Page 1 - Activitatea_1902_01_01
P. 1
Anul II. O ră şti e, 16 Ianuaffe n. 1902. Nr. î
ACTIVITATEA Pentru plugari—ţărani pe an
INSERTIUNI: ABONAMENT:
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe 1/i an 3 cor.
reduse.
Manuscriptele sunt a se adresa 4 coroane.
redacţiei şi acelea nu să îna Pentru România şi străinătate:
poiază.
Pe an 16 franci.
foaie politică, economică, socială şi literară.
Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR : REDACTOR RESPONSABIL :
A pare în fiecare Joi. *$^3%
D r . A u r e l M u n t e a n L a u r i a n B e r c i a n
să ne ducă la ţîntă, dorim însă ca sub dispărut n’a produs pe terenul ăsta, se răscumpără a l pari, cu preţul nominal.
De Anul-nou. egida lui toţi Românii, din toate păr putem zice, absolut nimic de valoare. Rambursarea, răscumpărarea asta e garantată
în 75 de ani. In cas de nevoie capeţi în
ţile, să facem un pas înainte spre con Ziaristica noastră a trebuit să-şi conti
strada amintită pe acţiile tale — împru
solidarea de lipsă la sanarea relelor ce nue vechia luptă pentru existenţă, pu
muturi.
ne bântue greu. terile scriitorilor noştri au fost angajate
Banii ce-i cheltuim acum şi cari deo
(!) Stăm lângă patul de moarte a în polemici, ear societăţile noastre cul camdată sunt perduţi, se vor reîntoarce dară
Trecem prin o crisă continuă. Nu
unui moşneag şi pe când cu un ochiu turale şi-au văzut de lucrul lor de şa cu vremea în buzunarele noastre sau ale co
numai în sinul corpului nostru politic,
privim trişti la svîrcolirile lui din urmă, blon, ce nu cere activitate: sporirea piilor noştri.
în sinul partidului naţional putem ob
celalalt ochiu lunecă vesel la leagănul fondurilor! Lucrul e foarte firesc 1 Nici o escama-
serva simptoamele ei, dar le putem ve
micului băieţaş ce prin zimbetele sale Multe am avea de dorit dela noul torie, nici umbră de şarlatanie!
dea în sinul societăţii româneşti de pre- Combinaţia aceasta de rambursare se ba-
dragi vrea s6 ne facă să uităm durerea an, atât de multe, încât ni-e chiar şi
tutindenea, în sinul păturilor poporului, sează pe principiul capitalisării, în înţelesul că
pentru moartea sărmanului moşneag. teamă să ne înşirăm toate dorinţele... ruia ori-ce sumă depusă spre fructificare, cu in
în sinul claselor inteligente şi în urmă,
«Regele e mort! Trăiască regele!» Ne mărginim să exprimăm una: Anul teresele intereselor, creşte cu vremea la o sumă
durere, şi în sinul tinerimii dela şcolile
era vechiul strigăt al aristocraţilor din nou să ne vadă mai uniţi, cu mai multă mare. Spre pildă: 5 fr. pe lângă 5°/0 în 75
noastre superioare.
Francia de odinioară şi «anul e mort! încredere şi bunăvoinţă reciprocă, înde de ani cresc la suma de 204 franci 80 bani.
Criza politică a anilor din urmă Furnisorii, cari aderează la acest prin
Trăiască anul!» e acum strigătul nostru letniciţi cu toţii la munca nobilă a lu
nu s’a restrîns numai la comitetul na cipiu de rambursare, în schimbul circulaţiei
democratic... minării poporului.
ţional, ci valurile ei au trecut peste ţăr- mai mari a mărfurilor lor, dau 5°/0 din su
Stăm pe pragul unui nou an. Cel Şi cu acestea dorim şi noi cetito mele ce întră pentru mărfuri vândute. Capi-
murii între cari s’a născut şi s’au re
dintâi an al veacului al 20-lea s’a cu rilor noştri din apropiere şi depărtare: talisarea sumelor astfel câştigate ajunge pe
vărsat departe, departe, peste români-
fundat în marea veciniciei, lâsându-ne deplin spre răscumpărarea acţiilor prin tragere.
mea întreagă... şi valurile elementare A n nou fer ic it!
drept moştenire şi mângâiere nădejdea In Paris până acum mai bine de 3000
au încetat deja de mult, dar urmele lor de comercianţi s’au declarat pentru acest nou
în rodnicia urmaşului seu plăpând...
le mai simţim şi astăzi. principiu şi dau deja cupoane de rambursare.
