Page 1 - Activitatea_1902_01_52
P. 1
Anul I. Orăştie, 4 Ianuarie n. 1902 Nr. 52
Administraţia:
Redacţia:
S trad a B e riu lu i N r. 2. S tra d a B eriu lu i N r. 2.
Preţul de abonament:
Toate manuscriptele ce pri
vesc conţinutul foii sunt a pe an 8 cor., pe 1/a de an
se adresa redacţiei. 4 cor., pe trei luni 2 cor.
Pentru România şi s tr£inătate
Manuscripte nu se înapoiază — Epistole Pe an 20 franci.
nefrancate nu se primesc.
foaie politică, economică, socială şi literară Inserţiunile se acordează conform
Un n u m ă r costă 16 bani. tarifului obicinuit.
ED ITO R, P R O P R IE T A R ŞI ŞE F -R E D A C TO R : R E D A C TO R R E S P O N S A B IL :
A p a re în fieca re Joi.
L a u r i a n B e r c i a n
D r . A u r e l M u n t e a n
front şi în sfîrşit a pleda, mai pe faţă, rea căreia vom tinde de acum înainte, Adunarea care a luat conclusele aces
Repriviri. mai tăcând, pentru activitatea politică va fi disciplinarea elementelor cucerite, te a şi din mijlocul căreia s’a ales comitetul
nu stă din nişte visători ideologici, de car'
a Românilor. obicinuirea lor la luptă politică.
şi capitaliştii şi muncitorii numără destui în
Alegerile decurse ne-au învăţat a- Ca să putem ajunge această ţintă
Cu numărul de faţă încheiem un şirurile lor, fără din nişte bărbaţi foarte se
nume două lucruri mari, şi anume în am văzut că organul nostru va trebui rioşi şi profund cugetători, cari au devenit
an de muncă grea, de muncă cu atât
locul întâi că pentru noi Românii pa să pătrundă mai adânc în massele po mari prin vieaţa practică şi tari în lupta pen
mai grea, cu cât am avut înaintea noa
sivitatea e o tactică cu neputinţă de tru existenţă.
stră un teren încă nelucrat, cu cât nu porului, acest isvor pururea viu de pu
observat, dat fiind că massele alegăto tere naţională, şi pentru aceea am şi Cum se pare impulsul la această ac
am avut nici chiar uneltele de lipsă
rilor noştri se recrutează din păturile ţiune, care-şi află expresiunea în constituirea
spre muncă. Am muncit însă fără o- redus preţul foii noastre la jumătate
inculte ale poporului şi că e o tactică pentru plugarii români. comitetului de 36, l-a dat fructificarea învă
dihnă, am aruncat în ogorul întins să ţăturilor pe cari şi capitaliştii şi muncitorii
care nu-i iertat s’o observăm, fiindcă,
mânţa muncii şi avem nădejde că să La câştig material n’am rîvnit şi le-au scos din lupta uriaşe ce au purtat-o
precum am mai amintit-o, e neiertat să
mânţa aruncată va şi aduce roadele n’o să rîvnim nici de acum înainte; ceşti din urmă contra industriei de fer şi oţel
împedeci poporul vreme mai îndelun
dorite. binele poporului român, dragostea noa Morgan; ambe părţile de luptă şi-au causat
gată dela folosirea unui drept consti atunci reciproc rane greu de vindecat. Prac
Că într'o zi două n’o să ne ajun stră pentru el sunt motivele cari ne-au
tuţional, singurul drept care îi trezeşte tici precum sunt Americanii şi-au pus între
gem ţinta, o ştiam înainte. A trebuit să condus până acum şi acestea ne vor
simţul că şi el e om, că şi el numără; barea, că ce mijloace să afle prin cari în vii
dăm naştere unui proces de desvoltare conduce şi în al doilea an de luptă. tor să se evite asemenea lupte, ce nu aduc
al doilea lucru e apoi, că ne-am con
şi ca la ori-ce proces, fie acela de na nici un folos, fără numai pagube enorme şi
vins că cea mai mare parte dintre a-
tură juridică, chemică sau politică, se unei şi altei părţi? Din asemenea considerări
legători au ajuns la conştiinţa celor ex
recere vreme şi la acest proces. Nu invitarea federaţiunei civile a aflat aprobarea
puse mai sus şi că perseverând pe Veacul de Aur. tuturor cercurilor interesate atât a capitalişti
noi am dat naştere curentului «activi
lângă politica lor de pasivitate, foile a- lor şi muncitorilor, precum şi a publicului,
tăţii politice», acest curent a existat de
mintite îşi primejduesc numai propria căzând cu toţii de acord, ca să pună odată
mult între noi Românii, noi am voit Sub acest titlu a apărut în „J. W. Ex- capăt viitoarelor lupte sociale cu urmările lor
existinţă, perzându-şi rînd pe rînd ade-
numai să dăm acestui curent o direc trablatt11 următorul articlu interesant: atât de desastroase.
