Page 2 - Activitatea_1902_01_01

Pag- 2. ACTIVITATEA Nrul 1

munţii apuseni cu puţinii Maghiari din Oie- Nu peste mult soseşte şi candidatul cine ştie ce întâmplări, singur a aflat cu ca­ Trimpoiele; Amos Popescu, preot. Valea-
şdia, Ighiu, Bărăbanţi şi Cricău, apoi înde­ Dr. A Muntean, la vederea căruia alegătorii le a se presenta în faţa comisiunei petrecut Dosului; Ioan Moldovan, preot, Teodor Duşi,
părtarea alegatorilor români dela locul ale­ erump în nesfîrşite urări de bun sosit şi fiind de ovaţiuni nesfîrşite de-a lungul stradei preot şi Nicolae Cristea, preot, Petrânjeni;
gerii. Tot atâtea machinaţiuni făcute de noi descalecă în casa ţeranului Ariton Popa, unde — şi a se retrage dela candidatură. Presen- Ştefan Nicola, preot, Galaţ; Iosif Magda,
lără de noi şi în detrimentul nostru, sub erau adunaţi alegătorii noştri. tarea lui acolo a surprins pe mulţi din pu­ preot. Victor Vodă, înv. Feneş; Mihail Ni­
egida bolnăvicioasă a pasivităţii. Văzute aceste manifestări, puternicii ad­ ternicii zilei şi ei singuri îi făceau ovaţii, cu- cola, preot, Presaca; Aurel Popa, înv., Şard;
Abzicând fostul deputat Dr. Werner ministraţiei să luară de gând şi cu organele noscându-se păcătoşi. Petru Vârvara, înv., Poiana; George Anca
în urma recursului, pe motiv că nu-a fost lor începură o goană ne mai pomenită după Aşa s’a pus capăt acestei alegeri fără Popa, preot, Solomon Coroi, înv., Nicolae
alegător, alegerea a fost defiptă pe 4 Ianu­ alegători în toate părţile prin comună şi co­ seamăn în analele ţării, plane acum, când Oniciu, preot, Abrudsat şi George Totoian,
arie a. c. st. n. munele învecinate. Telefonară în ruptul ca­ premierul Szâll s’a lăudat cu alegeri curate şi înv., Chişfălău. Apoi inteliginţa din Bucium,
pului după alegătorii din Zlatna, provocân- cu o lege frumoasă, dar’ numai pe hârtie. Musca, Sohodol, Cărpeniş şi alţii, cari nu au
încă înainte de alegere cu săptămâni
du-i să vie, că este mare primejdia. De unde Bieţii Buciumani, Sohodoleni şi alţii, ajuns la votisare, unde rămân ?
s’au înfăţoşat în şase rinduri grupe de ale­
şi plecară droaia de funcţionari cu trenul cari nu ajunseseră la urnă, precum şi cei Au rămas în faptă pasivişti atari preoţi
gători din acel cerc la Dr. Aurel Muntean,
separat. Terorismul era la culme şi cum nu mulţi, cari nu au voit să voteze când le-a şi învăţători, cari nu sunt în curent cu afa­
cu rugarea de a primi candidatura, cu atâta
când pe lângă 35 gendarmi concentraţi, era venit rîndul şi cari toţi erau pe partea lui Dr. cerile lor şi au temere de organele statului
mai vîrtos, că ei nu sunt aplicaţi a alege pe
de faţă comitele-suprem Zeyk D., vicecomi- Muntean, erau mâchniţi până în suflet, că sau aşteaptă câte un os de ros dela puter­
acel Werner, care în rânduri a ridicat vorba
tele Szâsz (ales numai în zilele trecute cu vo­ nu s’au putut manifesta după a lor dorinţă, nicii zilei. Vor fi puţini şi zic repeţind că
contra românilor în dieta ţerii şi mai cu
turile Românilor) trei prim-prerori şi tot atâ­ făcând cale de 60—80 Ch. metri înzadar. tare puţini, cari mai aderează Ia nefasta ţi­
seamă, pentru că au fost îndrumaţi la Dr.
