Page 2 - Activitatea_1901_12_50

Pag- 2. A C T I V I T A T E A Nrul 50

sfiit a striga în gura largă: «Ai grije, ţional n’am stat atât de rău, căci atunci a activităţii pe toate terenele: să ne cât numai cu foarte mare greutate Ie mai
guvernule! aveţi grije Ungurilor! că Ro­ cele două fracţiuni mari, în cari se des- afirmăm românismul, să luptăm pentru poate suporta şi că notarul Solyom, după
dreptate numai în acel cas ar fi fost îndrep­
mânii în ceşti 10 ani din urmă s’au binase comitetul partidului român şi în drepturile noastre în casa comunală, în
tăţit a pune la cale urcarea salarului seu,
sporit prin comitate!» urma lui întreg partidul, cel puţin lu­ casa comitatului şi în casa ţării. Să
dacă în prima linie ar fi arătat că isvoarele
Par’că noi Românii am fi un popor crau, desvoltau oare-care activitate, nu-i luptăm... aceasta e signatura situaţiunii
de venit ale poporaţiunii curat române din
necredincios statului, şi sporirea noastră vorbă în rîndul întâiu în interesul lor de acum. Până-ce luptăm, până atunci notariatul Dâncul-mare s’au sporit. A arătat
ar fi o primejdie pentru patria noastră 1 propriu, dar apoi şi în interesul între­ dăm numai semn de vieaţă. Ne luptând mai departe preotul Manasie Iar, că notarul
Să ne deşteptăm, fraţilor! gului partid, fireşte din punctul lor de suntem morţi, o massă inertă, care nu Solyom nu poate dovedi sporirea venitelor
poporaţiunii, al cărei notar e, şi în modul cel
Să nu ne vindem inima noastră vedere. merită să se bucure de resultatele bine­
mai eclatant a scos la iveală, că notarul
românească şi sfânta noastră convin­ făcătoare, cari le-ar asigura drepturile,
Azi ranele ce le-a bătut crisa de­ Solyom nu a publicat conclusele, cari în co­
gere pe bani şi beuturi! ce le compete. Avem drepturi, pe cari
parte de a fi deja vindecate, stau încă munele din notariat s’au luat de represen-
Să mergem cu toţii cari suntem noi le dorim numai, dar nu le afirmăm, tanţele comunale, cu privire la urcarea sala­
deschise şi la fiece atingere pricinuesc
oameni cinstiţi, umăr la umăr! nu le eluptăm. Avem deci dorinţe, pe rului notarului, şi aşa apoi a constatat, că ar
durerea fără margini, de care sufere cu
Să nu lipsească nici unul dintre cari nime nu ni-le împlineşte, ba nici fi o mare nedreptate împovărarea poporaţiunii
atâta resignaţiune întreg poporul îo-
noi, toţi să întrăm în lupta de alegere, mân, ca şi când acestui biet popor în- nu le recunoaşte, astfel rămân nişte pia din notariatul Dâncul-mare cu un imposit
şi să-şi dee fiecare votul seu aşa pre­ tr’adevăr nimic nu i-ar fi rămas decât desideria, până când nu le vom afirma, proiectat şi preliminat în şi prin hotărîre sau
conclus, pe care ea, poporaţiunea nu a pu­
cum îi porunceşte inima şi sfânta da- suferinţa. Şi de am fi cuprinşi de cel ear de le afirmăm duşmanii ni-le de- tut-o apela din causă că n’a avut ştire des­
torinţă de Român a fiecăruia! neagă Asta-i situaţia stearpă, în care pre ea.
