Page 3 - Activitatea_1902_01_01
P. 3
Nrul 1. ACTIVITATEA Pag- 3.
ţii, să înveţe fie tâmplăria, fie ferăria, fie ori Programul de lucru tan în p. şi Pantaleon Lucuţa, căpitan în p. — Foaia oficioasă publică promoţiunea
ce-o fi până şi împletitul de rogojini. Ce ne câte 2 cor.; Nicolau Penciu, jude reg. în p. graduală a canonicilor din capitlul lugoşan,
al „ Reuniunii romane de agricultură din
voie ar avea adecă un Împărat care stăpâ 5 cor., George Decian, exec. reg. 2 cor., Ilie numind pe II. Sa Petru Pop, de preposit,
comitatul Sibiiu" pe anul ip 02, stabilit în pe Rsmul Beniamin Densuşian, de canonic
neşte ţări şi neamuri să-şi bată capul să în şedinţa comitetului central ţinută la 25 De Moga, diacon şi înv. 2 cor., Dr Eusebie R. lector, pe Rsmul Ioan Boroş, de canonic cus
veţe meşteşuguri de acestea care sunt pentru cemvrie 71. ip oi. Roşea, dir semin. 3 cor., Nicolau Vătăşan, tode, pe Rsmul Mihaiu Gianu, de canonic
oameni săraci? Iacă, sunt întâmplări pe oa In scopul cunoaşterii referinţelor eco prof. semin. 2 cor., d şoara Eiena Petraşcu, cancelar. In acelaşi timp de canonic preben-
meni, şi au nevoie. Au fost împăraţi care şi-au nomice din comune se vor ţinea întruniri dir. intern. Asoc. 5 cor., T. V. Păcăţian, re dat a fost numit Rsmul Nicolau Nestor, vi-
pierdut împărăţia şi averile şi au ajuns cariul Haţegului.
apicole, în comuna Bradu, Dobârca, Magu, dactor 2 cor., Dr. Cornel Diaconovich, prim
pe drumuri, înstrăinaţi, şi-au trebuit să-şi
Nucet, Răhău, Rusciori, Săsăuşi, Şugag, Tur- secret. Asoc. 5 cor., Iuliu Popescu, cassarul
ţie zilele cu munca braţelor. Şi ce bine le-a — Logodnă. Miţi Baciu şi Ilari u G.
nişor şi Vale. instit. „Albina11, toţi din Sibiiu, 3 cor.; Dr.
prins celor-ce-an ştiut de-acasâ câte ceva. Buzdugan, comptabil la «Dacia* fidanţaţi —
In scopul promovării culturii vitelor Andreiu Pop, adv., B.-Huedin 6 cor.; Ioachim
Dar e şi altceva, pentru ce învaţă ei meşte în Orăştie. Sincerile noastre felicitări 1
se va aranja o exposiţie de vite de prăsilă Muntean, preot, Gurarîului 2 cor.; Elia Pop,
şuguri : ca să ştie preţui munca şi banul. Ei împreunată cu distribuire de prem ii în bani înv. în p., Şomcuta-mare 2 cor., Dr. George — Moşia baronului Szentkeresxty,
băeţi crescuţi în belşug mare, n’ar şti câtă
în comuna Racoviţa. Popescu şi soţia n. Cornelia G. Zigre, Li- odinioară a lui Grof Kornis, ajunsă în mânile
sudoare varsă muncitorul pentru gologanul fostului director de bancă Dr. Ioan Mihu
Se va procura pe spesele Reuniunii o pova 10 cor.; Iosif Popescu, cassar de bancă,
ce-1 dă bir, dacă n’ar fi puşi să muncească, ne-a causat şi nouă celor dela „Activitate11 o
viţea de rassa «Pinzgau* curată şi even Reghin, 5 cor.; Rubin Patiţa, adv., A.-Iulia
şi ei, ca să vadă cum trăesc oamenii din muncă. bucurie, pelângă toate lamentările şt văie-
tual şi alte animale de prăsilă, ce se vor da 5 cor.; Dr. Georgiu Ilea, adv., Cluj 5 cor.; rările lui „B. H.“ şi altor foi ungureşti. Bu
împăratul Wilhelm, moşul împăratului
de astăzi al Germaniei, a fost pus de tatăl- şcoalei practice-economice, ce se va înfiinţa Ioan V. Rusşu, canonic, Blaj 5 cor.; George curia noastră să potenţează şi mai şi, după-
