Page 2 - Activitatea_1902_01_02
P. 2

Pag.  2
                                                                                                A C T I V I T A T E A
                                                                                                                                                                                   Nrul  2
                         De  dragul  formei  ei jertfesc  esenţa,   la  dignitâţi  înalte, pentru-ca  cu  puterea
                                                                                                         mam  documentată  şi  cu  o  listă  originală (căci  era  negoţul  not.  Metes  din  Cricăul  Ca
                   va  veni  vremea  când  de  dragul  esenţei   primită  dela  noi  sâ  lovească  în  noi?!  suhscnsă  de peste  8o alegători  români  -   ori  avantgardă  era  Metes  si  un  domn  maghiar
                   —  îi  vor  jertfi  pe  ei.                     „La  Aiud  ni-am  încordat  adecă  apoi  vor  respecta  dorinţa  unei  elice  de  vre-o\ dupâ  aceea  a  urmat  un popă;  eu  11  cunosc’
                        Şi  vremea  asta  va  sosi,  avem  nu­  toate  puterile,  ca  sâ  scoatem  de  vice­  i o - 15  tnţz, protectori  de-ai  lui  dl  Daniil  Da-  şi  de  unde?  ascultaţi  să  vă  spun:  cam  prin
                   mai  s6  aşteptăm  şi  vom  şti  aştepta.  comite  pe  unul  care  sâ  introducă  de   vid  care  pentru  lucruri  slabe  a  t.ebuit  să  anul  1898  mg  aflam  în  Alba-Iulia  într’un
                                                                                                        păiăsească  şi Sebeşul, unde  ş.  azi îl  pomenesc  hotel  la  un  pocal  de bere,  fiind  cu  mai mulţi
                        In  mod  obiectiv  şi  românesc  sb  nou  sistemul  cel  vechiu de  alegere,  ear’
                                                                                                        oamenu  cu  mdignare,  -   şi  care  oi  senator  amici  la  masă,  le  spun,  că  un făcător  de  rele
                   apreţiază  alegerea  din  Ighiu  în  »Gazeta  la  Ighiu  ne-am  încordat  earăşi  toate   ui  Orăştie  a perdut  cu  desăvârşire  încrederea | mi-a  aprins  o  şură  d -la  munte,  la  aceste
                   Transilvaniei»,  care  trece  peste  veleită­ puterile,  pentru  a-i  face  posibil  lucrul   popottdui.                        vorbe  vine  in  faţa  mea  dela  altă  masă  un
                   ţile  pasiviştilor  şi  perceptele  lor  vrednice  acesta,  combătând  şi  noi  pe  candidatul                                  preot,  şi-mi  zice:  domnule I  dă-1  pe  mâna
                   a  fi  date  uitării.                     român!  E  politică  aceasta,  şi  e  politică                                        mea,  câ-’l  fac  să  nu  mai  calce  iarbă  verde I
                        Ear’  «Telegraful  Român«  în  nu    naţională  aceasta ?                           CORESPONDENTA.                         îl  întreb:  da  cum?  îl  afurisesc;  cum  îl
                                                                                                                                                   afuriseşti ?
                   mgrul  dela  29  Dec.  (11  Ian.  1902) pri­   „Cei-ce  au  urechi  de  auzit sâ  audă
                                                                                                                                                        Eu  sunt  popa Bursan  din Cricău,  preot
                   veşte  actul  electoral  prin  prisma  reali  şi  sâ  dee  la  vreme  puncte  de  orienta­  De pe  Valea-Ampoiului, 6 Ian.  IQ02.  gr.-cat.   In  trei  Dumineci  după  olaltă  îna­
                   tăţii,  purcezând  singur numai  din  punct  re  corecte  politice,  pentru-că  altcum                                         inte  de  liturgie,  îngenunch:  poporul  şi  ceteşti
                   de  vedere  românesc.  Eacă  ce  zice  mergem  dearipa  şi  cu  siguranţă  spre           M ult  onorată  Red acţiune 1        alurisania,  şi  când  e gata,  ori v ne  sg  se roa-
                   »T.  R.«                                  prăpastie.                                      Cu  permisiunea  onor.  Red.  îmi  iau  li-  £ e   ^‘ta’  ° ''  moare>  Ş'  numai  5  fl.  trebue
                                                                                                        bertate  a  descrie  pe  scurt  unde date  scanda-  s^' m'
                        „Ear’  într’un  cerc electoral,  în  care
                                                                                                        loase dela alegerile de  deputat săvîrşite  în  Oc-   L;l  acestea  'l-am  privit de  sus  până jos,
                  Românii  au  majoritatea  covârşitoare  ca                                           tomvrie  şi  acum  în  4  Ianuarie  aici  în  Ighiu.   am  cugetat  că  e  smintit  de  minte,  dar’  în
                                                                    Clubul  român  din  Orăştie.