renţii-abonaţi.
tivă hotărîtâ, să scoatem un organ care „Din ţara minun;lor a lumii noue, Sta- Dacă i-ar succede comitetului instituit
să exprime ideile «activităţii» şi în ju Am stăruit întotdeauna ca în lupta tele-Unite a Americei-de-Nord, ne soseşte o spre acest scop a complana diferenţele de
rul căruia să se grupeze toţi cei-ce sunt ce aveam de gând să ducem, să fim veste, care cu drept cuvânt se poate consi interese ce au existat până acum între capi
logici şi constanţi. Dela aceasta nu dera de un început al erei de aur. Ovidius
una cu noi. talişti, muncitori şi publicul consument, a-
Că ne-am ajuns ţinta pe deplin ne-au putut abate nici atacurile des Naso, cel mai original poet al marelui popor tunci ar fi deslegat nodul principal al ches
roman, ne-a zugrăvit în cele m ai atrăgătoare
ori nu, va arăta viitorul, dar şi până chise şi ascunse alor celelalte foi, nici tiei sociale. Deşi nu trebue să dubităm la
colori timpul acesta, în care toţi oamenii vor deslegarea definitivă a acestei chestii secu
atunci, resultatele ajunse în scurtul in uneltirile tăinuite ale unor bărbaţi, că trăi în armonie deplină şi se vor deprinde
rora prin scoaterea acestui organ le-am lare, dar pare-că nu-ţi vine a crede, că so
terval de un an de zile, ne îndreptă cu binele şi dreptatea fără de a fi constrînşi luţia ei ar fi aşa aproape şi că numai dela
turburat apele.
ţesc să dăm expresie convingerii noa prin lege şi fără respect la plată şi pedeapsă; capacitatea acestor bărbaţi ar depinde ca să
stre, că prin scoaterea «Activităţii» am Acum când încheiăm întâiul an şi timpul în care tigrul şi mielul împreună vor se pună capăt luptei zilnice sociale şi să se
paşte, fără-ca acesta să se teamă de ghiarele
umplut un gol simţit, că am lucrat în stăm pe pragul unui nou an de muncă inaugureze era veacului visat de aur.
şi colţii aceluia.
interesul bine înţeles al poporului ro şi luptă, ne dăm bine seamă de ceea-ce America de multe-ori a surprins Eu
Ca şi această descriere paradisicâ. toc
mânesc. am făcut şi de ceea-ce ne mai rămâne ropa, şi nu arareori cu lucruri neplăcute; ar
mai aşa de fabuloasă sună şi depeşa din
Asta au dovedit-o şi celelalte toi să facem. întâia noastră ţintă ce am fi însă cea mai plăcută surprindere pentru
New-York, că la iniţiativa federaţiunii civile noi, dacă i-ar succede şi resolvarea acestei
româneşti prin schimbarea posiţiei lor avut-o în vedere şi care în parte am e conchemată o adunare de representanţii
probleme, cu care până acum sute de băr
faţă de politica «activităţii». Pe când, şi ajuns-o, dovadă bărbaţii grupaţi în capitaliştilor, lucrătorilor precum şi a publi
baţi distinşi înzadar şi-au sfii mat capul şi în
la început, toate erau făţiş în contra jurul foii noastre, a fost să convingem cului consument, s'a constituit un comitet din chipul acesta ne-ar scăpa şi pe noi de grija
36 membri, cari să desbată întrebarea unei
ori-cărei schimbări privitoare la pasivi alegătorii români despre relele ce ni-le-a ce ne-o causează nesiguranţa în privinţa des-
armonice conlucrări de capital şi muncă şi
tate, mai apoi, cu deosebire în urma adus pasivitatea îniăţoşându-le totodată voltării viitorului social11.
să împedece pentru viitor diferenţele ce se
alegerilor dietale, au început a discuta şi binele ce trebue să ne aducă aban
ivesc tot mai des între capitalişti şi mun
avantajele unei eventuale schimbări de donarea ei, a doua ţîntă, spre ajunge citori.
In toate părţile tăcere adâncă, sau ru nimic. „Viaţa noastră azi e viaţă de post, şi Arapii s’au gândit la ale lor, dar’ par’că
şine, servitute. Şi să speri în viitor, să nu Pastile vor fi departe, dacă vom fi pururea s’au gândit la ale noastre, ale Românilor.
