Page 2 - Activitatea_1901_12_51

Pag. 2. A C TI V I T A T E A Nrul 51

afund în administraţia comitatului, având la Dar’ noi Ardelenii când şi unde vom Membru al societăţii Economico-Ma- unul la un Ioc, în un partid închegat însă
dosar trebşoare ciudate din diferite comune afla un alt părinte: bun, cuminte şi plin de tritenze. ucrativ.
şi zilnic vin la iveală, ca ciupercile după o avânt ca şi adormitul în Domnul ? 1 Cine va Membru al institutului Etnografic din Programul politic alternativ, după noi,
ploaie caldă de vară. Suntem activişti şi ca mai culege de prin văile Carpaţilor plânge­ Paris. nu are înţeles, atunci »Libertatea« va fi uu
atari vom desvolta activitate intensivă despre rile şi prigonirile noastre spre a le vesti Membru al societăţii geografice Italiană. fac simile a unor foi cari sunt deja. Dacă
ramurile administrative, având numai presa apusului luminat? Fraţii latini la al cui glas Membru al societăţii Academice-Indo- ziceţi dlor 20 inşi A. şi Bv apoi nu vă ge-
la îndemână. ne vor mai trimite vorbe de încuragiare în Chineze. naţi a zice şi C. Dacă acceptaţi punctul 3 i
Nu să mire on. public, care mă cu­ luptele ce le pui tăm cu duşmanii seculari ? Membru corespondent al institutului construcţia următoare asemenea nu mai are Ioc.
noaşte, că prim-pretorul Fodor a poruncit Cine-’şi va mai ridica glasul autoritar împo­ portugez din Coimbre, Alternativele de câtă, dacă, noacă, eacă nu i
notarilor, cari mai toţi sub mine au depus triva neomeniilor maghiare ?! Membru al altor congrese istorice şi au loc, atunci când este vorba de schimba­
examene de notari şi cărora le-am fost con­ Ce aţi perdut şi ce-am perdut I literare. rea situaţei recunoscută deja de păgubitoare.
ducător, că să aleagă pe ori-şi-cine, chiar şi Părinte buni ce ne-ai părăsit nu după Laureat al facultăţei de litere British Nu cunoaştem pe cei grupaţi 20 sau
pe popa Moţa, numai pe Bercian nu, ca mem­ voia inimei tale, ci la porunca nestrămuta­ Athenaeum. 100 de factori, cari profită de zicerea lui
bru în adunarea municipală. telor legi fireşti, din lumea viselor, a păcii şi Tacitus : »Libertatea* este cel mai scump te-
L-a durut, îl doare şi-l va mai durea odihnei vecinice, aduţi aminte şi de noi, lu­ saur al omului, însă ne vom convinge în cu­
loviturile ce o să urmeze. minează mintea şi încălzeşte inima celor-ce Foaie nouă. rând şi credem, că nu veţi lua în nume de
Una să şi-o însemneze, că dacă naţio­ mai servesc la altarul unde tu ai fost preot rău, ici-colea, la câte o observare făcută cu ii
nalul institut de credit şi economii „Arde- mare. scop curat, nefăţărit şi ducător la ţintă.
leana“, cu care încă nu m am răfuit nici pe Vecinică pomenirea ta« 1 Avem înaintea noastră un Articol-Pro- Ideile depuse de altcum în Articlu-Pro-
departe, nu-i ajuta chiar şi cu membrii sei Din vieaţa lui V. A. Urechiă. gram, prin care se aduce la cunoştinţa unor gram sunt acceptabile, numai calea apucată ti
trimişi la Romos, la tot caşul nu-şi putea juca Cât de mult a fost apreciat răposatul adrese, din partea dlui Dr. Aurel Vlad, că este în câtva greşită. m
halaripul. V. A. Urechiă, nu numai la Români, ci şi vre-o 20 inşi au decis înfiinţarea unei foi Când este vorba de consolidarea puteri­
Din vieaţa municipală voiu mai scrie, în străinătate, să poate vedea din următoarea numită »Libertatea», unde va apărea nu să lor, de luarea unei căli corespunzătoare şi de
acestea le-ain scris pentru informarea publi­ schiţare: spune, probabil că aici în Orăştie. ajungerea unei ţinte atât de sublime, altcum
cului în preajma restauruţiunii comitatense. V. A. Urechiă a fost senator şi deputat Ne pare bine că se recunoaşte agrava­ trebue să se purceadă. Vom mai reveni, tot­

Laurian Bercian, redactor. aproape fără întrerupere al judeţului Neamţ rea situaţiei politice a naţiunii române zi de deauna obiectiv.
