Page 1 - Activitatea_1902_01_02
P. 1

Anul  II.                                                O r ă ş tie ,  23 Ianuarie n. 1902.                                                              Nr.  2


         redacţiei  şi acelea  nu să  îna­ACTIVITATEA                                                                                                   Pe  an  6 cor.  pe  >/s  an 3 cor.
                                                                                                                                                              ABONAMENT:
               INSERŢ1UNI:
          e  plătesc  cu  preţuri  foarte
                   reduse.
                                                                                                                                                        Pentru  plugari—ţărani  pe an
                                                                                                                                                                4  coroane.
         Manuscriptele sunt a seadresa

                   poiază.                                                                                                                              Pentru  România  şi  străinătate :
                                                                                                                                                             Pe  an  16  franci.
                                                    foaie politică,  economică,  socială  şi  literară.                                                  Un  număr  costă  12  bani.
         Epistole nefrancate nu se primesc.









                                                         Activitatea  adevărată  fiind-că  nu       Astfel  de  mijloace  însă  noi  să  nu  cu  acest  prilej  s’a  dat  o  nouă  dovadă
              Şcoală politică.                      are să se  mărginească  numai  la  scriere  aplicăm,  ci  dispreţul  general  binemeri­ despre  interpretarea  falsă  ce  o  dau
                                                    de  nescai  articoli  sarbezi,  este  dară  un  tat  să-’i  alunge  din  sinul  Românismu­ conducătorii  nemijlociţi  ai  poporului  tac­
         —  A legerile  din  O răştie  şi  Ighiu.  —
                                                    lucru  mai  greu,  obositor,  pretinde  băr­ lui,  ca  pe  nişte  elemente  infecte,  peri­ ticei  »paşivităţii«  proclamate de  condu-
                                                    băţie,  zel  şi  jertfe,  dar’  apoi  vedem,  că  culoase  pentru  organismul  întreg.  cătorii-şefi  ai  poporului  român.  «Telegra­

              Afirmarea  noastră, că  poporul  nos­  este  şi  resultat.                            La  acest  soiu  de  creaturi  nu  con­ ful  român «  mai  ales  vorbeşte  despre
         tru  părăsit  de  aţâţa  zeci  de  ani,  numai   Ni-s’ar  pune  după  aceste  întreba­  tăm :  numai  prin  o  pocăire  adevărat  această  alegere  într’un  articol  de  fond,
         prin  frecările  luptelor  electorale  poate   rea :  că oare  după  atâta  însufleţire,  cum   sinceră  şi-ar  putea încâtva spăla ruşinea!  în care apreciând activitatea de până acum
         se  capete  şcoală  politică,  —  azi  după   s’a  putut  totuşi  întâmpla,  că  candidatul   dacă  mai  sunt  capabili  de  oare-care  a d-lui  Muntean, zice  că  putea  să  aducă
         experienţele  câştigate  la  alegerile  din   naţional  în  amândouă  cercurile a rămas   sinceritate  şi  moral.               cele  mai  bune  servicii  poporului  român
         Orăştie  şi  Ighiu,  trebue  se fie  un  adevăr   în  minoritate,  deşi  Românii  atât de  în­  Aceste  sunt  experienţele  noastre   în  parlament.  Şi  dl Muntean  putea  uşor
         recunoscut şi de cei mai incarnaţi pasivişti.  sufleţiţi,  au  fost  în  maioritate?  câştigate  la  aceste  doue  lupte electorale,   să  învingă,  dacă  i-s’ar  fi  dat  spriginul
               La  amândouă  alegerile  am  obser­                                             cari  ne  impun,  că  cu  toţii  să  părăsim   recerut.
                                                         E  uşor  de  deslegat:
         vat  aceleaşi  simptoame;  şi  anume:                                                 lenea,  nelucrarea  şi  letargia  la  o  parte,   Nu  ca să  aducem  laude  d-lui  Mun­
                                                         Poporul nostru,  mai bine zis,  alegă­
              Vorbirile  de  program  a  candidatu­                                                                                      tean  am  reprodus  aceste  şire.  Am  fi
                                                    torii  noştri,  sunt  aproape  toţi  de  aceia,   să  nu  negligăm  poporul şi mai departe/
         lui  naţional  au  produs  însufleţirea  cea                                               Să-’i  dăm  şcoală  prin  luptele  elec­ tăcut  despre întreaga alegere, dacă  toate
                                                    cari au alergat pe la toate alegerile trecute,
         mai înflăcărată şi generală,;  atât în  inimile                                                                                 foile  noastre  ar fi  apreciat  lupta  pentru
                                                    fă ră   să  f i   fo st  conduşi  de  oareşi-care   torale,  si-’l  luminăm  prin  păşirea  în
         ţăranilor,  cât  şi  în  inimile  inteligenţilor                                      activitate  în  toate  cercurile  unde  sunt   mandatul  dela  Ighiu,  obiectiv  şi  calm.
