Page 3 - Activitatea_1902_01_52

Nrul 52 A C T I V I T A T E A Pag- 3.

— Bevisori-experţi. Delegaţiunea Băn­
care n’are nici idee de o construcţie cu de aci înainte corespondenţele şi asemnatele lungime şi greutate de 100 tone. Giuleaua e
acetylen. De crepături în maşină nici poştale vechi aflătoare în mânile publicului de 10 metrii în diametru şi conţine 100 chi- cilor, conformându-se însărcinării primite din
poveste. se pot folosi însă numai pe lângă lipirea u- lograme de gelatin explosiv. Tunul bate la partea Conferenţei din 20 Septemvrie, a numit
în şedinţa sa din 27 Dec. a. c.-revisori ex­
Readuşi monterii la moment, am nei maree de 1 fii. Dacă va lipsi însă între­ distanţă de 5 chilometrii şi o singură puşcă-
fost mai mulţi în camera cu maşina şi girea mareei de 1 fii. de pe corespondenţă, tură e de ajuns pentru a nimici chiar şi cel perţi pe Domnii I. Br. Hodoş, directorul
ei înşişi ne-au arătat motivele pipăibile, aceea numai însărcinată cu 2 fii. se va ex- mai puternic vas de răsboiu. Cu acest uriaş .Patriei*, Iosit Lissai, contabil-şef la .A lb i­
na*, Sava Raicu, secretar la .Victoria*, Ioan
că ori-ce primejdie este eschisă. peda mai departe. se fac acum experimente în apropierea de
Aserţiunea, că nu mai era gaz, e Dela 1 Maiu începând însă nici cores­ Savannah. Giuleaua e aruncată din tun prin Vătăşan şi Dom. Raţiu, contabili la .Albina*,
de tot falsă. Că lumina este adevărată pondenţele şi nici asemnatele de acum mai aer comprimat. şi I. Perian, contabil la «Orâviceana*. Re-
visorii experţi vor fi invitaţi a se întruni sub
lumină, nu închepe îndoeală, despre mult nu vor fi primite, aşa că asemnatele se
conducerea Dlui I. Br. Hodoş, spre a stabili
care mulţi au avut deja prilej a se con­ reiaptă, ear corespondenţele vor fi privite ca Convocare. Membrii Secţiunii indus­
principiile conducătoare pentru încheiarea uni­
vinge. Cine are cunoştinţă positivă des­ netaxate şi numai cu porto de 10 fii. se va triale a .Reuniunii economice* din Orăştie,
formă a bilanţurilor la institutele noastre de
pre manuarea maşinei şi construcţiei expeda mai departe. sunt invitaţi prin aceasta la adunarea ge­
credit, precum şi normele după cari revisorii
întregi se poate convinge şi despre a- Până la finea lui Maiu asemnatele şi nerală extraordinară, ce se va ţinea Dumi­
experţi vor face revisiunile plănuite de Con­
ceea, că pericolul este mai puţin ca la corespondenţele aflătoare la public se pot necă în 5 Ianuarie n. 1902 la 2 ore
ferinţă. Proiectul ce se va elabora, se va su­
petroleu, electrică sau alte puteri pro­ schimba la oficiile poştale. p. m., în localităţile institutului tipografic
pune apoi aprobării conferinţei, care se va
duse prin gaz. De sine se înţelege că şi ilustratele sunt «Minerva*.
întruni în anul viitor. Astfel avem speranţa,
La manuare se fie aplicat — la a se provedea cu maree de 5 fii. C. Baicu, preş.
că băncile noastre în timp apropiat îsi vor
tot caşul — numai persoane instruite,
Or ă ş t i e , 24 Dec. n. 1902. fi creat un organ de control extern şi prin
ceea-ce este foarte uşor. Despre renta­ __ Pen tru com plenirea postului de
bilitate de altâ-dată. Ehrlich m. p. contabil la Institutul de credit şi economii aceasta o nouă şi importantă garanţie a vii­
torului lor.
