Page 3 - Activitatea_1901_12_50
P. 3
Nrul 50 A C T I V I T A T E A Pag- 3.
Un răspuns. Causa candidării cumnatului dtale dela străine părintelui Poruţ, ca însă dînsul să fie când nu vor întrece pe bravii noştri me
început am văzut-o că nu e de cât un lucru şi bătăuş, asta una nu o ştiam până acum. seriaşi.
forţat de dta. O causă nedreaptă. Şi acum Faţă de astfel de puteri zicem tinerilor
Onotată Redacţiune! Dacă însă d-lui priveşte pe ai sei parochieni
dacă o vezi şi dta că a ajuns în stadiul des meseriaşi din Orăştie, păşiţi şi mai departe
In nrul 216 din 4 Dec. n. a ziarului perării, le încerci toate: strigi, te vaeţi rău, numai de nişte vaci bune de muls, ear hrană pe arenă, aveţi deplină încredere în puterile
»Tribuna« din Sibiiu a apărut o corespon recurgi la toate mijloacele detestabile, ne sufletească nu ne dă, fie părintele Samoil proprii, căci D-zeu v’a făcut teaferi, întregi
denţă referitoare la alegerea de protopresbiter insinui (atribui) nouă aderenţilor părintelui Poruţ încredinţat, că aceste vaci vor deveni şi sănătoşi, vouă nu vă lipseşte decât şcoala
al tractului Hunedoara. Oprea corespondenţa din «Tribuna Popo sterpe pentru dînsul. conducătorului vostru, a dlui C. Baicu. Noi
Autorul acelei corespondenţe, deşi rului», deşi eu aşi garanta cu viaţa mea că Cu stimă ceşti cari cu drag v’am asculta barem de
ascuns sub masca anonimităţii, este uşor de toate acelea sunt puse la cale chiar de d-ta Teodor Chiorean, două-ori pe lună, suntem deplin mulţumiţi
gîcit din fariseismul ce transpiră din întreagă în desperarea d-tale. propr. şi ofîc. în retr. şi avem nădejde, că producţiunile vor ajunge
corespondenţa, căci: fariseismul a fost, este Noi suntem mulţumiţi cu resultatul ale a fi apreţiate chiar şi de criticătorii fără rost.
în present şi va fi şi în viitor, precum să gerei, şi n’am avut lipsă să aducem chestia Se zice, că mai ales prin loje nu mai
vede, caracteristica vieţii sale. în publicitate, dar’ d-ta nu mai ai pace, Sinod parochial în Orăştie. încăpeaţi. — O fi fost, căci „cine plăteşte, de
După o introducere mai puţin farise- «omul păcii», ci alergi în dreapta şi stânga loc se şi foloseşte". A face insă gălăgie, pen
iască îndată să dă de gol. Anume: zice şi îţi faci prilegiu să declamezi Ia frase goale, tru-că comisia edilă săsească nu a făcut loje
autorul adevărat al corespondenţei (căci poate să te vaeţi, să te baţi în piept, să te plângi ca familiare mai multe, ca să încapă toată
Duminecă în 2/15 Dec. a. c. s’a ţinut
nu-’şi va fi pus densul numele pe manuscript, bocitoarele etc. sinod parochial în cestiunea regulării salariu elita, nu a avut loc. De altcum lojele nu
ci vre-o unealtă de-a dânsului) că dânsul la Nu îndruga d-ta la frase lungi şi sfo lui pentru parochia primă, care înainte cu sunt obiecte de monopol, unde să poţi face
început a fost pentru candidarea părintelui răitoare, căci ştim că eşti meşter în d’al de trei ani a fost scurtat prin sistemisarea unei coterii pe conta publicului şi cine nu are
Oprea, însă după-ce a văzut aversiunea oa acestea ; arată d-ta fapte, căci şi d-ta şi cum a doua parochie pe sama lui Ioan Moţa. Să loc sus se poate duce şi jos, ceea-ce nu
menilor de bine, şi-a schimbat părerea. natul d-tale aveţi un trecut destul de vechiu. ştie adecă că la anul 1898 pentru a se că detrage nimic nici chiar din reputaţia unui
Auzi acolo I Cumnatul candidatului La cas de lipsă voiu mai reveni. pătui actualul paroch al Il-lea din Orăştie cu popă sau învăţător.
