu l a ddvai kir. torvenyszdk (a szâszvârosi velka Anna vegrehajtatonak Oancsa
— — V in cu 2 er. litru l se capătă în
Administraţia poştelor franceze a llie es târsai vegrehajtâst szenvedo'
poştei. Italia, unde bieţii viieri sunt buni bucuroşi, kir. jârâsbirosâg) teruleten levo a Gri-
introdus de-o vreme încoace — ca încercare dacă pot să ş:-’I vendă cu preţul acesta, căci den fekvo a gridi 173 sz. tjkvben A elleni 700 kor. tokekoveteles ds jâr.
— un automobil electric cu scopul să mij­ nu ştiu ce să facă cu el, aşa de mult e anul f 1. rd. 982— 684 hr. 26 kor. A f 2. irânti vegrehajtâsi iigyeben a devai
locească transportul scrisorilor dela o postă acesta. 5 miliarde de litre de vin nou sunt kir. torvenyszek (az algyogyi kir. jbi­
la cealaltă. Administraţia a purtat grije ca anul acesta în Italia, aşa că ministrul de rd. 1538— 1539 hrsz. ingatlanra 124 rosâg) teriileten levo Cseben fekvo' a
acest automobil, rînd pe rînd, să circuleze răsboiu a hotărît să dec soldaţilor în fiecare kor., A f 3. rd. 1585— 1586 hrsz.
prin toate cattierile, atât prin strade bine zi poiţiuni bune de vin. ingatlanra 52 kor., az u. 34 sz. tjkvben csebi 209 szâm tjkvben A f 1. rd.
pardosite şi pline de lume, cât şi prin strade A f 1. rd. 90 91 hrsz. ingatlanra 30 344 hrsz. 22 kor., 2. rd. 1050/2 hrsz.
cu suişuri. Mai ales era vorbă să constate — C urentarea lu i K ecskem ety. En- kor., A f 2. rd. 101 — 103 hrsz. in­ 12 kor., 3. rd. 1052 hrsz. 2 kor., 4.
dacă automobilul e în stare să facă serviciul tusiastului cavaler ungur, defraudantului gatlanra 38 kor., A f 3. rd. 145— 146 rd. 1078 hrsz. 1 kor., 5. rd. 1158/a
transportului în mai puţină vreme. încercările Kecskemăty, ’i-s’a perdut urma cu desăvâr­ 1158/b 1159 hrsz. 12 kor., 6. rd. 1478
aceste au succes întru atâta, încât e vorbă şire. Două săptămâni autorităţile maghiare hrsz. ingatlanra 4 kor., A f 4. rd.
să se înlocuească acum toate vagoanele cu toţi detectivii au făcut haită după el — 1162 hrsz. ingatlanra 10 kor., A f 5. hrsz. 6 kor,, 7. rd. 1347/1 hrsz. 12
prin automobile. In mediu automobilul a dar’ înzădar. Prefectul de poliţie din Buda­ rd. 1193 hrsz. ingatlanra 10 kor., A cor., 8. rd. 2976 hrsz. 20 kor., 10.
făcut o cale, la percurgerea căreia trăsurile pesta s’a simţit acum îndemnat a da un f 6. rd. 1204 hrsz. ingatlanra 10 kor., rd. 3128 hrsz. 2 kor., 13. rd. 5748
trase de cai aveau lipsă de 20 minute, în nou act de ui mărire, ridicând premiul la 20 A f 7. rd. 1240 hrsz. ingatlanra 6 irsz. 16 kor., 14. rd. 6010/2 hrsz. 12
15. Pe lângă aceasta automobilul poate tran­ mii de coroane. Zelul urmăririi va fi duplu, kor., az u. o. 233 tjkvben A f 1. rd. cor., 15. rd. 6284/2 hrsz. 10 kor., 16.
sporta poveri de 800 de chilograme, pc pe când faimosul Kecskemăty va da mâna 1694— 1695 hrsz. ingatlanra 18 kor., rd. 6476 hrsz. 12 kor., 17. rd. 6482
când vagoanele trase de cai numai 500 de înfrăţire cu toţi defraudanţii şi şarlatanii
de peste mân şi ţări. A f 2. rd. 1754— 1756 hrsz. ingat­ trsz. 2 kor., 18. rd. 6778 6779 hrsz.
H on oraru l u n u i tenorist. Sub lanra 24 kor., A f 3. rd. 2053— 2055 44 kor., tovâbbâ u. o. 2*86 szâm tjkvben
—
Soldat m a ltra ta t de m oarte.
titlul acesta scriu foile franceze despre re­ hrsz. ingatlanra 22 kor, A f 4. rd. A f 1. rd. 1738 1739— 1745 hrsz. 70
Petru Florian a fost soldat în regimentul de
numitul tenorist dela Opera mare din Paris 2101— 2103 hrsz. ingatlanra 6 kor., kor., 2. rd. 3113— 3118 3121 hrsz. 44
honvezi din Oradea-mare. Mercuri dimineaţa
Alvarez, a cărui contract expiră luna asta. cu răni grave pe corp a fost transportat la A f 5. rd. 2318/2 hrsz. ingatlanra 26 cor., 3. rd. 3380—3381 hrsz. 32 kor.,
I-s’a şi făcut un ofert american, pe care l’a
spital, unde a şi murit după chinuri de câ­ kor., vegre az u. o. 20 sz. tjkvben A 5. rend 3877—3882 3962—3964
primit. Va face anume în America un turneu
de 3 luni, pe lângă un honorar de 100,000 teva ore. Soldatul s’a plâns îngrijitorului, că f 1. rd. 46/2 hrsz ingaltanra 16 kor., 3971— 3972 hrsz. 158 kor., 6. rd
sergentul l’a bătut cu patul puştii şi că de
franci, adecă 300,000 pa vremea întreagă. A f 2. rd. 48/2 hrsz. ingatlanra 12 3938—3940 hrsz. 48 kor. 10. rd.
când sei veste tot mereu l’a bătut. Sergentul
kor., A f 4. rd. 89/1 hrsz. ingatlanra 5221a/2 5221 /b 5222/a 5222/b/l hrsz.
Un d ia m a n t albastru. Decurend a fost arestat şi atunci alţi 12 soldaţi s’au
—
un neguţător de petri scumpe din America a plâns contra lui pentru barbariile comise 46 kor., A f 5. rd. 104 hrsz. ingat­ 70 kor., 11. rd. 5859— 5862 hrsz.
reuşit a-şi procura un diamant albastru. In supra lor. S’a pornit cercetare. lanra 18 kor., A f 6. rd. 116 hrsz. 8 kor., 12. rd. 6000—6004 hrsz. 38
Vtrma aceasta o mare emoţiune a cuprins ingatlanra 10 kor., A | 7, rd. 125 cor., 14. rd. 7139— 7140 hrsz. 16 ko-