>Ulpiana« ca societate pe acţii in Grădişte,
NOUTĂTI — A prindere pentru execuare ener­ prin aceasta să escrie concurs cu termin pe — Un necesar de călătorie de o ra­
i gică de dare. Sub acest titlu ni-se scriu 25 Ianuarie 1902. ră frumseţă s’a putut vedea zilele trecute în
Emolumente: salar' fix 1600 coroane
următoarele: museul de artă industrială din Berlin. Napo­
Ajtay Gâza, notar cercual în Kitit (ctul pe an. leon I dăruise acest cap doperă de argint
Doritorii de a obţinea acest post au
Tuturor cetitorilor foii noastre Hunedoarei) a fost presionat prin urgitări şi
ficei sale maştere Stefania Beauharnais, —
de a-şi înainta Direcţiunii petiţiunile instru­
le dorim sărbători fericite! ameninţări cu cercetare disciplinară dela fo­ mai apoi mare ducesă din Baden — proba­
ite cu atestatele necesare până la terminul
rurile mai înalte, ca notar tinăr şi conştien- bil pe anul 1806. Prin moştenire a trecut
ţios a satisfăcut acestor ordinaţiuni, a efec- ndicat. apoi în proprietatea nepotului acestei ducese,
A V I S ! P r in aceasta vestim ca tuit cu energie execuţiunea de dare pe lângă anume în proprietatea regelui României Carol,
să se ştie, că dela 1 Ia n u a rie 1902 ţinerea formelor. — O aducere am inte plăcută. Când care l-a trimis nu de mult spre reparare la
st. v. reducem ( scădem) preţul abona­ Deoare-ce comuna nu dispune de local la anul 1805 Napoleon I trecu prin Genua, Berlin, la giuvaergiu Telge. Deşi întocmit
m entului pentru ţerani (plugari) cu corăspunzător pentru adunarea zăloagelor, în familiile patriciane din acest oraş se încercară pentru călătorie, necesarul acesta e foarte
jumătate. Adecă „A c t i v i t a t e a “ va disordinea în care se află, şi-a ajutat aşa, că prin tot felul de ovaţiuni a câştiga iubirea pompos, şi cuprinde uneltele de lipsă pentru
costa, dar numai pentru plugari pe vitele pemnorate le-a adunat în curtea sa marelui împărat. Culmea festivităţilor o forma două persoane. Toate uneltete sunt de argint
u n an 2 fi. sau 4 coroane. proprie, cu scop ca mânezi, în 16 Dec., ziua un prânz mare aranjat după modelul prânzu­
rilor ce le arangeasă — illo tempore — şi aurite. Partea de sus e purtată de carya-
Administraţia. de licitaţie, să le mîne la vânzare. tide (stâlpi, reprezentând persoane) conţine
Antonius dragei sale Cleopatra. Frumosul
Ca să se zădărnicească planul, proprie­
parc al palatului Doria fu spre acest scop 2 sticle şt mai multe păhărele. Toate argin­
tarii obiectelor pemnorate au dat foc noaptea tăriile poartă inscripţia «Biennois orfevre de
împreunat cu o grădină notătoare, ridicată
Onoraţii abonenţi ai la grajdul notarului; In urma învălmăşelii cu S. M. l’Empereur et Roi â Paris*. Toate
pe pontoane. Iar îndată ce oaspeţii se aşe­
focul, vitele zâlogite au fugit care încotro, bucăţile sunt provăzute cu iniţiala S. Această
„Activităţii4*, cari sunt în ear notarul a rămas cu 35 vite ale sale pro­ zară la masă, grădina fu deslegată de parc
şi împinsă spre mare. După sfîrşirea prânzu­ operă frumoasă, conştiincios restaurată, e una
restanţă cu preţul foii, prii fără acoperiş şi adăpost în cap de iarnă. lui, toate vasele scumpe folosite cu acest dintre cele mai succese opere de artă în
Pentru cele 800 cor. plată notarială prilej fură aruncate în mare iarăşi după un stil .Empire*.
sunt rugaţi a-şi plăti da­ folosită dela comune, acum cu amar trebue
model* din istoria Iui Antoni şi Cleopatra.