în comuna Sălişte. Anca, când. de adv., Oraviţa 2 cor.; Paul cum am înţăles, dacă nu am fost induşi în
său să înveţe tâmplăria. Şi de multe ori îi eroare, că numitul nou proprietar are de cu
Cu privire la cultura poamelor: se va Oltean şi Ioan Muntean, contabil, ambii din
zicea: »Vezi copile, cât trebue să muncească get a o cinsti, în formă de recompensă, ma
aranja un curs de altoit pomi în comuna Haţeg câte 2 cor.; Dumitru Banciu, farma
un om, ca să câştige pânea de toate zilele 1 cist, Sălişte 5 cor.; Dr. Petru Penţa, adv., relui întreprinzător Ionuţ Stefănescu din Cugir,
Să ştii şi tu cum se câştigă banul, ca să nu Pianul-de-jos. din a cărui sudoare a câştigat mai mult de
ceri muncitorului bir cât nu poate da, căci Se vor procura în număr recerut altoi, Panciova 5 cor.; Eugenia Paraschiv (în me cât celea 120.000 cor. cu care a plătit moşia
moria scumpilor sei jrăposaţi) Sebeşul-săsesc cumpărată.
noi cei bogaţi nu ştim că sunt şi săraci pe m eii pătuli, ce să dăruesc membrilor Reu Viitorul va arăta — spre surprinderea
10 cor.; Georgiu Vlasa, preot, Eger 4 cor.;
lume*. Am cetit, dar nu ştiu de este ade niunii cu locuinţa în Mohu. Plantarea se obştei — că informaţia noastră temeinică
Teodor Dumbrava, Budatelec 3 cor.; Grigo-
vărat, că însuşi iubitul nostru Rege Carol ar face prin esmişi ai Reuniunii în grădina a fost?
riu Tamâs de Kosâly, Murăş-Uioara 2 cor.;
fi învăţat în tinereţe să culeagă litere, meş fiecăruia. Grăniţerii cugereni, a cărora pădure nu
Eliseu 1. Dan, preot, Borgo-Suseni 2 cor.; mită „Groşi11, a produs atâta venit, încă să
teşugul tipăriturilor de cărţi. Pentru sus amintita şcoală practică din George Neagovici Ncgoescu, preot, Intorsura- pot aştepta la o surprindere cu oarecare do-
Anglia s'a ridicat la atâta putere, că
Sălişte se cer dela înaltul minister mai mul naţiune de bun obştesc, la care ar avea şi
stăpâneşte mările pământului, numai prin ne te mii pădureţi (meri, peri, pruni, cireşi, gu Buzău 2 cor.; T. Rotariu, forestier şi soţia atare drept, pentru-că averea lor a produs
goţul cel mare şi prin industria ei. Acum i-se tui, vişini etc.) cum şi seminţe de viţă ame Sofia, Ohaba-sârbească 2 cor.; Gavril Oiobo- venitele cu cari azi se cumpără moşii estinse,
ridică alături Germania, tot prin industrie. tariu, paroch, Gymesbîik 2 cor.; Ioan Popo- domneşti, şi încă chiar în mezul „câmpul pânii11.
ricană, sade de viţă de vie, cum şi altoi diferiţi.
Aceste două ţări sunt puternice pentru că vici, paroch, Gelmar 2 cor.; Simeon Jivoino- Sărmana comună Cugir încă ar merita
Se procură câteva sute altoi meri, peri, viciu, contabil, Bocşa-montauâ 2 cor.; L. ceva fărâmături de pe mesele Domneşti, dacă
sunt bogate, şi sunt bogate pentru-că s’au
pruni, ce să vând între membrii cu preţ redus. nu a avut stăpânire cu tragere de inimă la
apucat de cu bună vreme de meşteşuguri şi Ciuciu, farmacist, Lupeni 5 cor.; Dr. Zosim
In toamnă se pune în lucrare cupto timpul seu! Erkenntnissl Erkenntniss, cum te
de carte. Chirtop, adv., Câmpeni 10 cor.; Galacteon despreţuiră provinţialiştii.
rul de uscat poame sistem »Casienille", ce
Plugarul rămâne, fără îndoială, tot Şagău, protopresb., Idicel 5 cor.; Dr. Ioan
este zidit în comuna Sălişte.