                  alegâtori  dietali,  lucrul  acesta  nu  s’a                                               La  alegerea  primă  am lost şi eu  de  faţă  urmă  m ani  convins,  că  nu  e  chiar  de  tot
                  putut  întâmpla  decât  numai  aşa,  că  şi                                          şi  ca  pasivist  m’a  cuprins  mirarea  când  am  smintit.  ci  e  un  înşelător.  Şi  ’mi-am  zis  în
                  Românii  şi-au  dat  votul  pentru  alesul      Alegătorii români din Orăştie s’au adunat   văzut  atâţia  alegători  români,  cu  scop  să  vo-  mine :  Vai  de  P°Pollll,  care e  păstorit  de  un
                                                                                                       teze  pentru  străini  şi  mirarea mi-a  fost  si inai  ast^el  de  preoţi  Iată  dară  de  unde  îl  cunosc
                  Dr.  Werner.                               în  număr  peste  maioritatca  absolută  în  20
                                                                                                       mare,  când  am  observat  bărbaţi  români  de-  Pe  acest  iesuit I  In  caravana  lui  Meteş,  am
                       „Nu  putem  zice  că  e  bine  aşa.  Şi   Ianuarie  a.  c. şi de-oare-ce  cu  activitatea  clu­  claraţi  de  pasivişti,  că  corteşesc  în ruptul  ca-  mai  observat  încă  trei  dărabe  de  «marfă
                                                            bului  de  până acuma  n’au  fost  îndestuliţi,  au
                  nici  cei-ce  au  combătut  candidatura                                              pului,  unii  pentru un  candidat,  ear’  alţii  pen-  scumpă»,  şi  fireşte  m’am  interesat  de  a  şti,
                                                            constituit  un  club  nou,  sub  primu-presidiul
                  d-lui Dr. Muntean nu vor putea afirma, că                                            tru  alt  candidat,  adecă  Werner  şi  Rainer.   că  cum  să  chiamă  acel  trifoiu,  adecă  trei
                                                            d-lui  Dr.  Ioan  Mihu  (preşed.  II-lea  dl  Dr.
                  e  mai  bine  cum  s’a  întâmplat,  anume,   Aurel  Muntean)  şi  despre  această  nouă  con­  M’am  scandalisat  cumplit  si  am  venit  domni—uşori—domnişori,  cu  ajutorul  unor
                                                                                                       la convingere, că  pasivitatea  Românilor nu este  am*ci din  jurul meu, am venit la lumină,  că unul
                  ca  cercul  sâ  fie  şi  mai  departe  repre-  stituire  l-a  încunoştiinţat  în  absenţa  d-lui  I.
                                                                                                       alta, decât  o  speculă  de  câştig  personal.   e  ficiorul  adv.  Nicolae  Barbu din  Alba-Iulia,
                  sentat  în  parlamentul ţerii  prin  un stră­ Mihu  pe  vicepreşedintele  fostului  club  Nico-   Dela  decretarea  pasivităţii  —  care  nu Iproprietar  în  Ciicău;  ceialalţi  doi,  sunt  doi
                  in  de  tagma  lui  Werner,  şi  nu  prin un   lae  Vlad,  apotecar;  care  tocmai  convocase  |  ne-a  adus  nici  un  bine ci  loarte  mult  rău    das-cali,  Angliei  din  Cricău  si  Murgău  din
                                                             , , ,
                                                            clubul  vechiu,  dar  deja  destituit,  pentru  de-  _   r  .   ,               u            .   ,  ,  u        . ',    *
                  Român  de  inimă, cum  e dl Dr.  Muntean,                         4  ,      ,  ,     am  lost  pasiv  cu  trup  si  suflet  si  aceasta  Ttbru;  de  celalalt  negoţ  mai  dur,  nu  mam
                                                            signarea  candidatului  român  la  postul  de se-             ,            '         •          .       X*V     x       „
                 care  amâsurat  pregătirilor  sale,  şi  amâ-                           r            1 contra  conştiinţei  mele.               interesat,  ci î-am urmărit,  ca  să  văd,  că  unde
                                                            nator  al  II-lea  la  oraşul  nostru.