şi al judeţelor din Basarabia, ear’ după luarea zi, (dar’ în 31 ani sunt foarte multe zile) şi Numele libertăţii este dulce, folosirea ei
Basarabiei a fost ales continuu la colegiul mai tare ne îmbucură că aflăm soţi pentru este delicioasă şi abuzarea cu ea este atât de
II. de Senat de Covurluiu, cu escepţie în ul­ de a conlucra la ieşirea din impasul în care amară9, a zis Cantu Caesar.
Vasilie A, Urechiă. tima ligislatură. am ajuns.
Ministrul de culte în mai multe rînduri. Cine vorbeşte de tactică trebue să aibă
Cel din urmă orator la înmormântarea Membru în comitetul teatral mulţi ani cunoştinţă şi de strategie, apoi când este Convocarea a Il-a.
neîntrecutului bărbat român a fost dl Luca fără întrerupere. vorbă de un popor de peste 3 milioane, noi
Rusu, care a vorbit în numele Transilvă­ Preşedinte al Ligei-Culturale. credem, că numai o strategie bine chibzuită Nefiind faţă două treimi din numărul
nenilor: Membru fondator al Ateneului român poate fi aplicată, ear’ tactica rămâne a se tuturor membrilor la adunarea generală con-
»Nu grăbiţi I şi după moartea lui Nicolae Kreţulescu, pre­ manua de părţi unitare mai mici, precum chemată pe Dumineca trecută, a doua-oară
Mai sunt inime îndurerate, a căror sus­ şedinte. comună, cerc, comitat. Dacă strategia în sine conchem membrii «Reuniunii a doua de în
pin nu-’l poate cânta gronistul armatei ro­ Membru fondator al Societăţii Acade­ cuprinde toate recerinţele unui popor, părţile mormântare din Deva» la
mâne; mai sunt orfani a căror durere nu o mice Române şi în urmă membru şi preşe­ tactice au să opereze în cosonanţă şi în le­
poate representa România oficială prin glasul dinte al Secţiunei Istorice a Academiei ro­ gătură şi dacă aşa să urmează, reuşita is- adunarea generală
nici unui representant al său. mâne. bânzii este sigură.
In numele acestor inimi îndurerate, es- Membru al Societăţii Geografice Ro­ Că partidul naţional român de mult nu ce se va ţinea Duminecă la 29 Decemvrie
cluse din jălania oficială, în numele acestor mâne. mai funcţionează, o am declarat când am a. c., după ameazi la 2 ore în sala corpora­
orfani depărtaţi, în numele Românilor Tran­ Preşedinte al comisiunei monumentelor înfiinţat noi »Activitatea» şi totuşi sub egida ţiei industrieşilor din loc, hotărîndu-se asupra
silvăneni şi a presei de peste munţi, depun istorice din ţeară. lui se dau manifeste, subscrise chiar şi de O b i e c t u l u i :
la acest sfânt mormânt omagiul dureros a Preşedinte al societăţii de cultură Ma- aceia, cari afirmă neexistinţa lui. Neînţelegere
lor 3 milioane de inimi, atât de adânc şi cedo-Română. cam vădită. întregirea statutelor, ca reuniunea sir înfiin­
fără veste rănite prin moartea neobositului Membru al societăţii Ştiinţifico-literare Dacă cineva intenţionează sanarea nea­ ţeze şi prin alte comune filiale şcl.
Propunerea directorului cu recomanda­
luptător conducător V. A. Urechiă. din Iaşi. mului său, apoi nui permis ca să limiteze rea comitetului administrativ.
