Page 3 - Activitatea_1901_12_51

A C T I V I T A T E A Pag- 3.
Nrul 51
Onoraţii colectanţi sunt rugaţi a retri­ anuarului nostru la 1 coroană şi ne luăm voe
ţat-o din nimic — Dumnezeu ştie cu câte aceasta şi petiţiile de acest înţeles aşternute mite listele pană la finea anului cu ori şi a ne ruga cu toată căldura de oameni noş­
osteneli şi năcazuri — aducându-o astăzi la în anul curent sub Nr. 49 la Domnul minis­ tri de bine : să binevoiească a procura anu­
o avere de aproape 6000 coroane în bani tru de agronomie şi la înaltul ministru re­ ce resultat. ar ul nostru şi astei a ne face posibilă scoa­
gata, după-ce am împărţit la 180 de familii gesc ungar de finanţe. V. Ztomşa, m. p. L. Bercian, m. p. terea anuarului II.
i r sărace aproape 20,000 cor. în bani gata şi Direcţiunea rgească ungară de finanţă. pres. actuar.
am ajutat biserica, copii săracilor din Deva Si bi i u, 26 Noemvrie 1901,
şi biblioteca parochială cu sumuliţă frumu­ Deva, la 6 Noemvrie 1901.
:lfl!
şele. Ce vrem? Răspundem : filiale şi pentru Szikszay Kăroly m. p., Comitetul ^Reuniunii sodalilor români
săracii din alte comune, dela sate, cari să dir. subst. reg. ung. de finance. A p e l .
din Sibiiu».
scape de cămătarii fără inimă, când moare
Pentru identitatea copiei
tatăl ori mama pruncilor, rămaşi orfani. Ce V. Tordâşianu, /. Apolzan,
In vederea consimţământului general, cu
este filiala, cum vrem s’o facem? Kontz Aladâr care publicul român a întimpinat iniţiativa preşedinte. notar.
Filiala e o reuniune răsărită şi ocrotită dir. de cane. comit.
„Asociaţiunii11: de a pune obiceiul felicitărilor
din sinul reuniunii noastre; are acolo în sa­
iill tul acela cassar şi comitet, ca şi reuniunea de Anul nou în serviciul culturii noastre na­
Comisia agrară a com. Hunedoarei. ţionale, subsemnatul birou adresează acum,
noastră, având însă îngrijirea noastră părin­ N0 UTĂTI
în preseara unei noue aniversări, un călduros
tească. Nr. 69/901. apel cătră toţi iubitorii culturii poporului ro­
Când moare vre-un membru din filiala
mânesc, ca şi de astă-dată să adopte în nu­
comunei, Şoimuş de pildă, singuri ei, mem- Scrisoarea Nr. 455533 a direcţiunei
măr cât se poate mai mare răscumpărarea A V I SI Prin aceasta vestim, ca
prii filialei Şoimuş, îşi plătesc mortul lor reg. ung. de finance o comunicăm cu acel
felicitărilor de Anul nou, şi să doneze su­
membrii din reuniunea Devei nu plătesc ni­ adaus că aceia, cari voiesc să se bucure de sS se ştie, că dela 1 Ianuarie 1902
mele de răscumpărare tondului „Casei Na­
mic acolo. Dar nici membrii filialei Şoimuş avantagele plătirilor dării restantă în rate, au st. v. reducem (scădem) preţul abona­
ţionale11.
nu plătesc când moare vre-un membru din a-’şi înainta petiţiile întitulate ministrului reg.
Lista răscumpărărilor se va publica în mentului pentru ţerani (plugari) cu
reuniunea Devei. ung. de finanţe pe lângă acludarea atesta­
t., ziare şi în o mică publicaţiune festivă, ce pe
Venitul curat ce rămâne la sfîrşitul a- tului comunal despre pagubele elementare jumătate. Adecă „A c t i v i t a t e a “ va
îii'i'i'f1 ziua Anului nou se va trimite tuturor per­
nului din filia cutare, se bagă în fondul de suferite prin direcţiunea reg. ung. de finance. costa, dar numai pentru plugari pe
reservă al reuniunii din Deva, din care fond Din şedinţa comisiunei agronomică ţi­ soanelor, cari îşi vor răscumpăra felicitările.
ajutăm scopuri bune din Deva şi filiala cutare. nută la 9 Dec. 1901. Pe această cale vom menţinea părţile un an 2 fi. sau 4 coroane.
