Page 1 - Activitatea_1901_12_51

Anul I. O răştie, 26 Decemvrie n. 1901. Nr. 51

Redacţia: Administraţia:
S trad a B eri ului Nr. 2. S tra d a B eriului Nr. 2.

Toate manuscriptele ce pri­ Preţul de abonament:
vesc conţinutul foii sunt a pe an 8 cor., pe 1/2 de an
se adresa redacţiei. 4 cor., pe trei luni 2 cor.
Pentru România şi străinătate:
Manuscripte nu se, înapoiază •— Epistole Pe an 20 franci.
nefrancate nu se primesc.
poale politică, economică, socială şi literară. Inserţiunile se acordează conform
Un n u m ă r costă 16 bani. tarifului obicinuit.

EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR : REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f i e c a r e Joi.
D r . A u r e l M u n t e a n L a u r i a n B e r c i a n

Dreptul criticei. cerea pe alt teren, s’au identificat cu In preajma alegerilor municipale. 1886 §. 1 şi 9 şi îl pedepseşte cu înfruntare
precum şi cu purtarea speselor de 29 cor.
instituţiunile în fruntea cărora ajunse­
20 fii., având a restitui corn. Pricaz 600 cor.
seră, s’au identificat cu ideile, ai căror
Nu mai puţin decât de 29 ani am fost spese de călătorie luate dela comună. In mo­
încă numai câteva zile ne des­ propagatori ar fi trebuit să fie, dar nu neîntrerupt membru în adunarea fostului tivele acestui decis se constată, că prim-pre­
part dela sfîrşitul anului. Peste puţine au fost, şi au înfăţişat atacurile noastre scaun al Orăştiei, şi dela anectare, în muni­ torul Fodor Gyula a primit în anul 1893
zile vom întră într’un nou an, peste îndreptate activităţii lor ca ţintind la cipiul Hunedoarei. In acest restimp am re- 300 fi. spese de călătorie şi 722 fi. a patra
câteva zile şi ziarul nostru va începe discreditarea instituţiunilor conduse de ei. presentat, fără considerare Ia posiţia mea a- parte a preţului de cumpărare, care din urmă
al doilea an al existenţei sale. E de prisos să numim caşuri con­ tîrnătoare ca fost notar, totdeauna interesele sumă, neavând lipsă de ea, o a restituit co­
alegătorilor mei români; această împrejurare munei la 15 Iunie 1901 (adecă 15 zile după
Când întemeietorii acestei foi au crete, pe fiecare cetitor inteligent, care a o dovedi chemaţi sunt acei puţini membri interpelare).
hotărît scoaterea ei, au pornit din gân­ a urmărit cu ceva luare aminte mersul municipali români, cu cari împreună am luat Contractul s’a încheiat cu ministrul de
dul că este în sinul poporului român politicei noastre, a trebuit să-l isbeascâ parte chiar şi la desbateri acute naţionale, finanţe în luna August 1895 şi s'a înmanuat
un curent nou, un curent ce zi de zi desele protestări publicate ca răspun­ ba mi-aduc ca azi aminte, că am fost desig­ comunei la 3 Iunie a. c. (adecă 3 zile după
devine mai trainic: curentul activist, şi suri la atacuri anterioare: «că el tot­ nat din partea clubului român (Dr. Hodoş, interpelare. Ce coincidenţă?)
că avem lipsă de un organ care să re- deauna a fost Român bun, că a făcut S. Borlea, G. Secula, I. Papiu, B. Densuşam La 15 Iunie a. c. a făcut socoată cu
Dr. A. Tincu, T. Pop, R. Crainic, I. Simio- comuna despre banii primiţi în 1893 şi a re­
presente acest curent, în care să se asta, ba aceea, că pe când venise el naş, S. Pop) şi alţii a face chiar eu propu­ ţinut pe seama sa titulo spese 300 fl.
poată discuta paşii privitori la schim­ în oraşul sau satul acela, pe-acolo nu nerea de introducere a luptei, ca protocolul In anul 1899 din nou au mers locui­
barea politicei noastre de pasivitate era nici urmă de mişcare culturală, ear adunării municipale să fie purtat şi în limba torii din Pricaz la prim-pretorul (eu şi Pri-
spre o politică de activitate. acum... că respectivul corespondent face română, care însărcinare cu plăcere o am căjenii ştim positiv că prim-pretorul a trimis
un rău serviciu causei române etc...» primit. Acei domni, cari mai sunt în vieaţâ,
Cu vremea ni-s’a făcut apoi învi­ îşi vor aduce aminte, că desbaterea înflăcă­ după ei) să le cumpere Murăşul mort de că­
nuirea, că atacăm persoane, că am scos Da, rău serviciu causei române. rată a acestui obiect a ţinut o înainte amiază tră Foit cu 3500 fl, a primit 850 fl. anti­
