Page 1 - Activitatea_1901_12_50
P. 1

Anul  I.                                            Orăştie,  19 Decemvrie n. 1901.                                                                    Nr.  50


                   Redacţia:                                                                                                                                   Administraţia:
          Strada  Beriului  Nr.  2.                                                                                                                      Strada  Beriului  Nr.  2.

                                                                                                                                                            Preţul  de  abonament:
          Toate  manuscriptele  ce  pri­
          vesc  conţinutul  foii  sunt  a                                                                                                                pe  an  8  cor.,  pe  1/2  de  an
              se  adresa  redacţiei.                                                                                                                     4  cor.,  pe  trei  luni  2  cor.

                                                                                                                                                         Pentru  România  şi  străinătate :
           Manuscripte  nu  se  Înapoiază  —  Epistole                                                                                                        Pe  an  20  franci.
                nefrancate  nu se  primesc.

           Un  n u m ă r   costă  16  bani.          foaie politică,  economică,  socială  şi  literară.                                                 Inserţiunile  se acordează  conform
                                                                                                                                                               tarifului  obicinuit.

              EDITOR,  PROPRIETAR  ŞI  ŞEF-REDACTOR:                                                                                                   REDACTOR  RESPONSABIL :
                                                                          A p a r e      în   fiecare        Joi.
               D r.  A u r e l  M u n t e a n                                                                                                       L a u r i a n  B e r c i a n