ţia pretori, protomedicul comitatului, prima­ La momentul retragerii Dr. Werner nută politică de pasivitate, cu cari aţi în­
Muntean din partea unui inteligent din
rul Albei-Iulia, căpitanul (Roşea) notarul pu­ avea 320 voturi şi îi secară toate puterile, glodat carul până în osii.
Alba-Iulia.
blic tot de-acolo, apoi trei directori de bancă ear’ Dr. Muntean primise 165 voturi şi avea Ne-am reîntors dela această alegere cu
Constatăm aşa dară, că candidatul nu
din Aiud şi Alba-Iulia, comisarii de finanţe încă 180 alegători. convingerea, că alegătorii români din ce în
a umblat după mandat, fără a cedat numai
din Aiud şi Alba-Iulia, câţi deregători dom­ Aşa credem că este locul potrivit a ce sunt mai aplicaţi a păşi pe terenul acti­
insistinţei alegătorilor, repeţite.
neşti, cu o vorbă toţi, câţi au oare-care in­ face un Bilanţ, din punctul nostru de vedere, vităţii, aflând inteliginţă şi popor deopotrivă,
In urmă s’a văzut nevoit a-şi desfăşura gerinţă asupra alegătorilor, apoi ceata no­ asupra acestei alegeri atât de înverşunate.
că numai luptând îşi poate crea o stare mai
programa, care numai naţională a fost, în di­ tarilor.
„Tribuna" şi acum mai îmbeată lumea vrednică pentru sine şi urmaşii sei. Luptă
ferite centre de alegători. Toţi aceştia lucrau pe toate căile ne- cu aserţiuni, că inteliginţa s’a ţinut departe de Sisip nu mai este nime aplicat a purta,
Expunerile aievea ducătoare la scop i-au permise şi cu forţa prindeau pe bieţii alegă­ dela alegere. Un neadevăr sfruntat. Iacă mai cu seamă acum când ţinuta pasivităţii
câştigat aderenţi şi la cei mai aprigi propa­ tori şi-i înfundau în o curte aflătoare lângă starea faptică, D-lor pasivişti sau „paşalişti" este atât de bine venită compatrioţilor ma­
gatori ai pasivităţii, în urma cărora şi celea localul de alegere, unde erau tractaţi cu beu- cum i-a numit un Buciuman cinstit. ghiari. Cari chiar ei o întrebuinţează de
mai îndepărtate comune încă erau represen- turi şi mâncări. Nu trece o jumătate oră şi Dintre inteliginţă au votat cu Werner: armă contra noastră.
tate la actul de alegere. cei intraţi erau beţi ca tunu şi de spate îi luliu Montani, protopop gr. cat. în Zlagna, Avem la răvaş şi unele date positive,
Cu o zi înainte de alegere să svonise împingeau la urnă. Teodor Bârsan, preot în Cricău, Vasiie Mur- cum au purces doi pasivişti şi încă mar­
vestea, că Dr. Muntean ar fi abzis dela can­ Aceasta s’a urmat până la 1 oară după gău, învăţător în Tibru, Nicolau Todorescu, canţi, faţă de alegerea din Ighiu. Cu speciali­
didatură. Alegătorii, în preplesitatea lor, l'au amiazi, când era rîndul comunelor neînfricate, preot în Feneş şi Ioan Tenasă, învăţător în tăţi vom ieşi la iveală dacă să va cere, sau
chemat la telefon, cerând desluşiri şi solici- adecă a alegătorilor lui Dr. Muntean. Acum Bărăbănţ. Pe toţi aceştia i-a petrecut urgia vom afla de lipsă, respective va cere inte­
tându-1 a nu face aceasta sub nici o împre­ venind alegătorii aceştia, vicecomitele, prim- tuturor alegătorilor şi erau persiflaţi în mod resele representate de noi.