toria în terminul cel mai să sufere o pagubă de 3000 cor. în urma Numai când să pregătia să părăsească Genua, — La o critică fără rost. Fiind redacţiu-
zelului oficios. află Napoleon că patricanii genuezi în reali­ nea noastră rău informată privitor la chestia
scurt. Cugete fieştecare Aceasta nici pe viitor nu o poate sana, tate nu jertfiseră nici un singur vas. In ju­ cu logele, prin aceasta, la cerere competentă,
pentru-că legea comunală numai averea pri­ rul grădinei fusesâră anume întinse rociuri revocăm cele zise în nrul nostru de mai
restanţier, că edarea şi marului o asigură din venitele comunei nu mari, în cari se adunaseră toate vasele de nainte la adresa unui popă sau învăţător, deşi

expedarea unei foi este şi a notarului, aşa se vede că la codificarea aur şi de argint. Napoleon la început părea nu conţine nici o ofensă.
legii s’a luat în privire, că notarul trebue să mânios, apoi observă cu o privire adâncă,
împreunată cu cheltueli fie sărac şi astfel nu au ce-i aprinde. dispreţuitoare. »Cu atât mai binet Aşa nu o Situaţiunea agrioolă.
Ce poate face acum un notar la dis- aducere aminte neplăcută îi va lega de mine,
mari.
posiţiile ameninţătoare a organelor mai înalte? ci una plăcută. Nu le poţi lăsa oamenilor o
Cum să execute ordinaţiunile? Poate ar fi aducere aminte mai plăcută, decât să te fi După zăpada şi gerul dela începutul
— Foc in Orăştie. Joi după amiazipe mai bine să nu le împlinească, pentru-că pe­ lăsat să te păcălească*. lunei Dec. a urmat în părţile noastre timp
la 2 ore s’a dat alarm de foc în Orăştie şi depsele eventuale' nu ar fi suit la 3000 cor. ne mai pomenit de frumos. In 20 Dec. n.
ceaţa de care era cuprins oraşul nu permi­ şi ar fi ieşit mai bine la socoteală cu coroa­ — Invitare la producţiunea teatrală-mu- albinele au sburat ca în timpul roitului; în
tea să ştii încotro. Arde biserica săsească 1
nele ce rămân din salarul de 800 după de- sicală împreunată cu dans arangeată de in- unele regiuni ale Ardealului au fost ploi îm­
erau signa!ele oamenilor, cătră care se în­ preunate cu fulgere şi tunete.
dreptară mic şi mare. Din ziua premergătoare tragerea pedepselor. teliginţa română din Şoimuşul-murâşan, cu
In România timpul se menţine călduros.
(Anul nou) va fi rămas atare luminare ne­ Organele mai înalte şi de altcum nu­ concursul uimi grup de tineri din semin.
stinsă şi încă pe altar, din care s'a aprins mai a rîde ştiu despre nenorocire, să ajute «Andreian* Duminecă, în 30 Decemvrie 1901 La noi, ca şi în România, este temere ca nu
chiar altarul şi fumul teribil din biserică nu nu sunt în stare. (12 Ian. 1902) în ospătăria »Csdsz* din loc. cumva gerul să se ivească şi să vateme re­
permitea intrarea în ea, numai după-ce cu coltele, cari se desvoaltă cu putere. «
forţa s’au spart fereştrile, mai slăbind fumul, K i t i d , la 18 Dec. 1901. Şoimuşul-murăşan, 11/24 Decemvrie 1901. In Germania şi Belgia agricultorii sunt
s’a putut purcede la stîns. A ars altarul cu
tot ce era pe el, 2 felinare de argint s’au Ajtay Giza m. p., Comitetul arangeator. mulţumiţi de starea sămănăturilor.
topit şi chipul Mântuitorului, făcut în oloi not. cere. In unele părţi ale Rusiei starea sămă­
şi artistic. Era pe aci să se aprindă şi scau­ năturilor lasă mult de dorit.
nele. Toată biserica şi mobiliarul este afu­ — Stimaţi confraţi! Văzând esclusi-
mat. Dauna se urcă ia mii de coroane; şi vismul sindicatului presei şi ştiind că mulţi In Francia timpul este ploios şi în
era şi mai mare, dacă nu se observa focul — O noauă victorie a Burilor. din gazetarii de meserie nu îndeplinesc con­ multe regiuni a căzut zăpadă. Sămănăturile
de cu timp. O daună şi eventual catastrofa Londra, 27 Decemvrie. Lord Kitchener anun­ timpurii sunt foarte frumoase.
diţiile cerute de statutele sindicatului spre a
era neîncunjurată la aşa o clădire mare. ţă din lohanesburg cu data de eri, că gene­ putea fi primiţi ca membri ai lui, vă propu­ In Anglia ploile căzute în timpul din
ralul Rudlee raportează următoarele: In 24 nem înfiinţarea unei Asociaţii generale a pre urmă au prins bine sămănăturilor.