Avram Păcurariu, primăriul Dănilă, care îşi Un alegator. un post statornic aici, conducătorul poporu
aroagă sieşi meritul înfiinţării protopresbite- lui, „Ardeleana", a sistemisat pe lângă pos
ratului Hundoara, şi a cătui armă de corte- tul prim de paroch şi un al doilea însă aşa,
şire până la totala ei toc re ’i-a fost urmă CO RESPO N D EN ŢA. că nefiind mijloace de ajuns pentru salarisare A p e l .
toarea: «Cum să mă învoiesc eu, ca fructele şi-a luat refugiul la şiretlicuri, şi anume: a
ostenelelor mele de atâţia ani să le culeagă împărţit poporul ce forma până atunci o
un străin! Eu trebue să-’mi aduc înapoi pe parochie în două părţi, şi comitetul parochial Despărţământul Sebeş al reuniunii în
cumnatul meu Păcurariu dela Ilial» Onorată Redacţiune! în frunte cu dl Dr. Ioan Miliu au dat văţătorilor români gr.-cat. din archidiecesa
Până unde merge cu fariseismul său 1 V .-C săn, Decemvrie 1901. protopresbiterului-paroch pentru poporul per- de Alba-Iulia şi Făgăraş nefiind în stare din
Să încearcă apoi a zeflemisa modestia dut o răscumpărare de 120 fl. propriile sale puteri a-şi înfiinţa biblioteca
părintelui Oprea, a cărui însuşiri oneste încă La şedinţa comitetului bisericesc din
Protopresbiterul-paroch nou venit nu provăzută în statutele reuniunii, apelează la
nimenea nu i-le-a contestat vre-o dată. Chiar P.-Csân, ţinută Ia 26 Nov. n., am fost sub s’a mulţumit însă numai cu atâta, ci a pretins marinimositatea on. public şi în special a
el, primăriul, a cărui nemodestie, comitetul scrisul Invitat şi poflit ca să iau parte la mai mult şi nu s’a învoit la sistemisarea dlor autori, librari etc., rugându-i să bine-
parochial de-aici cu prilegiul dării votului desbaterea unui nou arunc, care plănuit a se unei noue parochii până ce nu să va asigura voiască a dona câte ceva, fie în bani ori
colectiv în causa acestei alegeri de proto cărţi, pe sama acestei biblioteci.
presbiter, sa văzut silit să i-o timbreze prin face era deja de preotul local Samoil Poruţ. dotaţiunea prescrisă de 800 fl. mai înainte. Eu cred, că inteliginţa noastră şi po
Atunci conducătorii văzând resistinţa
conclus formal luat la protocol. (Protocolul Cum însă nici colecta făcută între 1892— protopresbiteriului-paroch şi-au luat refugiul la porul nu va rămânea rece la rugarea acelora,
din chestiune este alăturat la actul alegerei) 1897 nu s’a administrat cuviincios, nici ra- cari şi-au dedicat vieaţa întreagă cultivării
fel şi chip de presiune atât asupra poporu
Părintele Oprea a declarat în sinodul electoral ţiociniu până de present nu ni-s’a dat, ba lui, îndemnându-1 să nu plătească taxa paro- poporului român. Cine doreşte cultura popo
că să abţine dela votare, exprimându-’şi do chială cât şi la întervenire la consistor şi aşa rului, acela să contribue mai întâiu la culti
rinţa ca şi respectivul cumnat al candidatului factorii conducători fără ştirea şi consimţă protopresbiterul ca om pacinîc, a cedat forţei varea acelora, cari sunt meniţi să cultive po
Păcurariu să se abţină dela votare — la ceea- mântul parochienilor pe basa unui libel, ce arbitrare şi şi-a dat învoirea cu aceea, că porul.