jurare, ceea-ce s’a şi desminţit, timbrându-se pretorii, pretorii, directori de bancă, notari, urît. Cu de acestea nu veţi putea duce în Fie de-ajuns, că urmările desastrului le
de-o apucătură intenţionată. însăşi foile un­ comisari de finanţe şi trei deputaţi d ietali: deplinire până-i hăul causa naţională. Pe purtăm, simţim, şi suferim zilnic şi neîntre­
gureşti răspândeau felurite versiuni, că paşi- Br. Feilitzs Arthur, TOrâk Bertalan şi Kubinyi lângă cei cinci inteligenţi români activi amin­ rupt, pe care numai oamenii noştri scurt
vistii înşişi îl vor trânti şi după ele autori- se postară în curtea şi antişambra localităţii tiţi mai sus, au mai votat pentru candidatul văzători le-au causat şi toată responsabilitatea
sata din Sibiiu lansează o corespondenţă cu de alegere şi acolo îşi urmară sub acopere- guvernamental : notarii, primarii şi cârciumarii ear’ ei să o poarte, de care însă abea să
pseudonimul »Dela munte», prin care ape­ mântul gendarmeriei modul de terorisări, co- români, precum şi unii rătăciţi, conduşi şi se­ vor putea scuza şi achita.
lează la conclusele pasivităţii şi cere sus şi rumperi şi ameninţări. Observând preotul duşi în parte chiar şi de pasivişti, în număr A mai susţinea şi azi o politică atât
tare susţinerea vederilor partidului naţional. Ioan Moldovan din Petrânjeni întămplările de 100, cari adauşi la cele 220 voturi ungu- de păgubitoare, nu însamnă alta, decât a
aceste, a Intrat şi el, în curte şi în localita­ reşti-jidoveşti, a format celea 320 voturi ale conlucra la ruina totală a poporului din care
Pe lângă toată tovărăşia guvernamen­
tea de alegere, denunţând comisiei electorale lui Werner.
talilor cu a autorisaţilor cari şi de astă-dată viitorimea cu greu o va putea scoate şi
cele văzute. Urmarea a fost că deputatul Br. O rolă cu două feţe a jucat la acest multă trudă şi osteneală îi va costa pe ur­
lucrară mână în mână, era o plăcere a ve­
Feilitzs a pus întrebarea: ,,mit akar ez az olâh act vestitul şi bine-cunoscutul învăţător unit- maşii noştri, ca să restabilească o stare co­
dea pe cei 140 alegători veniţi din Munţii-
popa“? şi trei gendarmi săriră asupra lui cu neunit, de stat şi comunal, Prodan, acum în respunzătoare unui popor atât de numeric,
Apuseni cu trenul până la Şard, unde des-
baioneta ţintită în piept şi l-a dat afară din Alba-Iulia, care să gira la puternicii zilei la care neîntrerupt facem provocare.
câlecând nici unul nu a voit a se iolosl de
curtea de alegere. Aceasta împrejurare ase­ de mare corespondent al „Tribunei", în urma La o parte cu sistemul veclvu şi uto­
puţinele trăsuri, fără sub conducerea preoţi­
menea s’a adus la cunoştinţa comisiei elec­ cărei recomandare a şi beut în şir cu alegă- pic, bătrâni, bărbaţi şi tineri 111 şi inauguraţi
lor, învăţătorilor şi altor inteligenţi şi sub
torale. Toate aceste fără nici un efect. Pe toiii lui Werner în curtea, unde erau puşi laolaltă o politică sănătoasă, din care să
două flamure albe cu inscripţia »Trăească
când sosi rîndul la bravii şi neînduplecaţii sub lăcat. urmeze adevărata fericire a poporului, care
Dr. Aurel Muntean» o luară pe jos, patru cu
alegători din Abrudsat, era o formală stare Cu mult mai inteligenţi şi oameni de cu toţii o dorim. Aşa să fie!
patru, cântând marşul lui «Muntean», anume
de asediu şi nu mult lipsea de a se începe caracter sunt acei preoţi şi învăţători, cari m p .