                 surat  energiei  cu  cu  care  a  apărat  şi                                               La  alegerea săvîrşită  în 4,  ştiind  că  este  au   popăşească;  odichnească.  Caravana  în-
                                                                 Ce  să  vezi ?!
                 până  acuma  causa  naţională  unde  nu­                                              candidat şi  un  Român şi încă  cu  program  na-  treagă  a  intrat  în  curtea  unei  crâşme,  unde
                                                                 Nicolae  Vlad  şi soţii săi,  au declarat, că I ţional,  m’am  angageat  la  luptă, ştiind  că sun-  fiind  sub  mare  pază,  nu i-am  mai  văzut până
                 mai  i-s’a  dat  ocasiune,  —  putea  sâ
                                                            ei  nu  respectează  hotărîrea  alegătorilor,  ci  tem  în  maioritate.              la  votare.  La  votare  earăşi  sub  escortă  au
                 aducă  cele  mai  bune  servicii  poporului   să  ţin  morţiş  şi  mai  departe  de  mandatul   In  ziua  de  alegere eram  sigur  de  o  în-  fot  duşi;  not.  Meteş  şi  primariu  în  frunte  şi
                 român  în  parlament.  Şi  dl  Muntean  alegătorilor 1                                vingere  strălucită  pe lângă  toate  că  si  scum  coada  o  suplinea  preotul reformat  şi  încă un
                 putea  uşor  sâ  învingă,  dacă  i-s’ar  fi     Explicându-le  Dr.  A.  Muntean  în  pre-   jucau  unii  alegători  mendrele  de  pasivişti,  domn  de ungur  din  Cricău,  însă  acuma erau
                 dat  sprijinul  recerut.  Dar’  nu  i-s’a  dat. senţa  alegătorilor,  că  aceasta  faţă  de  noua   ajutând  pe  candidatul  Werner  contra candi-  mai  mulţi  cu  unul,  era  unul  între  ei,  cu  o
                                                            hotârîre  a  alegătorilor nu  o  pot  face,  şi  fiind   datului  naţional  Dr.  Muntean.   lână  mare  în  cap,  încât  odată  m’a  umplut
                      „Chestia  trebue  prinsă  însâ  şi  din
                                                            provocaţi  să-’şi  sisteze  activitatea:  ei  deşi   Şi  deşi  cei  dela  putere,  au  adus  spre  frica,  cugetam  că  e  un  urs  scăpat  din  prin-
                 altă  parte.  Un  ziar  archipatriotic,  „Pes-
                                                            mandatul  lor  era  acum  detras,  au  procedat   ajutor  o  grămadă de  oficiali  dela  comitat,  cu  soare,  d a r ’  n u  ;  era  un  biet  de  ticălos  măr-
                 ter  Lloyd“,  ne  spune,  că  meritul  aces­  mai  dtparte  şi  îmbulzindu-să  de-a  fi  «club»,   vice-comitele în frunte;  din  Alba-Iulia, Turda,  ginean,  de  cătră  Sălişte,  care  după-cum  am
                 tei  strălucite  învingeri  a  elementelor  au  procedat  la  designarea  candidatului!?  Cluj,  ba  chiar  şi  din  Pesta,  cu  mulţime  de  fost  informat,  a  deschis  prăvălie  în  Cricău  şi
                 patriotice  asupra  Românilor  în  cercul      Pretextul  lor  a  fost:  că  ei  oare  câţi-va   gendarmi,  totuşi  nu  ne  putea  decima,  dacă  care  mult  timp  fiind  cioban  prin  Turcia,
                                                                                                      dnii  notari  şi  primari — născuţi din  opincă—  acum  ajungând da  ceva  stăricică  prin  mila  şj