FOIŞOARA treşti dorul despre unitate şi libertate! Edu- cap plecat. Durmim de mult şi din vulturi am Sus e fumul, boerimea noastră, care nu se
caţiune, educaţiune, alte idei, alţi oameni, altă devenit liliaci". mai îngrijeşte de moşiile moştenite, ci le
junimel La noi cultura generală, instrucţiunea Mult, mult ne lipseşte, avem necesitate lasă pe seama ori-cni vrea să le ia cu arân-
Doruri şi speranţe. poporului, stă foarte rău. Fără cultură ideile de o regenerare. Trebue să avem agerimea dă, iar ea are o singură grije, cum ăs toace
de libertate şi unitate sunt imposibilităţi, u-
ochilor spre a nu ne orbi când privim figu averile prin Francia şi mai ştiu eu pe unde.
topii. Am rămas inapoi şi dacă voim a fi, rile trecutului. Noi trebue să ne ştim sacri Fum ce se înalţă până piere. Jos e ceaţă,
Turin, 17 VII. 1872. este extremă necesitate de a înainta; altcum fica, să voim a lupta; altcum nu ştim cum poporul plugar uitat acolo unde e, care ne
puţinii pot tot visa, şi seclul va trece şi pro se va împlini şi când ideea sublimă expusă putând să se ajute singur şi neştiind cum,
Sâ trăeşti în mijlocul unui popor liber,
gresul ne poate şterge de pe faţa pământului.
între un popor cult; să vezi lăţirea ideilor in cărticica „Doruri şi speranţe11 (de Dră căci îi lipseşte pilda, rămâne tot în obiceiu
Dealungul „Corso del Re“, sub platanii
democratice, republicane; să observi încercă gescu) prin simpaticul şi ardentul cântător de rile vechi ale muncii câmpului, şi astfel răul
umbroşi, de multe-ori ţeseam planuri, ne în amor, de patrie: tot sporeşte. Ceaţa ce se îndeasă mereu. Iar
rile, emulaţiunea de a sta în toate paralel cu
cercam cu fratele Drâgescu de a afla moduri la mijloc — gol de veci.
ceialalţi mai înaintaţi; să vezi mişcare, viaţă, Va veni veni odată, timpul cel demult dorit
spre înaintarea culturii poporale, spre lăţirea Când din Tisa în Marea-neagră şi din Nistru
entusiasm, apoi să faci asămănare cu cele de în Balcani La mijloc ar fi să stea negustorii şi
ideilor noue şi spre recâştigarea gradului, ce
acasă, cu conaţionalii tăi, şi să simţi durere, Va fi liber, va . f i mare, unit poporul roman. industriaşii, toţi cei cu profesiuni libere, un
ni-se cuvine, ca fiii Romei.
ruşine, ca fiiu al poporului aceluia măreţ, ro ( Copie fidela). strat de oameni puternici prin munca lor,
Inimă simţitoare, poetul Drăgescu, cura- ca ţăranii, şi tari prin averea lor, ca boerii.
man, pentru degenerarea noastră. La noi şi
giosul Horia, are mare încredere în popor,
între noi astăzi domneşte nepăsarea, ba si Ii avem şi noi, fără îndoială, dar ei nu sunt
în simţul şi judecata ţeranului. Interesul, zice nimic alta pe lume de cât — alegători în
capuplecarea; ideile stagnează, cugetarea, cu- el, a putut corupe inteligenţa, poporul însă Şcoală şi funcţionarism.
ragiul, valoarea antică perdnte. colegiul al doilea. Ba şi funcţionari. Mai ales
a rămas intact; să-i dăm educaţiune şi ne-am
„Sângele fiilor tăi s’a corupt, inima lor funcţionari ai statului. Dar’ funcţionarii, când
regenerat. Arapii au o vorbă într’o rugăciune a
a îmbătrânit1*. — Ce drept, ce adevăr? Dacă domnaşii noştri ascultă cu nebă lo r: Sus e fumul, jos e ceaţa şi la mijloc e vorba de o naţiune, de un popor, nu de
Dar generaţiunea nouă, fii din 1848, un stat, ei nu sunt oameni în număr cu cei
gare de seamă sau suris, cuvintele unitate gol de veci. Fumul e cel ce nizueşte tot în
botezaţi cu sângele libertăţii, ce fac? Au ui prin republică, aceasta va să zică, că nu se sus până ce piere, ceaţa nizueşte tot în jos lalţi, nu numără, cum nu se numără soldaţii
tat doară credeul botezului? Ear ceialalţi garnisioanei între locuitorii statornici ai unui
simt capabili a fi demni părinţilor, au uitat şi se îngroaşă până ce nu mai vezi nimic
oraş.
crescuţi de mame, deşi nu sclave, nu-şi aduc strămoşii.
prin ea, iar în văzduh între fum şi ceaţă — Este o vorbă mult spusă: Carul sta
aminte de mame, de părinţi?
Fără de sacrificii nu se poate obţinea nu mai e nimic. tului. Acum, inima carului, care e partea ds