»talpa ţării*. Iar noi Românii suntem in- Popescu, adv., Reghin 5 cor.; Liviu Fried- — H ym en. Mărioara Benţa şi Arteniu
Se vor procura fel de fel de seminţe
tr’adevăr un neam de plugari, şi-avem puţină mann, notar, Jibot 5 cor.; Nic. Droc Barcian, Corvin, cassar la «Dacia* fac cunoscută săr-
de nutreţuri măiestrite şi de alte plante fo barea cununiei lor, care se va săvîrşi Mercuri
fire de negustori. Dar pentru aceea tot trebue dir. liceal, Giurgiu (România) 11 cor.; Virgil
lositoare, ce se vor împărţi în mod gratuit în 22 Ianuarie n. a. c. la oarele 4 d. a. în
să ne punem cu tot dinadinsul pe carte, căci Şotropa, prof., Năsăud 2 cor.; Locot. Stu- biserica gr.-cat. din Sibiiu. Urările noastre de
între membri. In acelaşi timp comitetul mij
astăzi fără de carte nu eşti om întreg. Şi nu pariu, Otoţac (Croaţia) 2 cor.; Dr. Enea bine să-i petreacă în toată a lor viaţă!
loceşte pentru ori cine procurarea de semin
e nici o nevoie, că, dacă băeţii plugarilor Draia, adv. şi soţia născ. Hortensia Mihaiu,
ţe bune şi mai ieftine.
noştri învaţă carte, să năzuiască tot sus-sus, Muiăş-Oşorheiu 10 cor. Total 220 cor. — Necrolog. Primim următorul anunţ
spre slujbele statului ; precum iarăşi nu e In scopul îmbunătăţirii prăsilei galiţelor S i b i i u, 5 Ian. n. 1902. funebru.
membri vor fi dăruiţi cu găini, ouă etc. de Ştefan Roşian, catechet adm. protopo-
lucru cuminte să te fereşti de carte numai
soiu ales. Dr. C. Diaconovich. pesc gr.-cat. ca soţ, Gabriela Helena Roşian
pe cuvântul că n’o să-ţi taci băieţii popi şi ca fică, Dr. Vaier Lasld, văd. Silvia Tempea
Cultivatorilor de albiue, membri ai Reu
că vreai să-ţi rămâie plugari. Nu! Cum să n. Lasld, Marcel, Laurian Lasld ca fraţi şi
niunii, li-se dăruesc co.şniţe şi alte unelte de
strice unui om învăţătura cărţii ? Să Învăţăm soră, Frieda Konradt m. Dr. Laslo ca cumnată
lipsă la stupărit.
carte, Românilor, şi cine vrea, rămâie şi mai N0UTĂTI Vaier Tempea ca nepot, Teodor şi Maria
Maşina de sămănat, grapa de fânaţe şi ______________’____ Roşia ca socri, Ariton şi Ana Roşian ca
departe tot plugar, şi cu atât mai bine cu ___
alte unelte economice se dau membrilor cumnaţi, în numele lor şi al tuturor consân
cât va fi plugar luminat şi cu capul deschis.
spre folosire în mod gratuit. Tuturor colaboratorilor, abonen- genilor şi al afinilor în nemărginita lor du
Iar dacă acelora dintre fii de plugari, cari au rere anunţă încetarea din vieaţă a preaiubitei
învăţat puţină carte, nu le mai place plugă- Pentru augumentarea eolecţiunii de mo ţilor fi cetitorilor noştri (şi celor ne şi în veci neuie*»ce* soţii, mame, mătuşe,
ria şi-ar vrea s’ajungă altceva: să nu alerge dele din industria de casă se va resuscita ascunse) le dorim an nou fericltA cumnate şi nore Hortensia Leontina Roşian
după slujbe, să nu umble de colo până co apelul dat în această causă, car’ cu scop de n. Laslo, care după scurte şi grele suferinţe,
lo ca slugile ce schimbă stăpânul, ci să i* pe a da nou avânt acestei întreprinderi folosi Avis! P rin aceasta vestim, ca să împărtăşită cu SS. Sacramente, şi-a dat
nobilul şi blândul seu suflet în mânile Crea
calea cea largă şi frumoasă a meşteşugului. toare, după putinţă se va aranja în Sibiiu o se ştie, că dela 1 Ianuarie ig o 2 st. v. torului în 11 Ian. st. n. la 4lja ore dimi
Căci meşteşugarii au bogăţia, au puterea, ei exposiţie a industrie de casă, din care prilej iu reducem (scădem) preţu l de abonam ent neaţa, în al 31-lea an al etăţi şi al 3 lea
au libertatea şi tihna, tot lucruri pe care eventual se va pune în practică un risboiu pe un an la 6 coroane. a prea fericitei sale căsătorii.