foaia din adins numai ca se avem unde Nu este Român, fie însămnătatea lui întreagă şi abia numai după amiazi s’a dărî- cipaţie. Deoare-ce însă tîrgul nu s'a putut
încheia, a dat aceşti 850 fl. deodată cu cei
ataca bărbaţi cu merite neperitoare şi cât de infinitezimală, care se nu-şi a- mat prin corniţele suprem de atunci Pogâny. 722 fl. la 15 Iunie a. c. (deşi membrii de
de-a lovi în aceia, a căror destoinicie roage dreptul de-a considera descope­ Abia a fost şedinţă municipală dela comunitate au cerut pretorului Iosif Orbonas
şi hărnicie ne împedecă în munca rirea celei mai mici greşeli, celui mai care am lipsit. S’au sulevat chestii aievea na­ şi notarului loan Roşu să le arete unde sunt
noastră. mic păcat — de un rău serviciu adus ţionale şi când era la votisare, mulţi Români banii jurnalisaţi; aceştia le-a denegat cererea).
causei române. neatîrnători de altcum, însă fricoşi, părăsiau Deoare-ce prim-pretorul ratele mai sus
Nu, de o miie de ori nu! Noi nu
am făcut câtuşi de puţin mai multe Aici zace răul, nu în atacuri. Zace sala, încât abia rămâneam câte 6—7 inşi. amintite le-a primit spre scopul indigetat, a
Aşa la întroducerea deobligatoare a limbii fost a se mântui de sub acusa aceea, că ar
personalităţi, decât au făcut foile în în împrejurarea, că noi Românii ne-am maghiare în învăţământul popular şi multe fi primit bacşiş. (Ce mai logică vicişpănească.
cari s’au adus aceste învinuiri la adresa obicinuit a fi omorîţi cu dragostea ce altele. Nu-i vorbă, am plătit eu scump acea­ D'apoi ori bacşiş, ori şap, ori-şi-ce, a ţinut
noastră Ba din contră, «Tribuna», «Tri­ ne-o poartă fojle, ne-am obicinuit să ne stă independenţă, ca nime altul, dar n’am în­ banii comunei la el şi i-ar fi mai ţinut, dacă
buna Poporului» şi «Gazeta Transilva­ vedem lăudaţi pentru cel mai mic pas cetat nici de atunci încoace a-mi împlini cu nu făceam interpelaţia, adecă : spală-mi co­
niei» au lovit mai des în bărbaţi ro­ ce-1 facem, fără să ne dăm seamă, în sfinţenie chemarea de membru municipal. jocul, da nu mi-1 uda).
mâni decât am făcut-o noi. Nu este interesul unui scop românesc, şi ne ba­ Asa cred, că această introducere nu-mi Până aci motivele de mântuire. Acum
>
’
măr în care unul sau altul să nu fie tem apoi emfatic pieptul, când, după-ce va lua-o nime în nume de rău şi am ex­ urmează motivele pentru aplicarea pedepsei
pus-o ca motiv, care stă în legătură cu cele disciplinare, adecă a înfruntării.
atacat. am făcut mulţi paşi de cari ne-am dat Prin acelea recunoaşte păcătoşenia prim-
seamă că nu-s în folosul nostru, ne ve­ următoare.
E asta un rău inevitabil. Dreptul In adunarea municipiului dela 31 Maiu pretorelui întru toate, că a procedat contrar
criticei ce-1 exerciază presa, stă mai dem apostrofaţi în foi. a. c., la cererea unor locuitori din comuna legii şi că ar fi trebuit să ştie, că el ca or­
presus de ori-ce discuţie. E chiar che­ «...şi respectivul corespondent face Pricaz, aparţinătoare cercului meu electoral, gan controlativ este chemat a supraveghia,
marea presei să critice activitatea pu­ un rău serviciu causei române, când...» am interpelat pe vice-comitele, că are cunoş­ ear dacă a primit bani publici este dator a
blică a bărbaţilor noştri conducători, să Trebue să muncim să devenim ne- tinţă despre aceea, că prim-pretorul Fodor purta evidenţă regulată.
tragă în discuţie toţi paşii lor ce-i fac atîrnători, să ştim judeca şi tace deo­ Gyula a luat în anul 1893 dela corn. poli­ Recunoaşte că a doua sumă de 722 fl.
tică Pricaz 1050 fi. şi în anul 1898 800 fi. i-a ţinut la el 1 an şi jum. şi numai după
ca representanţi ai poporului român şi sebire între bine şi rău — în înţeles po­ cu scop de a cumpăra Murăşul mort de că­ aceea i-a dat înapoi.
să-şi spună vederile fără cruţare. Cel litic — şi înainte de toate să ne câşti­ tră Bobâlna şi de cătră Foit pe seama co­ Anticipaţia speselor de 300 fl. pentru
care are curajul să asume sarcina re- găm tăria să recunoaştem, că am gre­ munei şi că până azi ţine banii la sine etc. aceea trebue să o restitue, fiindcă nu a fă­