Ce aţi pierdut? Şi ce plângeţi ; Osebit membru al următoarelor insti- cercuri separate (cercul nostru, vostru, ce-
Plângeţi perderea soţului credincios şi tuţiuni culturale din întreaga lume, unde lora etc.) Vă aduc aminte, că la această aduna­
al părintelui iubit; plângeţi pe înaltul func­ veneratul nostru istoric era căutat şi măgulit Activitate viuă 1 da, aceasta o am cerut re generală, după §. 18. din statute şi mai
puţini membri hotărăsc, fără a băga în samă
ţionar şi scrutător neobosit al trecutului apus, pentru cunoştinţele sale şi hărnicia sa, aşa era: săptămână de săptămână dela apariţia foii pe cei neveniţi la adunare.
pe ilustrul profesor universitar; plângeţi pe Preşedintele Mantenanţei Felibrigiului noastre încoace, însă durere numai în cercid
marele bărbat de litere. Noi însă, noi Arde­ Latin. nostru au aflat aderenţi. Din şedinţa comitetului administrativ,
lenii plângem pre preotul mare al cultului Preşedinte al societăţii ştiinţifice şi li­ Punctul 1 şi 2 l-am profesat şi punctul ţinută în
nostru; noi plângem pe apostolul neobosit terare din Alais (Gard). 3 ne înveseleşte, că seamănă ca ochiu cu Deva, la 15 Decemvrie 1901.
şi pururea tinăr al cause naţionale, noi plân­ Preşedinte onorar al societăţii Heraldice ochiu cu programul nostru, pentru-că el are Aug. A. Nicoară, Dionis Ardelean,
gem scutul rupt şi spriginul perdut al unităţii Francese. în vedere schimbarea tacticei de pasivitate director. secretar.
inimilor române, idealul cel mai sfânt şi ma­ Preşedinte onorar al Institutului Aral- faţă de parlament, în activitate.
re al neamului nostru 1 dico-Italiano. Solidaritatea o acceptărn din toată ini­ Iubiţi membri:
Ateneul, Academia, Senatul şi însăşi Membru al societăţii de studii Japonezo ma şi am dori ca eu, tu, el şi noi, voi şi ei Cu dragoste ne apropiăfn de Domnia-
Ţeara va găsi între iluştri săi fii pe urmaşul Chineze. să peară, să rămână pentru toată suflarea Voastră, membrii reuniunei. A acelei reuni­
care se ocupe cu vrednicie golul lăsat de Membru corespondent al Academiei românească, menită a trăi sub o cârmuire ca uni, căreia noi i-am dat naştere, ai cărei pă­
acest preot al vremilor bătrâne. spaniole. a noastră maşteră, numai noi, adecă toţi ca rinţi buni am fost dela 1886, când am înfiin-

n’ai voe să faci excepţiune pentru Ardeal, Anonimus C. 25. dacic; ear alţii zic că e nume, dat de legio­
FOIŞOARA mai ales că nici n’ai motivat pentru ce a- „Domino suo de bonitate illius terrae narii romani aduşi din Latium, din colonia
nume ai făcut excepţiune. multa dixit. Quia terra irrigaretur optimis romană cu capitala Ardea.

In caşul al doilea, Maghiarilor le lip­ fluviis, et quod in arenis eorum aurum col- Eu fireşte nu afirm ce nu pot dovedi.
Originea R om ânilor. seşte istoria despre ocuparea patriei; în acel igerent, et aurum terrae illius optimum esset“. Ne mai spune Dr. Pauler că localitatea care
în secolul al XlII-lea se numia „Satureleu"
cas tot ce s’a scris în această materie, ar fi Cronica ilustrată.
(Urmare şi fine.) poveşti şi ficţiuni. Atunci ar fi adevărat ce­ (poate Saturău) azi sună: Sâtoralja-Ujhely.