ce i-s’a observat din partea comisariului că poartă numele preotului „Porurz Samu ăs
consistoriul să aproabe conclusul comitetului Ofertele marinimoase sunt de a se tri
poate vota. târsai" au contras un nou împrumut dela cu recompensa de 120 fl. Aceasta a şi ur mite la adresa subscrisului şi vor fi cuitate
Vorbeşte dânsul mai departe de terorisarea
o bancă ungurească din Turda în sumă de mat şi aşa parochia încă s’a întregit. cu mulţumită pe cale ziaristică.
unui preot la casa sa, înţelegând a bună- In acelaş an parochia a şi luat în bu
seamă caşul cu preotul din Josani, cu care a 600 cor., — eu în amintita şedinţă am cerut Ghirbom (u. p. Vingard) Nov. 1901.
făcut atâta svon, — pe care preot un membru ca să mi-se dea desluşirile necesare, ear pă get suma proiectată de comitet cu 120 fl., Pentru reuniune:
însă după ce parochul al doilea Ioan Moţa
sinodal l-a făcut atent că-i va excepţiona rintele Poruţ în loc de lămurire a dat ansă
a fost introdus în parochie, comuna biseri Nechifor Frdţilă,
verificarea lui de membru adhoc pe basa la un scandal, pe care eu în cele următoare cească n’a mai voit /să plătească suma cu înv., preş. desp.
unor acte ce le are la mână. Pentru ce n’a
am onoare a-1 comunica on. redacţiuni cu care să angajase faţă de protopresbiter, şi
venit respectivul preot la sinodul electoral — rugarea, de a-1 reproduce în preţutul jurnal acum acesta văzându-se tras pe sfoară, a
pentru-că atunci s’ar fi desluşit causa? N0UTĂTI
Ne-a indignat mult apucătura aceasta pe care-1 redactaţi. cerut întervenirea consistoriului faţă de care
condamnabilă a primăriului Dănilă, care Părintele Samoil Poruţ deschizând şe parochia a purtat proces cu apelată la con »
chiar păcatele sale proprii voieşte a le atribui dinţa ne împărtăşeşte, că a primit provocare sistoriul Metropolitan.
Acum şi acela şi-a dat verdictul, apro
si altuia, căci în ce privesc terorisările şi Onoraţii abonenţi ai
deja advocatul institutului „Tordai kissegito' bând decisul consistoriului cu 120 fl. în
seducerile dânsului faţă de parochienii din
Hunedoara, sunt ne mai auzite şi unice în Takarăkpănztâr“, că comuna bis. P.-Csân are favorul protopresbiterului-paroch. Aducându-se „Activităţii", cari sunt în
felul lor în analele constituţiei noastre bise să solvească restul sumei împrumutate de aceasta la cunoştinţa sinodului parochial acum
Duminecă, acesta nu vrea să se supună nici restanţă cu preţul foii,
riceşti. (Aceste terorisări ale dânsului sunt 256 fl. Eu, care am fost încredinţat cu scru
forului mai înalt, fireşte că şi aci mamonul
descrise în votul separat al parochienilor re- tarea socotelilor am aflat, că această sumă nu sunt rugaţi a-şi plăti da
soluţi şi neînfricabili, — alăturat la proto corăspunde cu restanţa şi am declarat că la îşi joacă mendrele sale, şi poporul este sedus
colul sinodului parochial luat cu prilegiul dării cu aceea, că suma de 120 fl. este o îmbună toria în terminul cel mai
votului colectiv al parochiei Un singur cas un nou arunc consimţământul nu mi-1 voiu tăţire la salariul avut întâiu şi nu ştie că scurt. Cugete fieştecare
amintim spre ilustrarea celor afirmate mai sus : da, cât timp curatorul nu-şi va da seamă este numai o recompensă pentru jumătatea
Un parochian, numai ascuns în podul casei despre activitatea sa. Voiam să argumentez, parochiei cedate lui Ioan Moţa. Aşa a lucrat restanţier, că edarea şi
în afacerea aceasta mai întâiu Dr. Ioan Mihu,
a putut scăpa dinaintea poliţiştilor, trimişi de că inconştienţios s’a manipulat cu banii, până apoi Daniil David, Ioan Moţa şi Iosif Orbo- expedarea unei foi este
primăriul ca să aducă parochienii la sinodul
aci repaitiţiaţi, ceea-ce însă nu mi-a succes, naş, şi acum la învrăşbirea poporului steagul
parochial). împreunată cu cheltueli
Aminteşte autorul corespondenţei şi de fiindcă preotul-preşedinte m’a întrerupt în îl poartă un scriitor dela „Ardeleana11, fost
săgâtţ de cioboate, fără nici o şcoală, de mari.