presentării, cel care nu se teme să des- şit, să ne îndreptăm şi să nu mărim (Vezi interpelaţia deja publicată în „Activi- cut particular de spese şi nu l-a aşternut la
voalte o activitate deschisă ce priveşte răul mistificând opiniunea, plantând dis­ tatea“ în luna Iunie a. c.) In urma acestei comitat spre aplacidare în termin de 15 zile
un public mai mare, să aibe şi tăria cuţiile pe alt teren şi îndârjind astfel interpelaţii, pe care doi locuitori din Pricaz (atunci poate i-ar fi putut şi păpa?)
au ascultat-o din galeria salei, atât corniţele,
să rabde să i se spună adevărul, fie a- spiritele. O împrejurare uşurătoare este, că prim-
cât mai vîrtos vice-comitele mi-a făcut ob­ pretorul până acum nu a mai fost pedepsit
cesta ori cât de crud, să aibă tăria să servări aspre şi pe nedreptul, ear prim-pre- şi că Pricăjenii înşişi nu au cerut socoată.
rămână neclintit în faţa unei critice, a torului Fodor i-a dat prilej a cere însuşi
Cătră On. Alegători de deputat (Da cine să fi provocat pe atotputernicul
cărei motive au fost şi sunt aceleaşi cercetare în contra sa. In afacere apoi am Fodor Gyula la socoată?)
ai cercului Ighiului.
motive româneşti cari îl inspiră pe el. fost ascultat (?) din partea vice-comitelui aici In urmă mai este şi acea împrejurare
în Orăştie, cu care ocasiune am susţinut in­ uşurătoare, că din această procedură nici îm*
Dar unde se începe şi unde se terpelaţia şi am cerut să cerceteze însuşi a-
sfîrşeşte activitatea publică a unui băr­ La mai multe întrebări cu toată facerea agravatoare în comună, ceea-ce nu a puternicitorilor şi nici comunei nu s'a căşu­
nat pagubă. (Apoi cum stăm cn interesele
bat? Cari paşi cad sub competinţa ju- stima Vă declar, fraţilor alegători, că eu voit. Aceasta au dorit-o şi locuitorii din după un capital de 1850 fl. pe 9 respective
dicaturei presei şi cari nu? nu am repăşit şi nu voiu repăşi dela Pricaz. 2 ani? Frumoasă mângâiere, că doară co­
Pe cât de uşoară e întrebarea, pe candidatura de deputat a cercului Ighiu. Aflu cu cale a notifica, că după inter­ muna Pricaz are bani de pradă ?l)
atât de greu e răspunsul, mai ales că Eu am fost şi voiu fi totdeauna pelaţie prim-pretorul Fodor a mers însuşi la Din toate aceste considerante aplicarea
şi bărbaţii noştri politici contribue a pentru activitatea parlamentară,. Pricaz şi a făcut (pentru ochi) cercetare în pedepsei (înfruntare) este motivată.
mări încă zăpăceala cu voe, ca astfel Deci mi-am ţinut de datorinţă, ca causa proprie (?) cu care prilegiu — afirmative, Până aci decisul vice-comitelui în ex­
mai uşor să poată pescui în tulbure. la recercarea mai multor alegători ro­ ceea-ce nici eu nici pîrîtoriu nu ştiu — ar fi tras prescurtat, cine voeşte să-l cetească în­
dat un.libel de depunere despre banii, care treg, îi pot servi.
Am fi ajuns acum unde am dorit mâni să primesc candidatura. i-a ţinut 8 respective 3 ani la sine.
să ajungem. Mă voiu presenta în mijlocul sti­ Acest decis intenţionat nu I-am recurat,
La 16 Oct. a. c., adecă cu câteva zile am făcut însă chiar acum arătare la minis-
Da, am lovit şi noi în bărbaţi ro­ maţilor şi iubiţilor fraţi alegători în tim­ înainte de adunarea generală de toamnă mi-a strul de interne, cu atât mai vîrtos, că am
mâni, fruntaşi, am arătat greşelile şi pul cel mai scurt, aşa cum am promis. trimis pe cale ilegală, adecă prin însuşi prim- înţeles, că dl comite-suprem l-a recurat din
păcatele lor, dar am fost totdeauna con­ La revedere! pretorul, un decis cu Nr. 19676— 601 data oficiu şi ar fi zis, că se miră ce om este
11 Oct. a. c., prin care este mântuit, că ar fi Bercian, face gură mare în congregaţie şi a-
duşi de interesul public, nici-odată de Cu fiiască stimă: primit 1800 fi. dela comuna Pricaz ca bacşiş poi nu recurează.
interese private. Aceşti fruntaşi nepu-
Dr. Aurel Muntean. însă pentru procedura sa necorectă este aflat Asigur însă pe dl comite, că de acum
tăndu-ne răspunde, au transplantat afa-1 vinovat pe basa art. de lege 23 din anul înainte voiu scrie mai multe lucruri, cari taie