mai mare optimism sub auspiciile pre-
Noi suntem cetăţeni credincioşi ai ne aflăm. Acesta-i răspunsul trist la în­ Basat pe atari argumente, preotul Ma­
sentului, nu putem ajunge la altă con-
patriei noastre, dară totodată să se ştie, trebarea pusă în frunte. nasie Iar a făcut contrapropunerea, faţă de
clusiune, decât că suferinţa îi va fi par­
că tocmai aşa de ierbinte ne iubim na­ propunerea aprobătoare a respectivului comi­
tea încă mult timp. Dar să nu desnă- tet permanent comitatens, ca:
ţionalitatea noastră, cum îşi iubesc con­ dăjduim într’un viitor mai binecuvântat Conchisele representanţelor din comu­
fraţii maghiari pe a lo r! al naţiunii române. Această soarte mai Dela congregaţie. nele notariatului Dâncul-mare să se anuleze,
Deci ca Români voim nu numai deamnă de neamul românesc o să o ridicarea salariului să nu se aprobeze, ear’
să trăim, ba voim să n e ' şi desvoltăm! creăm, dacă ne vom nisui a remedia Trecu şi congregaţia extraordinară din notariului Solyom, având el dor de a căpăta
şi aşteptăm ca această patrie comună, salar mai mare decum e cel pe care-l are
ranele căşunate de crisă prin o muncă 11 Dec. n. a. c. a comitatului nostru româ­
să ne dee dovezi clare, că ne consi­ serioasă, sistematică pusă la cale cu su­ nesc, judecând după poporul care-l locueşte, acuma, să i-se facă recomandaţiunea de a
deră de fiii sei iubiţi şi egal îndreptă­ precum vin şi trec toate lucrurile din lume. competa la un post de notar împreunat cu
flet curat, fără gânduri reservate, ser­ salar precum el pofteşte.
ţiţi; aşa precum noi totdeauna am do­ Dintre membrii români independenţi,
vind de ţintă numai şi numai binele Vorbirea preotului Manasie Iar, fiind
vedit cu sângele şi averea noastră, că obştesc. Trebue să lucrăm din răspu­ am văzut numai trei, şi anume pe Avram predată în mod logic, clar, resolut, cu simţ
suntem adevăraţi fii ai patriei noastre! Păcurar, protopopul Iliei, pe Manasie Iar, şi cu vervă oratorică, şi mai ales basată fiind
teri, să desfacem o activitate, din care preot în Simeria şi pe Ioan Perian, preot în
Candidatul nostru cu trup cu su­ pe adevăr şi dreptate, — a fost cu interes
să reiasă impunător şi triumfător causa Trestia.
flet e cetăţeanul statului, dar cu trup naţională. Să nu formeze obiectul în­ Precum s’a putut vedea din program, şi cu atenţiune ascultată şi de membrii
cu suflet e şi Român! trebării durata mai scurtă ori mai lungă lucrarea extraordinarei congregaţiuni s’a în- maghiari ai congregaţiunei.
Pentru apărarea propunerei comitetului
Aşa să fim cu toţii! vîrtit mai cu seamă în jurul alegerii diferite­
a timpului recerut pentru ducerea la permainent a vorbit vicişpanul, încercând a
Aşa să ne ajute D-zeu! isbândă a aspiraţiunilor noastre, la vin­ lor comitete, prescrise şi usitate in fiecare resfrânge argumentele produse de contrapro-
Trăiască candidatul nostru! comitat. punătoriul preot Manasie Iar, — dară nu a
decarea ranelor corpului trudit al nea­ Deşi era cu siguritate prevăzut, că ale­
Mai mulţi alegători. mului român. Cu atât mai vîrtos, căci gerile vor fi făcute tocmai după-cum ele au isbutit cu încercarea sa, fiind-că
Ceea-ce e drept şi adevărat, nu s’a putut
timpul nu e inimic unui popor tinăr, fost croite în respectivul mihei comitatens, nu să poate şi nici că să va putea cândva
pe terenul activităţii politice. Vitalitatea totuşi Românii ar fi fost datori a veni la resfrânge.
Cum stăm? românimii o să învingă toate pedecile, congregaţie, pentru a-şi face inomisa dato- Lucru natural era deci, ca contra pro­
rinţă naţională românească de a protesta, a-
cari stăvilesc mersul natural al causei punerea să fie primită, şi totuşi ea nu s’a
râtând nedreptatea strigătoare la cer, ce ni-se primit, fiind-câ, pusă fi nd la vot, a picat.
române spre o resoivare dreaptă şi co- face din partea detentorilor puterii publice
De ce?
răspunzătoare condiţiunilor etnice şi is­ prin aceea, că la compunerea diferitelor co­
Agitaţiile produse de alegerile die- Nu cumva pentru-că asta a reclamat-o
tale au făcut loc liniştei, spiritele în- torice, cari ne îndreptăţesc la nemul­ mitete comitatense nu se ţine seamă şi de în caşul obvenit nejustificabila disciplină de
ţumirea cu starea de drept, ce ne-o a- interesele poporului nostru supt până la partid? Nu cumva pentru-că membrii maghiari,
ferbentate prin luptele în jurul celor măduvă.