                                                    convingere;  candidaţi  de-ai sei,  n’a  avut;
          nostrii.                                                                             alegători  români în număr  mai  conside­  Şi  «Gazeta  Transilvaniei«  să  nisueşte
                                                    au  votat  parte  pentru  mâncări  şi  beu-
               Toţi  să  părea,  că  au  venit  la  o                                          rabil;  că:  umblând  se  învaţă  copilul   să  fie  obiectivă  şi  să  lămurească  unde
                                                    turi,  parte  pentru  bani,  parte  de  silă.
          sfântă  şi  firmă  convingere,  că  tot  ce  e                                                                                 e  vina,  numai  singură  »Tribuna«,  —
                                                         Să  fim  sinceri:  prin  astfel  de  mij­  să  stee firm   pe  picioarele  sale!
          Român  trebue  s i  conlucre  cu  trup  cu                                                însufleţire este, tărie încă nu;  şcoala   urmând  politicei  sale nefaste  —  într’un
                                                    loace,  s’a  demoralisat  poporul.
          suflet  pentru  învingerea  steagului  des­                                          adevăratei  activităţi  va  întări inima  po­  raport  primit  din  părţile  acele  ia  quasi
                                                         De  astă-dată  văzând,  că  are  candi­
         făşurat  în  mijlocul  lor!                                                           porului.                                  în  apărare  pe  alegătorii  români  cari  au
                                                    dat  de sângele  şi  simţirile  sale,  acest  lu­
               Trebue  să  crezi,  că,  însufleţirea  ţă­                                                                                votat  în  contra  candidatului  român  di­
                                                    cru  neobicinuit,  ’l-a însufleţit;  dară  fiind   Să  şi  scriem,  dar’  să  şi facem !
          rănimii  e atât de  puternică  ş i fir m e i,                                                                                  sident  şi  înregistrează  cu  satisfacţie  că­
                                                    acesta,  cel  dintâiu  pas  pe  arena  luptei
          încât  nu  există  putere  în  lume,  care                                                                                     derea  d-lui  Muntean.
                                                    serioase;  nici  însufleţirea,  nici  convinge­
          să-’i  poată  tesislal  şi  toate  pedccile  şi
                                                    rea n'a putut să fie  —  după  legile  naturii   Alegerea dela Ighiu.                     Credem  că  nu  punem  o  întrebare,
         greutăţile  ce  i-se  vor  pune  în  cale,  le
                                                    —  destul  de firme.                                                                 al  cărei  răspuns  întrece  facultăţile  spiri­
          va delâtura cu o bărbăţie ne mai pomenită.
                                                         Tocmai  ca  şi  copilul  fraged,  când                                          tuale  ale  celor  dela  «Tribuna»,  când  li
               Simţul  de  naţionalitate,  voinţa  şi-                                              (!)  A  doua-oară  ne  ocupăm  de
                                                    începe a  umbla;  tot  vântul,  toată pedeca                                         întrebăm:  «Ar  fi  fost  mai  mare  păcat,
          dorul  de  a  lupta  pentru  pretenţiunile                                           această  alegere.  La  4  Ianuarie  n.  s’a
                                                    cea  mai  mică  îl  răstoarnă.                                                       dacă  ar  fi  reuşit  la  alegere  un  Român
          noastre,  s’a  aprins  în  immile  tuturor                                           făcut  repeţita  alegere  de  deputat die-
                                                         Aşa  a  fost şi  cu  însufleţirea şi  con­                                      care  totdeauna  a  lucrat  şi  va  lucra  şi
          ţăranilor  noştri,  auzind ei cuvintele  în-                                         tal  în  cercul  electoral  al  Ighiului,  (corn.