                                                     timpul  seu  candidaţi  români  apţi  pen­ acestui  stat,  dacă  caracterul seu  de  Ro­ adecă  a  nelucrării politice,  a  lăsat  po­
                                                     tru  deputăţiei                           mân  e‘ curat  ca  lumina  soarelui!       porul  să  fie  marfă  oarbă  în  mânile  u-
                                                          Va  fi  greu  la  timpul  seu  să găsim    Trecând  Românul  în  altă  tabără,  nor  candidaţi  neromâni,  cumpărându-l
                                                     mulţi  bărbaţi  întregi pentru  această sar­ nici  ca  Român  nici  ca  neromân  nu  cu  bani  şi  beuturi.,  şi  astfel  demorali-
                                                     cină  grea.                                mai  este  om  care  să fie  vrednic  de  în­ sându-l  în  modul  cel  mai  ticălos  şi pă­
                Ni-s’a  aruncat,  că  noi  care  am  pă­
           şit  făţiş  fără  teamă  de  terorismul  une-   Va  fi  mai  greu  decât  câştigarea   crederea  ori-şi-cui;  pentru-că:       cătos !
          lor  ziare,  'suntem  «spărgători  de  soli­ maiorităţii  voturilor!                       Cine  minţeşte  şi  trădează  pe  sân­    Aceasta,  dlor  pasivişti,  nu-i  pasivi­
                                                                                               gele  seu  şi  se  lapădă  de simţirile  trans­ tate  deamnă  de  un  popor!
           daritate»,  suntem  «mărginiţi»  şi ce ştim    Pentru-că  domnii  noştri sunt  obici­
           ce  mai  suntem.                          nuiţi  deja  a  politisa  ei între  ei  cu  uşile   plantate  din  pieptul  maicei  sale:  cum.   Aceasta  a  fo st  şi  este  un  act  sis­
                                                                                                să poată  să  fie  credincios  unei  tabere,  tematic  de  demoralisare I
                Am  ii  curioşi  să  ne  arete  careva  închise,  nu  faţă   ’n  faţă   cu  adversarii
                                                                                                în  care  numai  interese  personale,  dar      Trebue  dară  ca  această  tactică atât
           ziar,  că  oare  în  care  cerc  locuit  de  Ro­ politici.
                                                                                                nu  inima  l-a  condus.                   de  stricâcioasă  să  o  părăsim  cu  toţii,
           mâni,  s’a  reţinut  poporul  nostru  dela     Sperăm  însă,  că  vor  găsi  ochii  a-
           actele  electorale?                       geri  ai  poporului  şi  bărbaţi  chemaţi       Fie  Român,  fie  Maghiar:  numai    şi  punându-ne  în  fruntea  bunului  po­
                                                                                                păstrându-şi  caracterul  seu  cel  original   por  să-l  conducem  pe  acel  teren,  unde
                Nici  un  cerc  «pasiv»  nu  veţi  pu­ pentru  sarcina  grea  de  deputat.
                                                                                                are  valoare,  are  cinste!               cu  arme  legale  şi  constituţionale  ni-se
          tea  arăta  în  toată  ţara!                    Cel  mai  nou  semn  şi  o  dovadă                                              dă  posibilitatea  să  eluptăm  realisarea
                                                                                                     Noi,  cari  lără  de  teamă  de  tero-
                Ba  mergem  şi  mai  departe!        foarte  clară,  că  poporul  doreşte  să aibă
                                                                                                risările  şi  înjurările  ziaristice  ale  «pasi-   dreptelor  noastre  dorinţei
                Constatăm  din  ţinuta  ziarelor  noa­ representant  adevărat  în parlament, este
                                                                                                viştilor»  (?)  am  păşit  pe  faţă  cu  vede­  Dacă  cei 540  alegători  români vor
           stre,  că  după  săvîrşirea  alegerilor,  s’a  mişcarea  ţerânimii  din  cercul  lghiului
                                                                                                rile  noastre  pentru  introducerea  luptei   ţinea  la  datorinţele  lor  —   învingerea
           putut  observa  în  glasul  lor  un  fel  de  (comit.  Alba-inf.),  unde  fiind  sigură  ni­
                                                                                                electorale,  îi  felicităm  pe  fraţii  noştri   causei  noastre  e  sigură.
           melancolie,  un  fel  de  părere  de  rău, că  micirea  alegerii  de  deputat,  din  pro­
                                                                                                din  cercul  lghiului.                         Aşa  să  fie,  fraţilor l
           ear  s’au  perdut  5  ani în nelucrare!  S’au  priul  seu  îndemn  a  păşit  bravul  popor
                                                                                                     Românii  din  Munţii-Apuseni,  apar­
           mângâiat  bieţii  pasivişti  cu  cei  4— 5  în  activitate,  trimiţând  pe  mai  mulţi