Un păcat strigător la cer săvîrşeşte a- frumoase şi plăcute ale obiceiului felicitărilor, Administraţia.
sadar acel membru, care nu vine la aduna­ Din încredinţare: ne vom reaminti prietenii noştri, şi ei îşi vor
rea generală de Duminecă, ori e contra lă­ aduce aminte de noi, — gândurile noastre
Cunt Kun Istvăn,
ţirii binelui din centrul Deva şi pe sate. se vor întâlni, şi uniţi prin un frumos act al Onoraţii abonenţi ai
ref. ecou.
Acela e contra înfloririi reuniunii şi con­ iubirii de neam, vom sărbători laolaltă noua
tra ajutorării sărăcimei de pe la satele noastre. aniversare cu inimi încălzite de cele mai no­ „Activităţii" cari sunt în
Bunul D-zeu Vă lumineze. Să ne ve­ bile sentimente. De altă parte vom fi scutiţi restanţă cu preţul foii,
dem cu pace Duminecă 1 Pentru despărţementul Asociaţiunii de o mare pierdere de timp şi de eventua­
litatea penibilă, dar numai cu greu evitabilă, sunt rugaţi a-şi plăti da­
Deva, 10/23 Dec. 1901.
Orăştiei au mai întrat ulterior contribuiri de a trece cu vederea la felicitările de Anul
Aug. A. Nicoară, George Nicoară, dela: Elia Popovici, preot, Şibişel 2 cor.; nou pe careva dintre prietenii noştri. toria în terminul cel mai
director. cassar. Nicolae Ştefănescu, proprietar, Şibişel 50 fii.; La începutul secolului în care. am în­ scurt. Cugete fieştecare
Ioan Caliman, învăţător, Şibişel 50 fii.; Ni­ trat, vom ridica prin obolul nostru pentru
colae Todea, preot, Almăşel 2 cor., Gizela fondul „Casei Naţionale11, un frumos monu­ restantier, că edarea si
Cibean, proprietară, Almăşel 1 cor., George ment începuturilnr culturale ale poporului ro­
Spre ştire. expedarea unei foi este
Bunea, econom, Almăşel 40 fii.; Nicolae mânesc.
Crişan, econom, Almăşel 30 fii.; Ioan Bunea,
S i b i i u, la 18 Decemvrie 1901. împreunată cu cheltueli
econom, Almăşel 30 fii.; Nicolae Beca, eco­
Copie Nr. 45522/1901 II.
nom, Almăşel 20 fii.; Petru Giurgiu, econom, Biroul „ Asociaţiunii pentru literatura română mari.
Măriei Sale Domnului Ludovic Benedikty, Almăşel 20 fii.; Ion Lucâcel, învăţător, Balşa şi cultura poporului român".