„Dicitur autem regnum illud Erdeelu, Când am cetit acestea, mi-a venit a-
ea-ce savantul german Dtimmler a zis despre
Numai acela poate aşa ceva afirma, cronica lui Anonimus, că aceea nici ca le­ quod irrigatur plurimis fluviis, in quorum a- minte fără veste o scenă petrecută în tinere-
care nu ştie, că posedem documente, care gendă (spătere Sage) nu poate avea trecere. renis aurum colligitur, et aurum terrae illius ţele mele, ca gimnasist în Cluj. Profesorul
consună şi întăresc autenticitatea cronicei Diimmler a înţeles laudele despre luptele optimum11. nostru, un preot din ordul piariştilor, într’una
lui Anoimus. Maghiarilor în Saxonia, Bavaria, Germania, Un lucru e mai presus de ori-ce îndo­ din zile vorbind, în decursul prelegerii, des­
Ceea-ce Dilmmler numeşte „lacherlicher Italia. Dar în acel cas s’ar devalva ca sim­ ială, anume că: ţeara aceasta s’a numit Ar­ pre familiile nobile istorice, între altele a zis :
„Nomina Hungarorum exeunt in tics et pics,
Nationalstolz11, nu e mai mult, ba poate e ple poveşti tot ce Anonimus a scris şi cu deal, înainte de a fi călcat picior maghiar pe uti: Kornis, Eszterhâzy". Tineretul, ştrengari
mai puţin decât aceea, cu ce se fălesc mulţi privire la faptele Maghiarilor săvîrşite îp Un­ acest pământ.
precum eram, am strigat cu toţii deodată, ca
profesori nemţi, deja răsboiul francez încoace? garia. Că numele Erdeelu, e schimonosit din
la o comandă: „Vivat!" Urmarea a fost: dis­
Noi (Maghiarii) îl iubim pe scriitor (pe numele Ardealu, nu sufere îndoială. Termi- ciplinarea discipulilor.
Aveţi deci dreptate, dle Dr., când luaţi
Anonimus) pentru-că e sânge din sângele naţiunea e românească, dovadă că Români
în apărare autenticitatea cronicei lui Anoni­ Am consultat şi marele lexicon ma­
nostru şi simţeşte la fel cu noi. au fost aceia, dela cari au auzit acest nume.
mus, dar repet: atunci nu se poate face ex­ ghiar „Pallas“ despre ocuparea Ardealului, a-
Acum suntem în clar cu toate, dar cepţiune pentru Ardeal. Dr. Pauler la pag. 160 ne spune că numele colo tot pe basa cronicei lui Anonimus este
pardon dle Dr., când cineva se provoacă la Erdeelu (dînsul îl pronunţă şi mai greşit, şi reprodusă; ear eu, care în acest studiu al
un document, în caşul concret la istorie, nu Şi ca să fie şi mai evidentă cronica lui îl serie: Erdueleu) în ziua de azi ar suna: meu, singur de chestia ocupării Ardealului
are voe să aleagă şi culeagă tot ce-i con­ Anonimus, Dr. Pauler pune faţă în faţă, pa­ Erdâalja. Eu mi-aşi permite de a întreba: m’am interesat, şi cronicele maghiare încă
vine, ear ceea-ce nu-i convine să respingă: ralel, atât din cronica lui Anonimus cât şi Per quam regulam ? Este, nu-i vorbă, în co­ numai cu privire la ocuparea Ardealului le-am
sau totul sau nimic. Aceasta e un ce atât de din Cronica ilustrată raportul lui Ogmand, mitatul Târnava-mică un sat românesc cu consultat şi confrontat, am primit impresiu-
elementar, încât n’are să fie cineva juriscon­ spionul lui Tuhutum, care fu trimis să vadă: numele Subpădure, pe care Maghiarii l-au nea, că Anonimus într’adevăr a fost, precum
ce tel de ţeară e Ardealul ? Apoi constată tradus în Erddalja, dar din Erdeelu să faci
sult pentru de a înţelege, ajunge mintea să­ îl numeşte Dr. Pauler: „Un istoriograf serios,
că ambii autori au trebuit să lucre din ace­ Erddalja, aceasta se numeşte: r-â-râ, fogd-râ.
nătoasă a unui simplu ţeran. Căci una din critic şi adânc cugetător". Aceasta caracteri-
două: sau este cronica Iui Anonimus auten­ laşi isvor, deoare-ce ambele cronici consună, Dacă e vorba de curagiu, apoi sunt sare i-o face lui Anonimus Dr. Pauler, un
tică sau nu. In caşul prim e autentică şi cu deşi autorii nu s’au cunoscut. între Români unii atât de curagioşi, încât a- bărbat erudit, membru al academiei maghiare,
privire la ocuparea Ardealului prin Tuhutum Eată-le: firmă sus şi tare, că numele Ardeal e nume care a studiat, examinat, confrontat şi recti-