                 electoral  al  Ighiului,  este  a  se  atribui  vre-o  10—15  inşi,  n’ar  fi  ayut  cunoştinţă   nu-’şi  împlineau  rolul  draconic.  Toţi  notarii  facerea  de  bine  a  Cricovenilor,  s’a  lăpâdat
                 în  mare  parte  noului  vicecomite  al  co­  (? I)  despre  adunarea alegătorilor,  care  a for­  români  —  de  cei  de  ungur  nu ne  mirăm  —  de  sângele  şi  neamul  său  şi  s’a  făcut  Iuda
                                                           mat  clubul  nou 1
                 mitatului  Alba-interioară.  Va  sâ  zică,                                           din  cercul  de  alegere  al  Ighiului,  umblau  ca  vânzătorul.  Acest  puiu  de  urs  viclean  să
                                                                Presupunând,  că-i  drept  acest  pretext:
                 tocmai  omului,  care  cu  câte-va  zile mai                                         smintiţi  de  minte  să  câştige  prada,  şi  care  chiamă  Raceu.
                                                           apoi  doară  maioritatea  imposantă  a  alegăto­
                nainte  a  fost  aşezat  în  postul  seu  cu                                          cum  a  câştigat?  nu ştiu;  însă pe not.  Pop din   Toată ceata caravană, spre dispreţul publi-
                                                           rilor  români poate  hotărî  şi  fără  ştirea  ce­
                concursul  Românilor  din  acel  comitat,   lor  io—/5  inşi  din  clică1             Oieşdea,  ’l-am  văzut de  multeori  răpind  câte  cului  român, a  trecut  printre  ei,  ca  arestanţi,
                pentru-câ  numai  cu  ajotorul  voturilor                                             o  pradă.                                 la  urna  lui  Werner. Şi cine  e  notariul Meteş ?
                                                               Biroul  noidui  club,  fiind  însărcinat  de   Dintre  toţi  notarii  însă,  mai  slugărni-  feciorul  tată-seu  din  Şard,  care  a alungat  pe
                româneşti  a  putut  învinge  pe  contra­  cătră  adunarea  alegătorilor,  a  comunicat  în I ceşte  s’a  purtat  not.  Meteş  din  Cricău," care  creştini  cu  preot cu tot  dela  crucea  aflătoare
                candidata!  seu.  Ştim ce  însemnează lau­ sensul  pactului cu cluburile Saşilor  şi  Maghia­  şi-a  adus  alegătorii sei sub  escortă, ţinându-’i  pe  pământul  său,  cu  prilejul  ceremoniei  de
                dele  lui  «Pester  Lloyd«.  însemnează,   rilor  că:  atât  clubul  nou  român  cât  şi  adu­  sub  pază  până  la  votare.    sfinţire  a  ţarinelor,  nu  numai,  fără  a  şi  îm-
                                                           narea  alegătorilor  Români  a  decis,  că pentru
                că  nou!  vicecomite  din  Aiud  şi-a  tăcut                                               Ca  om  curios,  mă  furişam  în toate  păr­ burdat  masa  cu  toate  cele  sfinte  aflătoare
                                                          postul  de  senator  al  doilea  designează  de                                       pe  ea.  Toţi  cei  din  caravana  notarului
                datorinţa  patriotică  la  alegerea  din                                             ţile  să  văd  şi  să  aud  ce  să  întâmplă.