Suntem trişti fiindcă ştim ce-am per-
Societatea „Sociâtâ Gânârale de Capi-
dut în anul dispărut, fiindcă ni-e teamă Societatea românească de pretu- Traiul în cinste! talisation et de Remboursement", căreia i-se
că anul nou n’o să ne aducă Împlini tindenea, din toate centrele româneşti, cuvine meritul acesiei inovaţii mari, e com
rea dorinţelor şi aşteptărilor legate de sufere încă greu sub povara noroiului pusă din comercianţi, industriaşi şi econo
sosirea lui. ce-au lăsat după sine valurile liniştite... Nu-i vorbă, s’ar părea paradox, cu ne- mişti, cari astfel au voit să dee naştere unei
Ori în ce parte am privi, vom vedea pCiiinţă, dar e aşal Vom ajunge să trăim gra societăţi de asigurare în contra cheltuelilor.
O, şi dorinţele noastre sunt atât
numai o mişcare fragmentară, o miş tuit, în cinste. Toate cheltuehle noastre, mari Ei o să avem să mulţămim că nu peste
de modeste! Nu dorim, nu aşteptăm mult vom putea trăi — gratuit. S.
decât ca munca ce-o vom desvolta sub care în fruntea căreia stă când o parte, sau mici, ni-se vor restitui după o vreme
oare-care.
durata lui, să ne aducă roade bune. când cealaltă parte a societăţii româ Cine n'o crede, facă încercarea şî se va
neşti. Alegerea din Ighiu.
Am trecut prin vremuri grele. De convinge. Singura condiţie e, poate puţină
câţiva ani încoace fiecare an ne-a în Şi tinerimea noastră dela univer vreme numai, să trăiască în Francia, în Paris.
mulţit numărul decepţiilor noastre şi sităţi: Budapesta, Cluj, Oradea-mare! înainte de ce cumperi ceva în Paris, Acest cerc electoral situat în comitatul
te informezi dacă furnisorul tău dă cupoane
fiecare an nou era salutat din partea Pretutindeni certuri, desbinări şi, cum Albei inferioare, care numai arondat nu se
de rambursare. Dacă da, cumperi tot ce ai poate numi, deoarece să extinde pe o linie
noastră ca sfîrşitul suferinţelor, ca în s’ar şi putea altminteri? — stag lipsă, plăteşti şi furnisorul îţi dă In schimb
ceputul unei epoce noue, unei ere de nare. Până când mai anii trecuţi tine un cupon despre întreaga sumă plătită. Sunt în lungime de 80 chilometri şi anume dela
Coslar, lângă Murăş, până la Roşia de mun
consolidare, de muncă obştească, dar rimea dela toate universităţile mergea cupoane de 50 bani, 1 fr., 2 fr., 10 fr., 50 te. are 760 alegători, dintră cari 525 Români
nici unul nu ne-a adus până acum mai mână în mână, astăzi nici chiar tineri fr. etc. şi 235 Unguri, Jidani şi alte neamuri, cari
aproape de limanul dorit, cel mult ne a mea dela aceeaşi universitate nu e în Când ai ajuns să ai cupoane în valoare toţi locuiesc în 34 comune, apărţinătoare
potenţat dorul să ne vedem odată acolo. stare să se înţeleagă. de 100 franci, te duci în strada Taitbout, nr pretureleor Ighiu, Roşia de munte şi o co
62, unde în schimbul cupoanelor ţi-se ima- mună de a Vinţului de jos.
Nici de noul an nu legăm nădejdi Nici nu e mirare, dacă între ast
nuiază o acţie numerotată, sunând despre a- La croirea acestui cerc electoral abună
sangvinice. Optimizmul în politică e o fel de împrejurări vitreje, literatura noa ceeaşi sumă. Tot la trei luni are loc o tra samă au avut în vedere detentatorii puterii
greşală. Nu aşteptăm nici dela anul nou stră nu poate lua nici un avent. Anul gere şi acţiile, a căror numere au fost trase, statului amestecarea elementului român din
Biserica Sf. Mării este clădită tocmai După terminarea rugăciunei pontificale Au trebuit să lupte cu voinţa părinţilor, cu
FOIŞOARA pe peştera unde s’a născut Mântuitorul; la de seara (vecernie) se face apoi în ziua de influinţa rudeniilor, dar în urmă totuşi a în
început nu-ţi vine a crede că Intri In o bi Crăciun o mare procesiune la toate locurile vins amorul lor statornic.
serică, cu atât este mai impunătoare impre- sfinte; această sărbare de noapte se începe Nici un ochiu n’a rămas uscat. Mai
Crăciunul In Yifleem. siunea după-ce, trecând tinda bisericii, ajungi la 9 şi jum. ore şi durează aproape 5 ore. ales în loja doamnei Stelianu batistele erau
în porticul cel adevărat.