                                                    vingerea  alegătorilor  români.                                                      de-acum  înainte  pentru  interesele  bine
          sufleţitoare  a  candidatului  lor.                                                  Albei-Inferioare). Alegerea întâie, precum   înţelese  ale  poporului  român,  decât  e
               Eram  mândri  de  ţăranii  noştri,  de    După  vorbirile  de  program  au  tre­  se  ştie,  fusese  atacată  pe  baza  că  de­
                                                    cut  încă  câteva  zile,  până  la  alegere;                                         păcatul  că  sute de alegători  români,  —
          grandioasa  însufleţire  —  în  stadiul  vor­                                        putatul  ales:  Werner Gyula  nu  avusese
                                                    în  acest  restimp s’au  aplicat  toate forţele                                      în  butul  pasivităţii  proclamate  cu  atâta
          birilor  de  program,  rostite acolo  în  co­                                        drept  electoral  pasiv,  nefiind  trecut  în
                                                    de  capacitare,  înfricări,  adălmaşuri,  bac­                                       alai  —  au  votat în  contra  acestui  can­
          munele  lor,  în  mijlocul  lor.                                                     nici  o  listă  electorală.  Mandatul  s’ar  şi
                                                    şişuri, etc.  tot  atâtea  mijloace,  cari  ’l-au                                    didat  pentru  un  străin,  renegat?
               Această însufleţire, acest interes atât                                         fi  cassat, dacă Werner  n’ar  fi  abzis  încă
                                                    scos pe copilaşul începător  din  echilibru;                                               Candidatul  român în  caşul  cel  mai
          de  viu  pentru causa  românească,  ce  s’a                                          înainte  de cassare.  în  urma  acestei  abzi-
                                                    la  mulţi  dintre  poporeni  a  dispărut  în­                                        rău  ne-ar  fi  putut  aduce  mai  mari  ser­
          suscitat  în  inimile  ţăranilor,  cari  până                                        ceri  s’a  eschis  apoi  alegere  nouă,  ear’
                                                    sufleţirea  şi  a  păşit  în  locul  ei  pofta  de                                    vicii,  decât  cele  ce  ni-le-ar  putea  aduce
          aci  erau  copleşiţi  de  o  indolenţă  şi  le­                                      fostul  deputat  s’a  îngrijit  într’aceea  să
                                                    beuturi,  frica  de  terorisări  — şi  a  votat                                      un  străin  —  în  caşul  cel  mai  bun.
          targie înrădăcinată,  pentru-că pasivitatea,                                         fie  trecut  şi  el  în  o  listă  electorală  şi
                                                    apoi  eară  aşa  precum  a votat  de  jo  de                                          «Tribuna*  însă,  precum  se vede,  e  con­
          tactica  noastră  de  până  acum,  i-au  ne-                                         apoi  a  păşit  a  doua-oară  de  candidat.
                                                    ani  încoace!  adecă  nu  din  convingere,                                           dusă  de  principiul  că  e  mai  bine  se
          gligat  cu  totul  —  este  o  simptoarnă,  ce                                       Alegătorii  români  de astă-dată  însă  i-au
                                                    ci  din  alte  motive  —   imorale.                                                  ajutăm duşmanilor noştri să ajungă în stare
          dovedeşte,  că  poporul  nostru,  dacă  te                                           pus  un  contracandidat  în  persoana  şef-
                                                         Puterea  demoralisării  create  de  o                                           de  a  ne  putea  strica,  decât să întindem
          interesezi  de  durerile,  de  năcazurile  lui,                                      redactorului  nostru:  Dr.  Aurel  Muntean.
                                                    praxă,  de  o  tradiţiune  de  30  de  ani',  e                                      mână  de  ajutor  unui  Român  cu  inimă
          dacă  îl  desluşeşti  despre  drepturile  lui                                             Alegerea  s’a  ţinut  la 4  Ianuarie  n.,
                                                    lucru firesc,  că  nu  s’a  putut  nimici  de                                        pentru  durerile  noastre,  care  însă  a  căl­
          legale,  constituţionale  şi  naturale,  dacă                                        ear’  ales  a  fost  Werner Gyula  cu  vre-o
                                                    tot  prin  această  primă  încercare.                                                cat  pe  faţă  o  hotărîre.  ce  o  calcă  mii
          vede  că  inteligenţii  sei  sunt  una  cu  el,                                      300  de  voturi  faţă  de  vre-o  360  a  le
                                                         Două-trei  lupte  de  aceste,  şi  o  ac­                                       de  inşi  —  pe  ascuns.