sigură presenta constelaţiune politică in­ ca maioritate a congregaţiunei au fost de
două mari principii politice, «activitate» Vorbire românească s'a rostit în con­
ternă a statului maghiar, constituit pe greşita şi foarte păgubitoarea părere, că ar
şi «pasivitate» şi-au regăsit calmul de gregaţie numai cu privire la un singur punct, fi spre ruşinea (?) comitatului Hunedoarei,
lipsă la o discuţie serioasă şi meritorică. basa unei idei utopice a unităţii ma­ din partea preotului Manasie Iar, şi anume dacă un simplu «olâh popa» ar deveni în­
Dacă acum vom încerca să răs­ ghiare. la punctul în care e vorba despre urcarea vingător în lupta cu comitetul comitatens?
salarului notarului Solyom din Dâncul-mare.
pundem la întrebarea pusă în fruntea Faţă de aceste tendenţe antiro- Să răspundă compatrioţii şi confraţii Maghiari
Preotul Manasie Iar, vorbind a arătat
acestor şire, va trebui să ne zicem că mâne a guvernării maghiare, nu putem la aceste juste şi motivate întrebări, puse de :
că poporaţiunea dela care se cere urcare de
stăm rău, tare rău, că poate nici pe ajunge la liman numai prin continua­ Raportorul.
salar pe seama notarului, şi altfel e împovo-
vremea crisei din sinul partidului na­ rea şi extinderea în proporţii mai mari rată în aşa măsură cu fel şi fel de date, în-

Care va să zică: unicul argument, care „Cronica ilustrată11 scrisă cu 197 ani maghiară sau ocupat până acum 124 de „Anonimus11 nyomân adom, mert katonailag
ar discualifica cronica lui „Anonimus11 ar fi, în urma lui „Anonimus11 consună pe deplin, scriitori. vâve, mint Horvâth Jeno „Magyarhadi kro-
că în acel timp Cumani n’au existat pe acest precum vom vedea. Karâcsony Jânos într’un studiu al seu nika11 12 lap mondja, annak igy kellett tbr-
pământ, prin urmare Valachii n’au putut aşa zice că Maghiarii au ocupat Ardealul tânnie11.
A scris şi „Cronica ilustrată11 minciuni?
suferi vr’un rău dela Cumani. mult mai târziu, şi numai succesiv, pe timpul Pe româneşte: „Ocuparea patriei —
Şi cum de ambele cronici consună, deşi n’a
Mă mir că s’a putut basa un verdict regelui Ştefan. cu excepţiunea Ardealului şi a ţinutului Vâg,
avut cunoştinţă despre existenţa cronicei
aşa de grav, pe un argument atât de slab. In anul 1900 a scris dl Dr. Pauler le voiu presenta în trăsuri generale, pe basa
lui „Anonimus11?
Las că în citatul op la pag. 103 ni-se spune Gyula, directorul archivelor de stat, din în­ cronicei lui „Anonimus11, pentru-că, din punct
Nimic nu dovedeşte mai eclatant că
că: apărătorii lui „Anonimus11 s’au folosit sărcinarea Academiei maghiare, sub titlul: de vedere strategic, precum ni-o spune Eugen
adevărul l’a scris „Anonimus11, decât zelul cu
în interesul acestuia de o importantă îm­ „A magyar nemzet toitânete szent Istvânig11. Horvâth în „Cronica răsboaelor maghiare1*
care scriitorii maghiari combat autenticitatea
prejurare, anume: de alianţa Cumanilor. Şi Op premiat. [a pag. 12, nici că s’a putut altcum întâmpla11.
acestei cronici, fără să ne spună : dela cine
că sub Cumani a înţeles pe Cozâri, cari în- Aceasta e cea mai nouă istorie, privi­ La pag. 220 numeşte pe „Anonimus11
au cuprins Ardealul? Că doară nu va fi fost
tr’adevăr erau aliaţii Maghiarilor11. toare la descălecarea Maghiarilor, scrisă de scriitor serios, care cumpăneşte tot ce scrie
ţară pustie?) Ne-o spune şi Marczali Henrich (gondos megfontolt ird).