împrovisat de vrednicul preot Ioan Moldo-
o încăierare, a căreia sfirşit ar fi fost foarte în butul tuturor sforţărilor ale «Tribunei»,
van din Petrânjeni. O privelişte mai înălţă­
trist, pentru-că pe lângă toţi cei 35 gendarmi, guvernamentalilor şi a presiunii la faţa locu­
toare în timpurile de faţă abea s’a mai văzut.
nu s'ar fi putut şti eventualele urmări şi văr­ lui, au votat cu candidatul naţional, Dr. A. Funcţie şi meşteşug.
Traversând alegătorii comuna Şard, ţe- sări de sânge. Poporul înverşunat era aproape Muntean, şi aceştia sunt următorii:
rani si ţerance erumpeau în «trăească Dr. să-’şi iese din fire şi numai calmităţii inteli­ Ioachim Totoian, preot, Chişfălău;
Muntean», ear' proprietarii de ungur din genţii are a se mulţumi evitarea eventualelor Iosif Gomboş preot, Abrudsat (nepot de sânge Bine-a ştiut ce zice cel-ce-a zis dintâiu
vorba : «Vai de om când îl prinde sărăcia
această comună erau surprinşi de acest con­ întâmplări triste. alui Iancu), ambii bărbaţi de încredere la
voi şi preziceau: »vâge nekiink» (e gata cu noi). Era jumătate la patru oare şi animo- actul electoral, Teodor Pap, preot, Bucerdea- în haine nemţeşti». Ţăranul nu poate să pia­
ră de foame, decât numai dac.ă-1 pedepseşte
La acest convoiu s’au alăturat alegătorii sităţile creşteau mereu, încât întrând în noap­ Vinoasă; George Muncus, preot, Cricău, Ci- Dumnezeu cu neputinţă. Ori când şi ori
din Şard, Chişfălău (Miceşti) şi Bărăbanţ şi te, cine ar fi putut garanta siguranţa perso­ riac Raţ, preot, Partenie Popa, învăţător, unde îşi găseşte el de muncă, fie numai
cu toţii împreună au intrat în mod faptic trium­ nală, atunci candidatul nostru, neavând do­ Oieşdea, Emanuel Beşa, preot, Mihail Mol- pentru biata bucăţică de pâne cât li trebue
fal în comuna Ighiu, unde să ţinuse alegerea. rinţa de-a expune poporul şi inteliginţa la dovan, osp. Zlatna; Ludovic Zsurca, preot, pe zi. Nu poate pieri nici cel-ce-a . învăţat
un meşteşug, că dacă nare de lucru aici, gă­
Ea 18 primăveri, el 50 de toamnei nădejdi nesigure? Tu încă vezi, — vocea înaintea rampei şi aplauzele încă tot mai seşte dincolo, într’altsat; şi dacă nu-i plouă,
doamnei Stelian începu a tremura — cu urmează.
— Nu te înţeleg, copilă 1 — îi zisesă îi picură măcar, şi-şi duce zile cum dă vremea
câte năcazuri şi neajunsuri avem să luptăm. Nici un ochiu n’a rămas uscat. Mai
mamă-sa uimită că tată-sa nu primeşte cu şi norocul.
