Page 3 - Activitatea_1902_01_02
P. 3
Nrul 2. A C T I V I T A T E A Pag- 3.
de venit. Das-calu Anghel, ca fără 5 piţule răspândi. Abia a trscut o jumătate de an, şi Economie. N0UTĂTI
să se schimbe în »Angyal«; das-calu Murgău am fost siliţi să sistăm abonamentul. Ne-am _______________________ _»______________
eară fără piţule să se schimbe în Murok. Ne- exprimat însă dorinţa, ca în formă de ru-
blesnicul de mărginean, sperează la deschi gare, de va fi cu putinţă, să binevoiţi a Reproducem din broşura «Cultu — Redacţional. Cu începutul anului aces
derea graniţei cătră Turcia, ca, uitatul de si ne trimite gratuit ziarul d-voastră, — ceea- ra Sfeclei» a compatriotului nostru ta am luat asupra-mi redactarea „Revistei
Ilustrate", ce întiăînal cincilea an de vieaţă.
ne Raceti să mai poată ajunge la zării cu ce, spre marea noastră bucurie, aţi şi binevoit loan S. Ordean. Introducerea, din care
In redactare am introdus mai multe
cânii, car' dorntiu uşor Barbu, ca să poată face a face. s6 vede luminat cu câtă rîvnă şi dor- inovaţiuni şi asigurându-mi colaborarea mai
mare bucurie unchiului său Patriciu Barbu dela Pentru acest favor nu ne putem arăta nicie sâ nisueşte a se acuita de a multor scriitori dela noi cu reputaţie litera
Sas-Reghin şi ca să fie scutit de temniţa poli demni, decât rugând pe Părintele ceresc, se ră stabilită, sperez că voi putea să ridic ni
tică Vâcz şi Seghed n. După votare i-am văzut ve dee putere şi ajutor, ca şi pe viitor să doua a sa patrie, care i-a ajutat a-şi velul acestei reviste.
mergând toţi pe rînd la vălău, ca cânii la puteţi purta cu mândrie steagul, ce l-aţi ri face studiile economice. Voind a întreţinea raporturi de colegia
zăr. Deşi era speranţă d: reuşită a candi dicat şi ca sămânţa aruncată să aducă fiuc- Criză agricolă, arendaşii şi proprie litate cu presa noastră, deşi abonamentul
datului român Dr. Muntean, totuşi, în urma tele dorite. tarii se ruinează, ne sdrobesc america nu e în proporţie, totuşi îmi iau cutezanţa,
Onorată Redacţie, a Vă ruga să binevoiţi
necontenitelor abusuri comise din partea ce Din parte-ne vom fi totdeauna aderenţii nii? Acestea sunt ţipetele desperate ale a-mi oferi schimbul. Rog totodată să bine
lor dela putere, votarea s'a sistat în urma principiilor profesate de d-voastră, şi ne vom voiţi a lua notă în foaia D-voastre despre
agricultorilor. Şi ţara are dreptate s6
abzicerii candidatului Dr. Muntean, făcută în nisui a le urma la timpul său. schimbările făcute în redacţia „Revistei Ilus
interesul curmă îlor fărădelegilor cumplite. Vă rog deci, Spectate domnule, să nu ţipe, de oare-ce greutăţile prin cari trate", cum şi despre cuprinsul N-rului 1 din
In momentul acesta, am înţeles că şi preotul ne dentgaţi nici pe viitor favorul acesta, şi ea trece, sunt insuportabile. a. c., ce vi-l-am expedat cu posta de azi.
din Craiva, Moruşca Urzica, a votat pentru primiţi tot odată în numele meu si al fraţi Dar de unde a resărit, şi cari sunt In credinţi, că nu-mi veţi refusa cere
rea, aştept răspunsul D-voastre şi rog. Onor.
Werner cu toţi oamenii săi. Ce va urma lor expresiunea celei mai profunde recunoş cauzele crizei cerealelor ? Iată ce nu Redacţie, să primiţi asigurarea deosebitei
vom vedea. Celor ntraţi în tabăra străină le tinţe. Pentru Teologii români: mele consideraţiuni.
ştim. «Concurenţa Americei, agricultura
poftesc: ca ve inele cd neadormit — con Budapesta, la 13 Ian. 1902. Dr. Victor Onişor
ştiinţa — să-’i mustru — roadă — în toate sistematică (?!) a americanilor făcută redactor responzabil.
devotat
zilele vieţii lor, acum şi totdeauna, şi în vecii cu cele mai perfecte instrumente (?!)
loan Câmpean, — Necrolog. Primim următorul anunţ
vecilor, Amin. agricole, ne ucide... etc.?« Câte vorbe,
Cu toată stima sunt cleric an. IV. funebru: Subscrişii cu inima frântă de dure
atâtea amăgiri. re, în numele nostru şi a celoralalţi consân
Urzica.