Posito că Anonimus a greşit numele, directorul archivelor de stat, care avuse la
în opul seu „A magyarok tdrtânete etc“. la Ear’ la pag. 223 asemănând pe „Ano­
ear’ nu copistul; ce lucru mare era pe acele disposiţie nu numai toate cronicile anterioare,
pag. 90 că: atât istoria, cât şi natura sunt nimus11 cu Kâzai şi cu „Cronica ilustrată11,
timpuri să te încurci cu numele atâtor po­ dar’ mai ales toate documentele existente,
contrare pustiului (vacuum). Şi încă ceva: despre luptele Maghiarilor în Saxonia, Bava-
poare barbare, cari s’au perondat în această ţară. altor scriitori cu greu accesibile. Dînsul încă
deşi în amintitul op la pag. 107 cronica lui ria, Italia,Germania, etc., recunoaşte superio­
Dr. Pauler la pag. 220 constată un cas aşa zice în introducere că, până în timpu
„Anonimus11 se numeşte „ficţiune11 (koholâs), ritatea lui „Anonimus11 asupra celorlalţi
analog, care e un document puternic pentru cel mai nou „Anonimus11 a fost privit ca cel
găsim totuşi motive ponderoase şi în favorul scriitori.
„Anonimus11. mai clasic istoric maghiar; dar’ în ziua de
acelei cronici. Anume : la pag. 102 constată In fine la pag. 235 îl ia în apărare pe
„Anul ocupării patriei în cronica lui azi nu mai trec ca autentice toate spusele
valoarea cronicei lui „Anonimus11, de oare-ce; „Anonimus11 în contra lui Ernst Diimmler,
„Anonimus11 e greşit, dar’ aceasta se va fi sale. Mai promite autorul de a ne spune, pe
„descrierea acestuia despre lupta dela Kiev care zice că: „Anonimus a fost un falsificător,
întâmplat — zice Dr. Pauler — din greşala cu Cumanii, consună pe deplin cu descrierea cine au găsit Maghiarii aici ? Cu cine au tre­ care din fudulie maghiară a întortocat faptele
copistului, pentru-că un scriitor aşa serios, istoricului rusesc, Nestor11. buit să lupte ca să cucerească ţara? Repro­ istorice11. La această învinuire Dr. Pauler
critic şi adânc cugetător precum a fost „Ano­ duce din Anonimus luptele din Ungaria;
Ear la pag. 104 zice că: „In diploma răspunde că: „Judecata lui Diimmler e foarte
nimus11, nu poate face o astei de greşală11. despre cucerirea Ardealului însă nu găsim
lui Kun Lâszld ocură un erou Cuman, cu nimic. Causa va fi poate ceea-ce ni-se spune nedreaptă; nu ştim ce înţelege Diimmler sub
Ei bine dlor! dacă nici chiar atâta n’a numirea „spătere Sage1, dar’ că pentru istoria
aceiaşi distincţiune, ca în „Anonimus-1, adecă în precuvântare: „Din „Anonimus11 nu vom
putut greşi „Anonimus11, cine ar putea crede maghiară n’ar fi de valoare (cronica lui Ano­
„milles strenuissimus11, ceea-ce confirmă au­ istorisi fapte, ce nu le putem crede11.
că dînsul ar fi putut fabrica capitole întregi
tenticitatea cronicei lui „Anonimus11. La pag. 154 e mai explicit, acolo ne nimus), aceasta numai acela o poate afirma
despre ocuparea Ardealului, fictive, minci­ a cărui cunoştinţă în istoria maghiară nu
noase ? Apoi el, ca Maghiar zelos ar fi in­ In alt loc îl numeşte pe „Anonimus11: spune. ajunge mai departe de cronice sau de Fesier
ventat un „principat valach11, cu ducele Gelu „renumitul (hires) notar al regelui Băla11. „A honfoglalâs legâltalânosabb vonâsait) Klein. (Va urma).
în frunte? Credat Judcus Apella, Cu istoria naţiunei maghiare, în limba kivâve Erdâlyt, 6s a Vâg mellâkât illetdleg