ca preşedintelui comisiunn agrare din comita­ 1 cor.; Ion Crişan, econom, Balşa 30 fii.;
tul Hunedoarei Ion Ţăndău, econom, Balşa 40 fii.; Candin — Producere de gax pentru acetylen
în G u ra sa d a . Cristea, notar cerc. Bozeş 2 cor.; Eugenia din petroleu brut. Revista engleză „Petro­
Cristea, notărăşiţă, Bozeş 2 cor.; Octavian Dela „Reun. sodalilor rom. din Sibiiu". leum11 raportează despre o invenţie de mare
Înaltul Ministru ungar regesc de finan­ Sâbău, preot, Bozeş 1 cor.; Iosif Boca, Va- însămnătate şi adecă: producerea gazului de
ţe prin ordinul său înalt Nr. 72207 a îm­ lea-Mare 1 cor, 40 fii., George Noja, econom acetylen din petroleu brut; după încercările
puternicit pe subscrisul director de finanţe, Valea-Mare 1 cor.; Ioan Bălşan, preot, Bul­ Anuarul I. făcute se produc din un picior cubic de pe­
ca pentru acei plătitori de dare, cari să ocu­ buc 1 cor., Rozalia Bălşan, preoteasă, Bul­ troleu 1500 picioare cub. de gaz. Este cu­
pă cu agricultura şi în urma loviturilor ele­ buc 1 cor.; Pavel Costea, econom, Bulbuc Cu scop de a pune în mâna meseria­ noscut că lumina acetylenului întrece în pri­
mentare au ajuns în atare stare că nu pot 1 cor.; Ion Blaga, econom, Curpeni 1 cor.; şului şi a cărturarilor noştri o carte care să vinţa frumseţii şi ieftinătăţii pe cea electrică;
plăti la termin datoriile lor de dare, pe Dimitrie Ivaşcu, preot, Mermenzău 1 cor.; cuprindă istoricul primei şi celei mai vechi după noua metodă îi este asigurată acestei
lângă disposiţiile de asigurare până la 1 Iu­ Petru Borza, econom, Mermenzău 1 cor.; reuniuni de meseriaşi şi în legătură cu aceasta lumini o introducere universală, deoare-ce
lie 1902 să le conceadă rate de plătiri avan- Teodor Cristea, preot, Băcâia 1 cor.; Ion mersul în desvoltarea meseriilor la noi — costul ei se reduce la un minimum; se lu­
tagioasă, dacă pentru aceasta petiţionează Stanciu, econom, Băcâia 1 cor. Laolaltă am scos încă anul trecut I-ul anuar al Re­ cră într’acolo, ca ori-ce pericol de explosie
conform §. 48. c. XLIV din anul 1883. 24 cor. 90 fii. uniunii. Ca acest op să fie mai atrăgător, mai să fie delăturat.
Despre ce să încunoştiinţează cu acel adaus, Suma contribuirilor cu cei din „Acti- de folos, am dat în el pe lângă fotografiile
că totodată a primit resolvare în chestia vitatea“ nr. 48 152 cor. 90 fii. bărbaţilor cari au stat aproape de meseriaşi,
şi biografia actualului president onorar şi — Calendarul „Bibliotecii pentru toţi11
întemeietor al reuniunii, a dlui Nicolae Cris­ pe anul 1902 este o publicaţiune, care, pe
ficat toate cronicele existente, ear ca resul­ Anonimus o păţeşte astfel; de loc nu I Trăim
tea ; frumoasa şi instructiva caracteristică, ce lângă partea calendaristică, cuprinde o mate­
tat, întru apărarea lui Anonimus pronunţă: în era minunilor. Chiar regele Sfântul Ştefan
i-o face dl Ioan Slavici neuitatului prim pa­ rie literară şi umoristică anume aleasă pen­
„Noi îl iubim pe autor, pentru-că e sânge nu-i scutit de cele mai grave şi totodată mai
din sângele nostru şi simţeşte la fel cu noi11. nemeritate imputări, pentru marele păcat, ce tron al reuniunii Andreiu baron de Şaguna, tru a putea fi cetită în familii. Această ma­
fost archiepiscop şi metropolit; a naşului terie e datorită celor mai iluştri scriitori ai
Eu din parte-mi asemenea declar la l-a făcut prin mărturisirea, că: Ungaria e un
steagului reuniunii, P. S. Sale dlui Nicolae ţerii şi pe lângă ea calendarul „Bibliotecii
rîndul meu, că: Noi Românii încă stimăm stat poliglot.
Popea, episcopul Caransebeşului; a fostului pentru toţi11 este bogat ilustrat. Scopul mo­
memoria vestitului notar al regelui Băla, pen­
Renumitul baron Weselânyi Miklos a ei vice-president şi actual membru onorar ral şi cultural al „Bibliotecii pentru toţi11 re­
tru-că deşi el nu e „sânge din sângele nos­
rostit în casa magnaţilor din Budapesta în Nicolae Simtion, tipograf, şi a regretatului comandă mai bine ca ori-ce calendarul ei pe
tru, şi n’a simţit la fel cu noi11, cu toate a-
27 August 1848 un lung discurs între a- fost comerciant Antoniu Bechnitz, care a anul i902. Preţul 50 bani. In provincie se
cestea avuse puterea morală de-a eternisa un
plause frenetice, în care arată că : „naţiunea pus temelie unei fundaţiuni cu menirea de trimite franco contra valoarei în mărci poş­
adevăr istoric, pe care nimănui nu i-a succes, maghiară a erezit tristul sfat al Sfântului Şte­
nici îi va succede de a-1 răsturna. a se procura şi împărţi^ între membri cărţi tale. A se cere: Editorului „Bibliotecii pen­
fan, de a privi Ungaria de ţară poliglotă. folositoare şi instructive. tru toţi11 Leon Alcalay, Bucureşti (România).