— Foyele luate în arendă. Joi sara, Decemvrie Dewett, în fruntea unei trupe mai sei, în care să poată întră ori-ce ziarist, fără In Statele-Unite situaţiunea sămănâtu-
9 Ianuarie n., are loc aici în Orăstie concer- mari, a cucerit cu asalt tabăra lui Firman deosebire de naţionalitate, precum şi toţi rilor s’a ameliorat în urma ploilor.
tul artiştilor Popovici-Dima cu program ger- lângă Treefontein. Mi-e teamă, că perderile aceia cari ţin condeiul în mână. In Australia perspectivele sunt foarte
mân şi român. Piesele nu ne sunt cunoscute noastre sunt însemnate. Trupele de sub co­ Sperând că şi d-v. veţi aproba propu­ bune.
şi nu ne este dat a le şti, din ce causă nu manda lui Firman au constat din patru com- nerea noastră, vă rugăm să ne trimiteţi ade­ Preţul grânelor a scăzut din dou; iar
pricepem. Aşa se vede că şi în această di­ pănii de infanterie şi un tun de tăbără. rarea la redacţia ziarului «Universul», spre a preţul cucuruzului se menţine în urcare.
recţie se face monopol. Telegrama lui Kitchener a produs în putea decide apoi localul şi ziua unei cons­
încât avem cunoştinţă, învăţatul dascăl Londra mare consternaţie. E generală păre­ fătuiri în care să se pue bazele »Asociaţei*,
I. Branga, cu a cărui biografie am fost de rea, că nu e vorba numai despre o înfrân­ Primiţi vă rugăm, stimaţi confraţi, ex- Bibliografie.
mult îmbiaţi, a luat în arândă logele dela gere, ci că 4 companii şi 2 tunuri au căzut presiunea deosebitei noastre consideraţiuni.
sala «Transilvania», monopolisând toată în­ în captivitate la Buri, ba se crede chiar că
Un grup de gazetari. Au întrat la redacţia noastră „ Călin-
treprinderea pe seama sa şi a elicei de care toate compăniile s’au prăpădit.
darul Poporului‘* pe anul comun 1902. Edi­
aparţine. Ar fi bine ca domnii concertanţi Haaga, 27 Decemvrie. Agenţia „Neder-
tura şi tiparul „Tipografiei*1, societate pe ac­
să fie informaţi despre acest monopol făcut land“ declară de nebasate toate ştirile des­ — Invitare. Senatul şcolar gr.-cat. din
ţiuni, Sibiiu. Format plăcut. Conţinut calen­
pe contul d-lor. pre tratări de pace. Burii doresc, ce-i drept, Petromani are onoare a vă învita Ia Concer­
daristic corăspunzător recerinţelor ţeranilor
pacea, însă pe lângă garantarea deplinei lor tul împreunat cu joc ce îl va arangea în
noştri. Pentru distragerea publicului încă este
■— B ’ale poştei. Excelenţa Sa dl mi­ independenţe şi pe lângă amnestiarea tuturor 8 Ianuarie 1902, în a doua zi de Crăciun în
îngrijit cu diferite lucrări folositoare şi de în­
nistru de comerciu reg. ung. prin ordinaţiu- resculaţilor din Capland. şcoala gr.-cat. din loc pentru ajutorarea şco­
văţături potrivite.
nea dtto 17 1. c. nr. 66240 a dispus că dela larilor miseri. Cântările din Program le va *
11 Ianuarie n. 1902 începând ridică preţul — Un tun Am erican. Ministrul de executa corul şcolarilor sub conducerea dlui „Călindarul Plugarului** pe anul comun
corespondenţelor la 5 fii., ear al asemnatelor răsboi al Statelor-Unite face experimente învăţător George Vodă.
1902. Braşov. Editura tipografiei A. Murăşan.
poştale in lăuntru şi în afară la 2 fii., aşa că cu un tun uriaş. Arma ucigaşă are 50 urme
I înzestrat cu fotografia renumitului dascăl ro-