                                                           candidat  al  său pe  dl  Severin  Procinkiewitz.  De-odată  văd,  că  întră  în  Ighiu,  un  şir  Meteş  au  speranţă  să  li-se  împlinească  câte
                Ighiu.  Ni-a  trebuit  şi  ne  trebue  o  mai
                                                                Noi  stând  pe  basa  corectităţii  aştep­ lung  de  trăsuri,  ca  legate  una  de  alta.  o  dorinţă  şi  adecă  notarul  Meteş  sperează
                mare  batjocură,  şi  o  mai  eclatantă  do­
                                                           tăm  să  vedem,  că:  oare  cluburile  partidelor   La  prima  vedere  cugetam  că  e  o  ca­ la  o  zgardă  (de  care?.  R.)  Popa  Bursan  spe­
                vadă,  că  noi  nu  suntem  decât  numai   săseşti  şi  maghiare respecta-vor  voinţa  clubu­ ravană  de  „Ceangăi1*;  îi  transpoartă  la  lunca  rează  să  capete  gratis  «o  carte  nouă  de  afu­
                scară  pe  sama  altora,  ca  sâ-’i  ridicăm lui  adevărat  al  nostru  şi  a  alegătorilor  ro- Feneşului  spre popularisare, dar’ m’am  înşelat, risenie»,  fiind  cea  veche  toată  ruptă:  isvor


                                                               Lauda  e  mai  mult  efluxul  unui  gene­ la  vorbă,  să-’i  contrazici,  ca  să  aibă  apoi  aminte  de  ceva  sau  cineva  care  ne-a  umplut
                        FOIŞOARA                          ral  simţ  estetic,  e  totodată  un  compliment ce  prilej  să ’ţi  răspundă  ţie,  numai  ţie....  de  fericire,  de  o  vreme  când  ne-am  simţit
                                                                                                          Vezi,  ăsta  e  motivul,  că  mă  simt  mai  fericiţi,  de  locuri  unde  am  petrecut  zile
                                                          te  atinge  şi  pe  tine,  ca  pe  unul  care  ai  în­
                                                          ţeles  ce  vrea  să  zică  altul...  Te  ridici  şi  tu,  mândru  de  critica...      plăcute....
                                                          ridicând  prietinii  tăi. Critica  —  pe  lângă toa­  Mă  rog?  Hm!  Nu-i  vorbă,  zimbetul   Iubeşti  poate  floarea  veştejită  ce-o
                           CJoai  «tsnîe.                 te  aceste  —  e  întru  câtva  şi  eflucsu!  unui  tău  ironic  e  cam  îndreptăţit,  mai  vârtos  că  porţi  deasupra  inimii,  de  dragul  florii ?...  Iu­

                         —  Scrisori  in  grădină.  —     oare-care  simţ de...  de.,  ei,  cum  să-’i  şi  zic...  nu  m’ai înţeles  pe deplin...  Cuvântul  «interes»  beşti  poate  obiectul  adus  din  lumea  depăr­
                                                          de  —  interes...                          e  vag  ca  surisul  unei  icoane-femei:  fiecare  tată  de  dragul  lui?  Şi  icoana-peisaj  de  pe
                                   V.
                                                                                                     privitor  crede  că  lui  şi numai  lui  îi  sună acel  păretele  odăii  tale  de  dragul  icoanei ?...
                       (Urmare din  numărul 48—1901.)          Critica  e  totdeauna  un  fel  de  contra­  suris  fericitor...  «Interes»  încă  e  o  noţiune   Nu,  ci  de  dragul  amintirilor  dulci  ce-ţi
                                                          zicere,  un  fel  de  dovadă  că  te  interesează
                    Dacă  nu  aşi  fi  deja  încrezut,  grozav  de                                   vagă,  îl  poţi  tălmăci  în  multe  chipuri,  dedu-  deşteaptă  vederea  lor....
                                                          ceea  de  ce  e  voi ba,  sau  cel  care  vorbeşte.