slujbaşii nu le au. mai perfecţionat. Exposiţia industriei de casă E a r pentru plugari-ţărani p e an Osemintele scumpei decedate să vor
Un rău mare, care ne roade pe noi se va ţinea eventual deodată cu exposiţia la 4 cor. şi pe jum ătate an la 2 cor. aşeza spre vecinie repaus în 13 Ian. a. c. la
de mult, e tocmai lucru că ori nu învăţăm industriei profesionale, ce «Reuniunea sodalilor orele 2 p. m. în cimierul comun al Clujului.
Dormi în pace iubitoI La revedere!
carte, ori dacă o învăţăm avem o singură români din Sibiiu* după putinţă va aranja. — O rganisarea oraşului Orăştie. Cluj, la 11 Ian. 1902.
ţintă : să ajungem oameni cu leafă. Negus Direcţiunile tovărăşiilor agricole vor fi Azi 11 Ianuarie n. s’au ales 14 membrii în Primească şi din partea noastră cele
tori nu ne facem, că nu ne lasă firea şi, recercate a face comitetului raport amănun representanţa orăşenească. Şi cum ? Aşa, că mai sincere condolenţe.
vorbind drept, nici n’avem multe cu ce să ţit despre lucrările săvârşite în 1901. din 135 alegători Români au luat parte la
negustorim. Invîrtim şi noi un negoţ tot nu Asemenea rapoarte se cer şi dela di urnă şi au votat 6, zi! şase alegători şi anu — La finea anului. Incheiându-se In
mai cu lucruri ce le dă Dumnezeu de-a ga recţiunile însoţirilor de credit sistem Raiffei- me : Apotecariu Nicolae Vlad, senatorul Da- | curând anul 1901, rugăm pe toţi cei ce do
resc să aboneze revista noastră «Familia* In
ta: cu porumb, cu grâu, cu lemne, cu pă sen şi în acelaşi timp comitetul va insista niil David, Irimie Boca, kis birău, Nicolae
în anul viitor, să răspundă costul de abona
cură, cu peşte, cu sare şi cu altele de aces pentru înfiinţarea atât de tovărăşii, cât şi de Trif, provisor, Aurel Murăşan, protonotai, ş ment şi anume : pe un an 16 coroane, pe
tea. Dar nu negustorim cu lucruri industria însoţiri de credit şi în alte comune. Costantin Baicu, învăţător. Şi pentru ce nu l/2 de an 8, pe trei luni 4 ; pentru Româ
le, cu lucruri de fabrică, pentru-că nu le Se vor abona, respective se vor cere mai aţâţa? Pentru-că candidarea membrilor nia pe an 20 lei.
avem şi nici nu vrem să ne apucăm de meş a se da gratuit ziarele avute. de ales s’a făcut în mod ascuns, nefiind in Abonanţii noştri noi, precum şi aceia,
teşuguri ca să le avem. Dar de trebuit ne Unele din cărţile editate de Reuniune vitat clubul la şedinţă în regulă, ceea-ce in cari în anii trecuţi nu le-au comandat, vor
trebue, şi le cumpărăm dela străini cu bani se vor scoate în nouă ediţie şi se va con tenţionat s’a făcut aşa. primi gratuit două tablouri mari, naţionale
româneşti şi anume: «Ştefan cel mare şi
scumpi. E adevărat, că n’am putea produce tinua cu tipărirea de nouă cărţi. Intrigile ţăsute de senatorul David a aprodul Purice* şi «Ştefan cel mare pe patul
multe lucruri de cari ar avea străinii nevoe Comitetul va lucra cu insistenţă pentru Ia Sebeş, se vor sparge în curînd chiar In de moarte*. Amândoue aproape de câte un
şi pe care ar trebui să le cumpere dela noi, înfiinţarea unei economii de instrucţiune în capul lui. metru, sunt executate în 16 colori, excelent
dar le-am avea pentru noi, mai eftine şi mai Sălişte, care să ţină locul desfiinţatei şcoli Obrăznicia acestui om care nu cunoaşte încât pot să decoreze ori-ce casă românească.