Cea mai eclatantă dovadă despre va- Acest sfat apasă ca un blăstăm asupra Ma­
jrioarea şi autenticitatea cronicei lui Anoni­ ghiarilor. Şi că Maghiarii n’au încercat de a Cartea noastră, precum se învederează
mus va fi monumentul, ce i-se va ridica din contopi pe celelalte popoare, pe care le-au din cele permise, poate ocupa loc de onoare
banii dăruiţi de Maiestatea Sa Regele. găsit aici (adecă pe Români) ear azi Maghiarii pe masa fie-căruri cărturar al nostru. Suma — Un oraş uriaş. O statistică engleză
învestită în acest op întrece cu mult peste constată, că Londra are 6 milioane 500.000
Puţine cuvinte apoi voiu termina, Pe nici prin forţă, nici prin numărul lor nu sunt 400 coroane, pe cari le-am acoperit din îm­ locuitori. Poporaţiunea creşte în fiecare an
timpul lui Anonimus, pe semne, încă nu era în stare să-i desnaţionaliseze11. prumuturi contrase dela fondurile şi funda- cu 80.000 suflete. Tot la 3 minute se naşte
inventat proverbul maghiar: „Szolj igazat ’s
Apoi constată că: „Românii într’adevăr ţiunile noastre. Preţul căiţii l’am statorit cu un om şi tot la 5 minute moare unul.
betorik a fejed11 (grăeşte adevărul şi ţi-se va
sunt descendenţii vechilor Romani. O dove­ 1 cor. 20 bani, ce de abea stă în proporţie Londra are mai mulţi Jidani ca Palestina,
sparge capul).
deşte aceasta figura (făula) lor, fisonomia lor, cu spesele avute la procurarea clişeurilor, cu mai mulţi Scoţi ca Edinburgul, mai mulţi
Putea bietul Anonimus să rămână pen­ trăsurile obrazului, portul lor, datinele lor, şi tipariul, broşatul, etc. Irlandezi ca Belfastul, mai mulţi catolici ca
tru totdeauna cel mai clasic istoric maghiar, mai presus de toate limba lor. In fine pen­ Dorinţa noastră de a scoate cu înce­ Roma. Lungimea stradelor ei e de 13.000
dacă nu-1 puneau păcatele sale să ne spună tru-că ei înşişi se numesc pe sine în limba putul anului viitoriu anuarul II, care să cu­ chim. Tot la 100 locuitori sunt 31, cari n’au
în cronica sa că: „Văzând Valachii moartea lor Români11. prindă întră altele şi date interesante despre esistenţă asigurată. In listele poliţiale sunt
domnului Gelu, dând mâna dreaptă, au ales laudabila mişcare iniţiată în ultimii doi ani induşi 220.000 de pungaşi de profesiune.
Sibiiu, în luna lui Sept. 1901.
de bunăvoe domn al lor pe Tuhutum, şi au de oameni binevoitori şi cu inimă cătră In Londra se consumă în fiecare an 400.000
întărit credinţa cu jurământ, în locul ce se Iosif Ster ca Şuluţu. causa clasei noastre de mijloc — trebue, de vite, 1 mii. 500.000 berbeci, 8 mii. de
numeşte Esculeu. Din acea zi Tuhutum a este neîncunjurat, să o încopciem de vân­ paseri, 400 mii. punţi de peşte, 500 mii.
stăpânit acest pământ în pace şi fericire11. zarea exemplarelor, ce le mai avem din pri­ ostrigi (scoici), 500 mii. litre de bere,
Şi nu care cumva să credeţi că singur
mul anuar. In acest scop am redus preţul