Sub întreg decursul acestei festivităţi In vibrare necontenită....
trupele turceşti formează spalier începând — Nu ţi poţi închipui, cât de adânc m’a
Catedrala este împărţită prin 4 şiruri
de stîlpi corintici în 5 sinuri (nae) de bise dela poarta mănăstirei până la Intrarea în mişcat scena din urmăl — îi observă între
Sărbătoarea cea mai mare la Vifleem
rică; o mulţime de peşteri naturale şi sute- capela naşterii. In fruntea procesiunei pă două lacrămi viitorului ei ginere, care ziua
este C ră ciu n u l, sărbarea naşterii Dom
rane se află sub această catedrală; într’altele şeşte garda patriarchului din Ierusalim Îm aceea logodise fata mai mare.. —
nului; îndată-ce se apropie timpul acestei
capela naşterii Iui Isus cu păreţii ei de mar brăcată în roşu şi aur şi tot la 2 paşi lovind Nici nu-mi pot închipui cum pot fi unii
sărbători, pornesc din Ierusalim o mulţime
moră şi un număr mare de candele, care cu cu bastoanele lor lespezile de marmoră pe părinţi atât de egoişti să se opună, de dragul
de pelerini creştini la peştera, unde s’a năs
toate acestea împrăştie numai o lumină pa care calcă; după aceea urmează corul de unor interese materiale, fericirii copiilor lor...
cut Mântuitorul nostru. *
lidă. Ca centru al sanctuarului este la tot copii purtând lumini aprinse, călugării şi în
In ajunul Crăciunului după a. la 2 ore Şi viitorul ginere zimbeşte. Ei, şi de ce
caşul caverna cu padimentul de marmoră, în fine priorul franciscan, care ţine un fel de
soseşte patriarchul latin din Ierusalim călare să nu zirnbească? Mai ales când ochiul
care este aşezată o cruce mare de argint cu leagăn în braţele lui.
cu număroasa sa suită In Vifleem; în frun său lunecă asupra miresei ce într’un colţ al
inscripţia: «Hic de virgine Maria Iesus Chris-
tea procesiunei merge un preof călare, du- logie vrea să-’şi ascundă mişcarea....
tus natus est». (Aici s’a născut Isus Christos
cănd crucea patriarchală, după el urmează pa Din viată. Şi de altminteri avea de ce să fie miş
din fecioara Maria). *
triarchul însuşi, de regulă pe un cal alb a- cată. In aceeaşi zi răepunsesă judelui de ta
rab, încunjurat de canonicii sei, o mulţime Din această capelă scoborînd vre-o câ blă, om văduv de 50 ani, „da“, adecă mamă
de arabi purtând cele mai pitoreşti vestminte teva trepte în jos, Intrăm într’o peşteră, în Unei prietine. sa răspunsesă în numele ei...
şi de o escortă militară. La priveliştea aceasta care se află o esle de marmoră; aici se zice Cortina a căzut. Aplauzele nu vor să — Sărmana e atât de mişcată, aşa a
neobicinuită fără voe îţi aduci aminte de că este locul unde a stat eslea în care s’a mai înceteze. Autorul de trei ori e chiemat emoţionat-o onoarea de care ai învrednicit-o
timpul cruceatei. Patriarchul sosind Înaintea pus Isus după naşterea sa. Lângă această înaintea rampei şi aplauzele încă tot mai ur cerându-i mâna, încât nu-i în stare să-ţi răs-
bisericii Sf. Marii, se dă jos de pe cal şi în esle, un altar pe care se văd chipurile celor mează. puneă in persoană!— îi răspunsesă doamna
fruntea întregei preoţimi ce-1 aşteaptă, întră 3 crai dela răsărit, arată locul unde au stat Şi sunt chiemaţi înaintea rampei eroul Stelian când eşi din odaia de alături, und«
în biserica Sf. Catarine, în care miliţia tur aceştia când au venit de s'au închinat lui şi eroina piesei.. Prin câte au trebuit să trea lăsasă o inimă sdrobită, o copilă tinără,
cească formează spalier (şir). Christos. Biblioteca Judeţeană ASTR/ că sărmanii până au putut fi unul al altuia ! plângând pe ruinele visurilor ei spulberate..,
*P 3 1 4 0 4 *