                                                                                                ţinători  acestui  cerc  electoral,  totdeauna
          deputaţi  slovaci,  că  aceia  vor  mântui  fruntaşi  ai  sei  să  câştige  de  candidat
                                                                                                au  fost  oamenii lucrării,  nici  când  n’au           APEL
          ideea  naţională!                          pentru  alegerea  în  a  cărei  preajmă  stă
                                                                                                aşteptat  cu  mânile  în  sin  şi  cu  gura  cătră fraţii alegători din cercul lghiului
                Adecă  noi  peste  J  milioane  de Ro­ acel  cerc,  un  bărbat,  care  să  fie  ade­
                                                                                                căscată  să  le  sboare  puiul  fript  gata
          mâni  suntem  atât  de  slăbănogi,  încât  văratul  representant  al  dorinţelor  tutu­
                                                                                                în  gură.
          nu  ne  sfiim  a  aştepta,  r.a  un  popor  cu  ror  Românilor  adevăraţi,  cari  nu  şi-au
                                                                                                     Merita-vor  dară  toată  lauda  şi  re­   Noi  mai  mulţi  alegători  din  cer­
          mult  mai  sărac  şi  mai  mic  să  ne  re-  vândut  convingerile  şi  inimile  lor  pe
                                                                                                cunoştinţa  dacă  cu  trup  cu  suflet  vor   cul  lghiului  am  rugat  pe  dl  Dr.  Aurel
          presenţe  în  parlament 1                  bani  ori  alte  preţuri.
                                                                                                fi  oamenii  lucrării  şi  în  lupta  electorală   Muntean,  adv.  în  Orăştie  să  primească
                Să  mărturisim  sincer,  că  această      Care  să  aibă şi capabilitatea  şi băr­
                                                                                               pentru  representarea  deamnă  a  cercu­   candidatura  de  deputat  dietal  pentru
          nădejde  e  cât  se  poate  de  ruşinoasă  băţia  recerută  a  începe  o  luptă  reso-
                                                                                               lui  lor  în  mare  majoritate  român.     cercul  nostru.
          pentru  noi. Românii.                      lută  pentru  adevărata  egalitate  şi  fră­
                                                                                                    O  lungă  şi  dureroasă  experienţă        Dl  Dr.  A.  Muntean  a  primit  can­
               Nu  desperăm  însă;  pentru-că  ştim  ţietate.                                                                             didatura  oferită.
                                                                                               de  30  de  ani  ne  arată,  că  tactica  «pa­
          că  poporul  nostru  arde  de  dorul  de  a     Prin  care  să  demonstreze  acolo  în   sivităţii»,  adecă  tactica  nelucrării,  ne-a   Fraţilor!  Până  acum  cercul  nostru
          întră  în  luptă  pentru  realisarea  justelor  parlamentul  ţerii,  că  Românul când pre­
                                                                                               adus  aproape  la  decădere  totală.       în  mare  maioritate  român,  a  fost  re
          sale  pretensiuni;  ceea-ce  s’a  dovedit  şi  tinde  realisarea  dreptelor  sale  dorinţe,
                                                                                                     De  interesele  noastre  naţionale,  bi­ presentat  de  deputaţi,  cari nu  numai că
          acum  la  alegerile  din  urmă,  când  şi  în  nu  atacă,  ci  conlucră  la  întărirea  aces­
                                                                                               sericeşti,  culturale,  economice  în  parla­ nici  când  nu  şi-au  ridicat  cuvântul  în
          lipsa  candidaţilor  români  a  luat  parte  tui  stat;  pentru-că  îndestulirea  naţio­
                                                                                               mentul  ţerii  nici  pomenire  nu  se  mai  favorul  intereselor  noastre  române,  ba
          în  masse  mari,  dar  între  acele  împre­  nalităţilor  este  cel mai puternic  sprigin   face.                               din  contră:  fostul  deputat  al  acestui
          jurări  aceasta  nu  era  de  dorit,  nefiind  al  patriei  noastre!  —   şi  că:
                                                                                                    Poporul  nostru  e  părăsit  de  inte-  cerc,  ales  de  noi  Românii,  a  fost şi este
          candidaţi  români.
                                                          Românul  numai  atunci  este  cetă­ liginţa  sa,  care  neavând  tăria  morală  unul  dintre  cei  mai  înfocaţi  şovinişti,
               E  vorbă  numai  să  se  găsească  la ţean  adevărat  şi  demn  de  încredere,  al să  se  scuture  de  lanţurile  pasivităţii, care  deşi  era  ales  de  Români,  nu  s’a