un pretins conventicol. Ce scornituri şi vorbire şi mi-a adresat cuvinte compromiţă
minciuni sfiuntatel Despre care conventicol, toare şi atunci, când l-am rugat să fie cu altcum ginerele lui Irimie Boca, neamul lui
după-cum se aude, se aminteşte şi în pro sânge rece. Voiam comitetului să dovedesc, Daniil David dela Sebeş, care afară de sinod Stare de asediu într’o comună.
—
testul ce l-au înaintat contra alegerii şi care că resultatul colectei intreprinsă între 1892— ar fi tălmăcit poporului că trebue să meargă In comuna Derecske din Bihor, domneşte
protest e plin de minciuni, dar’ credem că deputăţie la Sibiiu, ca să se roage să le con- acum de săptămâni întregi stare de asediu.
toate vor ieşi la iveală, căci Prea Veneratul 1897 a fost fl. 1632 51; pe atunci comuna ceadă a lua din nou procesul cu scop să Locuitorii stau înarmaţi ziua şi noaptea.
Consistoriu Archidiecesan va binevoi a dis bis. P.-Csân datoria cu 1350 fl., şi cu toate nu plătească. Bine, abzică Moţa de parochia Siguranţa oamenilor e atât de critică, încât
pune investigaţiunea de lipsă. că prin negliginţa curatoratului interesele se ocupată şi atunci nu trebue să plătească. sara nu este permis umbletul pe strade.
îşi arată autorul şi antipatia sa faţă de urcaseră la 295 fl., n’ar fi comuna datoare Aceasta este sămânţă aruncată de „Ardelea Starea aceasta, ce reaminteşte vremile ro-
şedulele galbine ale aderenţilor părintelui decât cu 12 fl. 49 cr. şi nu cum părintele a- na11 şi toţi aderenţii sei, pentru-că biserica gr.-or. manticismului grasării bandiţilor, îşi are în
Oprea, deşi poate-că ar fi mai îndreptăţit a în schimb are oare care venite dela ea jert-
flrma, cu 256 fl. Dacă însă comuna bis. în findu-şi independenţa şi toate ideile creştineşti, ceputul din luna trecută. Atunci anume s’a
fi năcăjit pe şedulele cele albe, căci de pe o atentat la vieaţa a trei ţărani bogaţi din
şedulă albă a fost şters numele cumnatului adevăr este restantă cu 256 fl., a trebuit să cu care chemată ar fi a representa înaintea causa împărţirii de pământ. Alţi mulţi au
său şi s’a scris numele celuialalt candidat, se contragă un nou împrumut, despre care oamenilor, pacea, bunăînţelegerea şi voia lui primit scrisori ameninţătoare. Frica între lo
Dumnezeu.
ceea-ce l’a înfuriat rău pe primăriul. Ce e însă eu şi cu mine toţi parochienii cunoş cuitori este teribilă, că nu se dă de urma
drept că ar fi trebuit să-’l fi consultat pe dl tinţă nu avem. Mai curând va întră însă funia prin asasinilor cari ameninţă mereu cu moarte.
primariu că cu ce şedule să votăm, căci urechile acului, decât bogatul, pismătăreţul şi
Diverginţa de păreri a dat ansă la un lingqşitoriul în împărăţia lui D-zeul Autorităţile sunt într’o iritaţiune mare şi dau
poate atunci ne recomanda o hârtie de altă ordine peste ordine. O singură comună este
coloare, mai simpatică pentru dânsul. schimb de cuvinte între preot şi între mine, Sapienţi satisl înarmată şi trica îi gata. Dar’ când ar veni
Tot aşa a greşit şi părintele protopop cari numai într’o corporaţiune bisericească
Gheaja că nu l-a consultat ca pe un om loc nu aveau. Căci părintele abandonând ori sute şi mii de comune să «ceară pământ şi
competent (fiind cumnat cu candidatul Păcu ce parlamentarism, se demise la provocare ,, 0 critică fără rost, drept» cu arma ’n mână?!