Dacă te vei mărita tu după el, vei ferici şi ales în loja doamnei Steli»n batistele erau Dar orâşanul cel în haine nemţeşti, ca­
braţele deschisă «partea bună» ce ’i-se îm-
surorile tale, cari mai uşor îşi vor găsi băr­ în vibrare necontenită.... re şi-a pus toată nădejdea numai în slove şi
bia. — Ce vreai? Ce aştepţi? Odată te cere
baţi, dacă vor vedea că întră în o familie în­ — Nu-’ţi poţi înclvpui, cât de adânc în ceea-ce-i dă statul? El, ca ţiganul din po­
un om aşezat, cu stare bună şi tu-1 refuzi ? I
Inchipuie-ţi ce fericită vei fi 1 Vei avea casa tre membrii căreia se numără şi un jude de m’a . mişcat scena din urmă I îi observă în­ veste, îşi ţine pânea in traista altuia şi nu
tablă.... tre două lacrămi viitorului ei ginere, care
ta, vei trăi în liniştea dela ţară, căci de dra­ mâncă, bietul, când vrea el, ci când vrea
gul tău îşi va cere pensionarea... Iarna veţi Olivia îşi ascunse faţa în mâni. Lacră- ziua aceea îi logodisă fata mai re. ma celalalt cu traista. De muncit cu braţele n’a
veni la oraş... mile îi curgeau printre degete. Nici nu-’mi pot închipui cum pot fi unii învăţat să muncească; de alergat după ban
părinţi atât de egoişti să se opună, de dra­
— N’am lipsă de avere, nu-mi trebue — Bine, dar’ cum săjor credinţă unuii gul unor interese materiale, fericirii copiilor muncit întru sudoarea feţii nu ştie, căci s’a
casă, nu vreau să mă mărit... bărbat pe care nu-’l iubesc, cum să-’i min- învăţat să aibă de-agata dela stat, şi afară de
ţesc iubire, când iubesc pe altul? * lor.... slove şi de laba-gâştii pe hârtie nu pricepe
— Nu vreai să te măriţi 1 Dar’ nu vezi Sirius. nimic în lume : nici cum să samănă porum­
că eşti piedecâ în calea surorilor tale? Uiţi — II vei uita, precum te va uita şi el.. bul ; nici cum să pliveşte grâul, nici cum
că mai ai două surori, cari nu se pot mărita Şi apoi şi eu sunt bătrână... Am muncit M A Z se seceră, nici cum să taie lemnele, nici cum
până nu te măriţi tu?... atâta, am suferit atâtea, încât mi-e dor şi se ridică o bârnă, nici nu ştie cum se mulge
mie de odihnă. Şi tu nu vreai să-’mi aduc
— Dacă e să mă mărit, vreau să mă o vacă, nu ştie să-şi facă nici mămăligă. Toa­
nici această jertfă. Aşi voi să-’mi petrec zile­ Un copil întreabă pe tatăl său:
mărit după bărbatul de care îmi place, pe te Ie-a avut de-a gata pe bani, cum se gă­
le puţine ce mi-’au mai rămas, fără griji, şi — De ce tremură lumina stelelor ?
care îl iubesc I O, mamă dragă... sesc în oraşe. Iar când vine o zi să fie dat
tu îmi faci încă şi mai multe. Olivio, gân- — Prostule 1 Pentru-că e vântl
— Da, ponte după sărăntocul acela de * afară din slujbă, ţi-e mai mare mila de e l:
deşte-te, câtă dragoste ţi-am purtat, câtă
Călin? Dar’ ce are el ? Nimici Ce-i el? Nimici moare pe drumuri şi nu ştie cum să se aju­
dragoste îţi poartă surorile... — Bună întrebare.
Va trebui să mai aştepţi Încă ani lungi până te, par'că e om fără de mâni şi fără de pi­
— Du-te şi răspunde-i că mă învoiesc «Tată, îmi dai voe să te întreb ceva?
va ajunge in stare să te poată lua... cioare. Nu pricepe nimic şi a căzut între oa­
să-'i fiu soţiei — şi aruncându-se într’un — întreabă.
— Voi avea însă un bărbat, care mă «Spune-’mi dară, unde stau vânturile meni par’că dintr’altă lume.
scaun începu a plânge cu hohot.
iubeşte şi pe care îl iubesc. Un bărbat, care... * când nu bat?.... A fost totdeauna şi este şi acum obice­
iul, că băeţii de Împărat învaţă câte un meş­
— Poate nici nu te va lua. Şi de ce Cortina a căzut. Aplauzele nu vor să
teşug oare-care. Ii pun părinţii lor, împăra
să dai din mână ceva sigur de dragul unor mai înceteze. Autorul de trei ori e chiemat