          şi  sunt  gata  a  purta  lupta  dimpreună                                           d-lui  Muntean,  căci  de  faptă  aţâţa  au
                                                    tivitate  generală:  şi  atunci  vom  avea
          cu el  pe terenul  care  singur  ne  promite                                         fost,  ales  a  fost,  zic,  renegatul  Werner   «In  frunte  cu  steaguri  albe  având
                                                    un  popor  cu  mult  mai  statornic  în  în­
          isbândă,  pe  terenul  combaterilor  parla­                                          Gyula  faţă de  un  Român  cu  inimă pen­  subscris  cu  litere  roşii  numele  lui  Mun­
                                                    sufleţirea  şi  convingerea  sa,  decât  să
          mentare:  să  ştie  ridica  la  chemarea  sa                                         tru  soartea  bietului  popor  român,  faţă   tean,  preoţi  şi  învăţători  din  Abrud-sat,
                                                    poată  fi  abătut  dela  datorinţele  sale  cu
         politică, simte datorinţa sa faţă de causa                                            de  un  advocat,  care  de  câte-ori  i-s’a   Petrânjeni,  Galaţi,  Buciumani  au  sosit  la
                                                    astfel  de  mijloace  imorale.
          naţională;  şi:  tocmai  în  această  însu­                                          dat  numai  prilej,  a  luptat  cu  energie  şi   gara  din  Şard.  In  alte împrejurări  ’ţi-s’ar
         fleţire,  în  acest  viu  interes  ce  s’a  ma­  Sunt  însă  atât  între  ţărani,  dar’  bărbăţie  pentru  drepturile  noastre  na­  fi  înălţat  inima  văzând  peste  o  sută 40
                                                                                                                                         de  Români,  toţi  Munteni,  prezentându-
          nifestat  la  ţăranii  noştri,  aflăm  noi  mai  cu  seamă  între  inteligenţi,  zicem  ţionale,  ales într’un  cerc  românesc.  Mare
                                                                                                                                         se compact,  — dar’ acuma  numai  scârba
          Câştigul moral!  vedem  roadele şcoa-  »domni«,  şi  de  aceia,  pe  cari  nu  lipsa  desastru.
          lei  politice,  adecă  a  vorbirilor  rostite  de  şcoală  ori  de  rutină  politică,  ci  in­  Era  şi  grea  lupta!  Trebuia  dusă   şi  durerea  au  trebuit  se-’l  cuprindă  pe
          acolo  în  mijlocul  lor.                 terese de-ale lor personale, adecă interese  luptă  în  contra  terorisării  alegătorilor,   om«  —  scrie  «Tribuna*  în  raportul  seu
               Aceste  le  produce  activitatea  ade­ murdare  i-au  dus  în  tabăra  adversari­ în  contra  presiunei  morale  din  partea   din  numărul  240.
          vărată,  nu  cea  scrisă  numai  pe  hârtie. lor  politici.                          oamenilor  puterii,  şi  în  urmă,  durere!     Numai  scârbă  şi  durere!  E  carac­
                Dacă  în  toate  cercurile  române,      Aceştia  sunt  creaturi  degenerate,  şi  în  contra  nu  a  »pasivităţii«  alegăto­ teristică  miopia  politică  şi  intelectuală

         s'ar fi lucrat  şi  s’ar  lucra  aşa  conştien-  suflete  perdute,  pe  cari  poate  că  numai  rilor  români,  ci  în  contra  «activităţii»  de  care  dau  dovadă  şi  cu  acest  prilej
          ţios,  precum  a  lucrat  candidatul  naţio­ cu  oase  mai  bune de ros,  i-ai  putea  mo-  lor  pentru  un  străin.
                                                                                                                                         cei  dela  »Tribuna«...  Adecă  scârbă  şi
          nal,  în  aceste  cercuri,  —  noi  în  două   ralisa,  (?)  decât  ce  li-se  dă  în  tabăra   Ziarele  noastre  româneşti  au  scris  durere  îţi  stîrneşte  alipirea  Românului
          cicluri  am  fi  avut  un  popor  cualificat  adversarilor;  adecă  cu  o  concurenţă  în  toate  despre  alegerea  aceasta,  relevând  cătră  Român,  şi  fireşte  apoi,  admirare
         pentru  luptele constituţionale  politice.  procedeu  demoralizător t                 mai  ales  împrejurarea  din  urmă:  că  şi şi  bucurie  alipirea  lui  cătră  —  străin !
   1   2   3   4