rariu) că cum se facă împărţirea cercurilor
electorale?! de gâlceavă şi în sfîrşit ne îmbrânci, ear în — Municipiul Hunedoara publică
Acum toţi şi toate poartă vina nereu loc de informaţiuni asupra socotelilor biseri Adecă tinerii noştri meseriaşi, după-cum concurse pentru funcţionari pe un nou pe
şitei d-sale cu alegerea. Dă într’unul, aruncă ceşti ne împărţi palme, în care acţiune pre- se scrie în „B. E.“ dela 30 Nov. de atare riod şi anume :
într’altul, dar’ mai mult e năcăjit pe banca sidială ajutor primi dela nepotul seu învăţă Moţuţuţu, sau Mihuhuhu, sau ştie sfinţii 1 vicişpan, cu plată de 8000 cor.
românească, care totdeauna i-a tost un spine torul Aurel Poruţ. ce Mumumu, au ajuns punctul sefirului în 1 protonotar comitatens » 4000 »
în ochiu. Poftească şi aducă un singur cas ale producţiunilor teatrale-declamatorice, în 1 subnotar » » 3000 »
concret, cu care să fi influinţat prin bancă In scurt preotul Poruţ se dimite la trucât mui mult nu avem ce aştepta. De aici
asupra vre-unui alegător. fapte, cari cu chemarea dînsului absolut nu ar urma, că ei bieţii, să facă loc altor pu alţi 3 subnotari » » â 2500 7500 »
Primăriul Dănilă se recomândâ în co stau în consonanţă. Dînsul voeşte să ne ca- teri cu clac, lac şi frac, cari au timp şi şic 1 subnotar » » 2200 *
respondenţa sa ca »omul păcii» ( ? ! ) paciteze cu pumnul, ear dacă arbitriul seu de a se produce mai altcum. Pe când unul are 1 fisc » » 2900 »
Două concepte diametral opuse 1 nu află slugi plecate, îi batjocoreşte, îi bate, ifosul pe nas, cam după-cum se cântă în 1 cassar » « 3000 »
Vorbeşte apoi, tot el, de interesele bi- muntele Atos, celalalt vorbeşte ca o vivan-
ear într’un mod la‘ aparenţă moral, îi în 1 controlor » » 2500 »
sericei şi a naţiunei. Câtă falsitate! Ce iro dieră italiană sau ca o meliţă duplă dela
nie a sorţii I Cme să vorbească de interesele fruntă sus de pe amvon, de unde crede a fi Pricaz, al treilea gângăveşte ca Filimon Mu- 1 preşed. la sedria orfanală » 3800 »
obştei românei Dar’ ţi-ai şi uitat despre ar împuternicit, ca pe aceia, cari nu-i aduc pri- sescu din muntele Cugirului, care începe la 3 asesori » » » â 3000 9000 »
ticolul de fond, apărut în «Telegraful Român» noase şi daruri, cât nesaţitilui d-lui să fie nouă şi gată la două, al patrulea cuprins de 10 protopretori în cele 10 cercuri,
în anii trecuţi, în care ţi-s’a eternisat numele suficiente, să-i ponegrească şi să-i infiereze de naivitate îi stă şi mintea şi glasul locului — cu plăţi de câte 5600 cor. 56000 »
în ce priveşte meritele dtale pe terenele un chip de zăpăceală cuprinzăndu-1 — al
acestea ? Sau pardon, vorbeşti doară de demoralisaţi şi păgâni. cincilea în continuu răguşit, sgârăe de gân 12 pretori, â 2220 26000 »
meritele părintelui protopop Păcurariu? Atunci Tactul fin, blândeţa şi iubirea creşti deşti că duci mâţa de coadă Ia blidul cu 127 900
ncă odată pardon ! Nu am zis nimic 1 nească, decorul unui adevărat preot, sunt laptele. Astfel de diletanţi va la elit" nici