               încrezut,  scrisoarea  ta  din  urmă  ar  fi  fost  in                                cându-I din simpatie.,  prietinie,  iubire....  Tot  această  putere  a  aducerii  aminte e
                                                          Vei  fi  fost  şi  tu  de  multe  ori  în  poziţia  să
               stare  să  mă  facă  s’o  devin  La  adecă,  ştii,                                        Din  ce  simţământ  las  eu  să  purceadă   şi  motivul,  că  de  uneori  nu  mai  poţi  suferi
                                                          azisti  la  o  conversaţie  care  nici  cât  de  puţin
               vorbele  coconiţelor  tale  totuşi  au  avut  darul                                  interesul  ei?                             un  om,  de  care  într’o  vreme  te  legau  poate
                                                          nu  ţi-a  putut de  tepta atenţia...  >N’am drept ?»
               se  mă  încred  încâtva  şi  mai  mult.  Fapte,                                           Dintr’o  reminiscenţă de  simpatie  pentru  legături  dragi  de  prietinie...II  încungiuri  pen­
                                                          te  va  fi  întrebat  vorbitorul  şi  tu  îi  vei  fi răs­
               că  de  când  ţi-am  cetit  scrisoarea  nici  nu-’mi                                 —  o  vorbă.  Care  vorbă?  N’o  ştiu...  Poate  tru-că  te-a  văzut  odată  într’un  cias  de  slă-
                                                          puns apatic,  abea  stâpânindu-te să  nu  căşti!»
               mai  vine  să  stau  de  vorbă  cu  ori-cine.  E                                     odată  fără  voie,  fără  să-’mi  dau  seamă,  voi  băciune,  şi  vederea  lui  îţi  aduce  mereu
                                                          Cum  nu!  Hotărît!  Pe  deplini»,  pe  când
               asta  o  plângere  ce  să  ridică  des  în  contra                                   fi  dat  expresie  unui  gând  ce  frământa  şi  aminte de clipa asta, ce tu doreai să se fi pierdut
                                                          nici  nu  vei  fi  ştiut  de  ce  e  vorbă,  căci  te
               mea,  m ii  ales  d n partea  —  creditorilor  mei.                                  mintea  ei,  unui  gând  frumos,  curat...  de  mult  în  marea  vecinicei  uitări....
                                                          gândeai  la...  Ei,  cine  poate  pune  stavilă
                    Un  alt  semn  al  creşterii încrederii  mele                                        Vezi,  şi  simpatia  ascunde  în  sine  o   Da,  da,  purcede  dintr’o  reminiscenţă
                                      >
               e  şi  răspunsul  meu,  cita1:  dmtr’o  epigramă   gândurilor,  când  eşti  tinăr,  când  cerul  e   umbră  de  egoism,  ce-i  drept,  de  un  egoism  de  simpatie  —  întunecată,  de  umbra  unui
                                                          senin,  firea  veselă  şi  când  cunoşti  doi  ochi
               a  lui  Lessing.                                                                     ceva  mai  senin, dacă egoismul  peste  tot poa­ egoism  curat....  O,  de  multe  ori  îmi  pare  că
                                                         zimbitori ?....
                    Wir  wollen  weniger  erhoben                                                   te  fi  senin...                           zidesc  numai  ca  să  am  ce  dărîma,  că  ţes
                    Und  fletssiger  gelesen  sein....         Şi  iar  vei  fi  fost  şi  în  poziţia  să  iai   De  multe-ori  nici  nu  ştim  de  ce  ne  visuri  numai  ca  să  am  ce  spulbera,  că  plă-
                    Dar'  gluma  la  o  parte I  Vmbe'e  măgu­ parte  la  o  conversaţie,  care  te  interesa,  care  place  cineva,  nu  ne  ştim  da  seamă  de  atra­ muiesc  ca  apoi  să  am  prilej  să  mă  desfătez
               litoare  ale  coconiţelor  tale,  ce-i  drept,  m’au  te  interesa,  pentru-că  trata  de  o  temă  ţie  gerea  noastră  pentru  persoana  lui  şi  zicem  în  privirea  ruinelor  plăsmuirilor  mele....  şi
               făcut  mândru,  dai’  pe  departe  nu  atât  de  simpatică,  sau  era  dusă  de  o  persoană  ţie  apoi  că-i  o  persoană  simpatică,  pe  când  mo­ mă  simt  apoi  aşa  de  singur,  singur  in  mij­
               mândru  ca  şi  critica,  ştii  a  cui.   simpatică..,.  Cum  vei  fi  ars  să  ajungi  şi  tu tivul  de  cele  mai  multe  ori  e  că  ne  aducem locul  unei  mulţimi  nenumărate...
   1   2   3   4