Preţul lor de librărie este 8 coroane. Abo
bune, şi ne-ar rămânea banii în ţeară, ca să economice din Răşinari. margini în ale întortocherilor şi a reducerilor nanţii noştri n’au a trimite decât o coroană
ne îmbogăţim noi pe noi, nu pe străini, Adunarea generală a Reuniunii se va este mare şi sosit este timpul a-1 face să sim pentru Împachetare şi francare. Cei ce coman-
După-ce ne-atn deprinde cu meşteşu ţinea în comuna Bungard. tă odată pentru totdeauna, că şi-a ajuns cul dează numai unul, au a trimite 60 fileri.
gurile, ar veni de sineşi negustoria, căci Comitetul va înainta onorabilei direc mea cea mai înaltă a intrigelor pe toate te- Ca premiu extraordinar, la cele 2 tablouri,
marfa trebue desfăcută, şi industria este ma ţiuni a institutului de credit şi economii renele vîeţii publice din acest oraş. se dă — fără a mai plăti nimic — portretul
ma comerciului. • Albina* cerere pentru ajutoare băneşti. Avem nădejde neclintită, că alegătorii reginei poete Carmen Sylva în costum naţi
onal.
Iar căile spre industrie ne sunt des români din acest oraş, după atâtea suferin La aceste tablouri însă au drept numai
chise larg, numai s’avem dragoste de-a mer ţe, să vor trezi şi se vor şti manifesta faţă aceia cari răspund abonamentul înainte pe
ge pe ele. Ministrul de azi al şcoalelor, dl Pentru Casa Naţională. de astfel de oameni, cari numai după inte un an sau pe jumătate de an ; cei-ce se abo
Haret, s'a străduit mereu, de când are pu rese proprii ştiu vâna ear binele de obşte al nează numai pe câte trei luni, nu pot să re
tinţa să îndrumeze fie în dreapta, fie în stân poporului român îl nesocotesc. clame tablourile.
Toţi abonanţii noştri, chiar şi cei de pe
ga, mersul învăţământului nostru, să abată In scopul răscumpărării felicitărilor de Un popor de peste 3000 suflete româ trei luni, pot să-’şi comande la noi cu preţul
pe fiii de ţărani dela slujbe spre meşteşuguri. Anul-nou pentru Casa Naţională, au bine ne altcum trebue condus,cinstea club romănesc\ redus Ia o coroană, următoarele scrieri de
A deschis în toată ţeara şcoli anume pentru voit a contribui următorii domni şi d-ne: In numărul viitor vom reveni asupra Iosif Vulcan: «Dela sate*, nuvele, «Gărgă
învăţarea meşteşugurilor şi a făcut toate în Dr. N. Vecerdea, adv., secret, institutu treburilor româneşti din acest oraş şi nu va unii dragostei11 şi „Mâţa cu clopot11 comedii,
„Nunta lui Pârjol11 (pentru copii), „Prima ro
lesnirile pentru cei-ce vor să le înveţe. Nu lui „Albina11, Dr. Liviu Lemânyi, adv., Dr. avea nime a lua în nimic de rău, dacă ex
chie lungă11 monolog.
mai de-ar da Dumnezeu să vadă şi Românii Octavian Russu, adv., Iosit Sterca Şuluţiu, punerile noastre vor fi ofensătoare, însă ade
Oradea-mare, 7/20 Dec. 1901.
ce bine este în meşteşug 1 consil. de trib. în p., câte 10 cor.; Dr. Ilie vărate. Redacţia şi editura > Familiei",
(Albina. ) Q, COfbuC. *
Beu, medic 5 cor., Constantin Stezar, căpi