                                                    tosl  compusă  —  nu  ni-se  spune  de  cine  —   Ârpâd  cu  cei  şepte  duci  au  întrat  în  1150.  Aceasta  nu  poate  fi  adevărat,  din
                  F O I Ş O A R A                   in  Dfimos,  în  anul  1150;  originalul  acelei  Panonia  şi  au  trimis  soli  Ia  Zvatapolug  spu-  simplul  motiv,  pentru-că  „Cronica  ilustrată**
                                                    scrieri  nu  există.  Autorul  voluminosului  op:  nându-’i  că  Maghiarii  au  cumpărat  ţara  cu  descrie  ocuparea  Ardealului  prin  Tuhutum,
                                                    „Magyarorszâg  a  kirâlysâg  megalapitâsâig**,  preţul  calului  ce  l’au  trimis,  are  deci  să  pre-  în  tocmai  ca  şi  „Anonimus**;  ear’  Kâzai  ne
            Originea  Românilor.                    Budapesta  1895,  ne  spune  că  aceea  cronică  dee  ţara  Maghiarilor.  Zvatapolug  văzând  că  spune  că  Ârpâd  cu  cei  şepte  duci au  ocupat
                                                    cu  drept  se  poate  num)  cronică  naţională.  a  fost  păcălit,  când  a  dat  pământ,  iarbă  şi  mai  întâiu  Ardealul,  apoi  de  aici  au  întrat
                                                    Că  originalul  lipseşte,  aceea  nu-’l  genează  apă  pentru  cal,  a  strîns  oaste  şi  s’a  opust  în  Panonia,  ceea-ce  e  absolut  neexat.  Dr.
                           (Urmare).                pe  autorul  amintitului  op,  el  aşa  zice  că :  dar’  a  fost  bătut  şi  alungat;  de  frică  s’a  Pauler  în  opul  seu  la  pag.  203— 205  în  cel
                                                    ,,se  poate  reconstrui  aşa  pe  nimerite,  circiter  aruncat  in  Dunăre,  unde  s’a  înecat.  La  alt  mai  convingător  mod  ne dovedeşte  că  „Ano-
               Cu  toate  aceste,  un  singur  istoriograf
                                                    (korîllbeltll)J)  din  alte  lucrări  posterioare,  loc  zice  că  Maghiarii  l’au  omorît.  nimus**  cu  „Cronica  ilustrată**  au  lucrat  din
          român  nu  le  turbură  plăcerea.  Daţi-ne  şi
                                                    dacă  se  vor  elimina  din  scrierile  posterioare   Ne   mai   spune  Kâzai  că  străbunul   acelaşi  isvor.
          voi  bună  pace,  căci  nime  nu  ne  va  putea   a d a u su rilePardon 1 îndată-ce  „originalul11  Maghiarilor  a  fost  renumitul  vânător Nemrod,
          abate  dela  credinţa  noastră,  cu  atât  mai  pu­                                                                                  Un  lucru  e  surprinzător:  secoli  întregi
                                                    lipseşte  „lucrările  posterioare,  cu  sau  fără  (de  ce  nu  Adam ?)  care  a  zidit  turniil  Babi-
          ţin  cei-ce  fac  politică,  nu  istorie,  pe  cât  timp                                                                        dearîndul,  cei  mai  de  frunte  istorici  maghiari
                                                    adausuri*1  nu  fac  parale.               lonului.  Confundă  însă  acest  turn  cu  pira­
          nu  ne  vor  produce  documente  autentice,  ori­                                                                               jurau în autenticitatea  cronicei lui  „Anonimus*',
                                                         Din  acel  „original**  care  lipseşte,  a  scris  midele  din  Egipt.
          ginale,  anterioare  cronicei  notarului  anonim                                          Kâzai  însă  ne  spune  şi  aceea că:  Săcuii   ear’  acum  autorul  suscitatului  op  „a  magyar
                                                    capelanul  Kâzai,   precum   ni-se  spune,  în
          al  regelui  Băla.  Ear’  cronica  notarului  ano­                                   lui  Atila  s’au  aşezat  în  Ardeal  între  Valachi   nemzet  tOrtânete**  zice  că tot  ce  „Anonimus**
                                                    secolul  al  XIII,  cronica  sa.  Dînsul  ne  istori­
          nim,  scrisă  in  secolul  al  12-a  şi  găsită  in                                  folosind  literile  acestora.  Şi  că  în  Panonia   a  scris  sunt  „ficţiuni**  (koholâs).  Şi  cu  ce  do­
                                                    seşte,  contra  tuturor  cronicarilor,  că Maghiarii
         anul  1746  în  biblioteca  imperială  din  Viena,                                    au  fost  Valachi,  pe  timpul  Iui  Atila.  Istorio­  vedeşte  aceasta  gravă  acusă ?
                                                    mai  întâiu  au  cuprins  Ardealul  şi  de  aici  au
         până  eri-alaltăeri,  se  privia  de  cătră Maghiari,                                 grafii  maghiari  însă  despre  aceste  tac  tăcerea   Eată  unicul  seu  argument:
                                                    trimis  pe  Kuşid  în  deputăţie  Ia  Zvatapolug,
         (şi  cu  dînşii  poartă  Românii  acest proces)  de                                   mormântului.
                                                    care  stăpânea  ţara  ce azi  se numeşte  Ungaria;                                         „Aşa  scrie  (Anonimus)   că  Valachii
         evanghelie,  de  sfânta  scriptură.  Lucru natural,                                        Mai  există aşa  numita „Cronica ilustrată**  ardeleni  n’au  alte  arme,  decât săgeţi  şi  arcuri,
                                                    i-au  dus  daruri,  un  cal  mare  cu  şeauă  şi
         pentru-că  alt  cronicar  mai  vechili  nu  există;                                   scrisă  precum  ni-se  spune  în  anul  1358,  de  ducele  lor  Gelu  încă  e  slab,  n’are  armată
                                                    frâu  ornate  cu  aur,  pentru  cari  au  cerut  să-’i
         dar’  mai  ales  Maghiarii  l’au  aprobat,  fiindcă                                   cătră  un  călugăr  minorit,  cu  numele  Mark.  bună  şi  nu  vor  putea  resista  Maghiarilor,
                                                    dee  pământ,  iarbă  şi  apă.  Svatapolug  rîzând
         şi  „Anonimus**  a  tost  un  cronicar  maghiar                                       Cronica  aceasta  combate  poveştile  lui  Kâzai;  pentru-că  au  de  a  suferi  multe  dela  Cumani
                                                    a  răspuns:  „Pentru  un  astfel  de  present  pu­
         foarte  zelos,  care  nu  pe  Români,  ci  pe  Ma­                                    consună  însă  cu  cronica  lui  „Anonimus**.  şi  Picenaţi.  Precum  ştim,  Picenaţii  numai
                                                    teţi  să  aveţi  pământ,  iarbă  şi  apă  cât  veţi
         ghiar  i-a  favorisat  şi  i-a  ridicat  în  ai  şepte-                                    Autorul  opului  „Magyarorszâg  a  kirâly­ puţin  înaintea  Maghiarilor  apar  pe  acest  pă­
                                                    vrea**.
         lea  cer.                                                                             sâg  megalapitâsâig**  pag.  97  zice  că  cronica  mânt  (va  să  zică  erau  aici);  ear’  Cumanii
              O  singură  scriere  e  anterioară  cronicej   1)  Numai  la  pălăria  lui  Dââk  se  potriveşte  lui  Kâzai  şi  „Cronica  ilustrată**  sunt  lucrate  numai  în  secolul  al  XI.  Astfel  principatul
         lui  „Anonimus**;  despre  aceasta  se  zice  că  a  „koriilbelul**.                  din  cronica  scrisă  după  tradiţiuni  în  anul  lui  Gelu  aparţine  la  împărăţia  fabulelor**.
   1   2   3   4