Onorată Redacţiune ! Mâ rog, sb ne înţelegem. Cam ce geni, anunţăm încetarea din viaţă a neuita
Cu încheierea anului ne simţim datori a fel de dihanie este agricultura aceea tului şi mult iubitului nostru soţ, tată, socru
Felicitări şi mulţumită. vă mulţumi pentru bunăvoinţa ce aţi mani sistematică, prin cari o fac americanii şi moş Iosif Dumitru, notar cercual, care şi-a
dat nobilul său suflet în mânile Creatorului
festat-o faţă de societatea noastră, şi pentru de sud, cari înainte cu câţi-va ani erau
la 16 Ianuarie n. a. c. în etate de 57 ani şi
Budapesta, la 3 Ian. 1902 st. n. spriginul moral ce ni l-aţi oferit prin trimi sălbatici?! Cari sunt instrumentele agri în al 27-lea an al fericitei sale căsătorii.
Onorată Redacţmnc ! terea gratuită a foii d-voastre. cole perfecţionate, întrebuinţate de ame înmormântarea va avea Ioc după ritul
Apelăm şi pe viitor la bunăvoinţa
Ne ţinem de plăcută datorinţă, ca din ricani, şi pe cari Europa nu le posedă ? bisericei gr.-or. române în 19 Ianuarie n. a.
D-voastre.
incidentul Anului-Nou a vă dori succes şi Dorindu-vă An nou fericit, în numele Cum ? Sălbaticul de acum câţi-va ani c. după amiazi la 1 oră. Beriiu, în 17 Ianu
prosperare spre binele şi înaintarea neamului arie n. 1902. Fie-’i ţărîna uşoară şi memo
societăţii „Inoc. M. Clein“, face agricultură sistematică, iar tu, Eu-
nostru. Blaj, 30/XII 1901 st. v. ropeanule cult, ce te civilisezi de seco ria binecuvântată! Simion Vlad, comptabil,
Vă rugăm, ca interesul şi spriginul dat ginere. Cornelia Vlad nepoată. Mariuţa Du
semnez! le, nu eşti în stare să lucrezi, dacă nu
până acuma, să ni-’l păstraţi şi pe viitor, asi- mitru născ. Ştefanie soţie. Ana Vlad născ.
gurându-vă de recunoştinţa membrilor socie 1. Sev. Frăţilă, mai mult cel puţin tot aşa de sistema Dumitru, Iosif Dumitru, Romulus Dumitru
preşedinte. fiică şi fii.
tăţii. tic ca el?
Pentru comitet:
Nu-ţi vom face insulta de a ne în — Fărădelege. Să scrie din Cluj, că în
loan Lăpidat, L Stoici, Pentru Casa Naţională.
preşedinte. secretar. » chipui o ast fel de enormitate. Căci 3 Ianuarie n. s’a întâmplat acolo o nelegiuire
aceasta ar însemna că pe câtă vreme îndrăsneaţă. Doi ticăloşi închiriară o odae în
Mult Onor. Redacţiune! Americanul se civilizează, tu, Europea- strada Unio. După aceea au pus pe postă
Spectabile d-le Doctori 2 coroane pe adresa lor proprie. Când a doua
In momentul, când preţuitul d-voastre Pentru completarea listei de contribuiri nule, te sălbăteceşti. zi a întrat postarul în casă cu banii, ei s’au
ziar stă în pragul unui nou an de muncă în scopul rescumpărării felicitărilor de Anul- De aceea adăogăm: agricultura Ro năpustit asupra lui voind să-’l lege şi să-’i
grea şi anevoioasă, noi, cari tot ce putem Nou pentru Casa Naţională, — listă ce aţi mâniei nu este tocmai înapoiată. Prin ia banii, ce-’i avea la sine în sumă de 6 mii fl.
face e să simţim una cu d-voastră, cari aţi început a publica în preţuitul ziar Activita aceasta nu voim să zicem că ea nu ar Neputându-’l însă lega, l’au lovit cu săcurea
avut curagiul de-a împlânta plugul într’o par tea», aclud alăturat „Consemnarea contribuiri-
te a agrului naţional, — durere, de mult lor* tipărită, din care am şters numele ace avea trebuinţă de îmbunătăţiri, dar, în în cap aşa de tare, că i-a vătămat şi creerii.
negleasă, — nu putem rămânea răci şi indi lor domni, cari i-aţi publicat deja. Atât nu raport cu agricultura Americanilor de La sgomotul produs oamenii din casă au
ferenţi, şi aceasta cu atât mai vârtos, după- mele domnilor încă nepublicaţi de D-voastră, Sud, a noastră este sistematică. Deşi în întrat înlăuntru şi pe cei doi tâlhari i-au le
gat şi i-au dat pe mâna poliţiei. Nefericitul
ce noi suntem fericiţi nu numai a ne împăr cât şi următoarele nume, scrise, vă rog să bi altă parte zace cauza crizei. Deslegarea
tăşi de fructele ostenelelor d-voastră, atât de nevoiţi a le publica în numerii următori ai enigmei stă într’un singur cuvent. postar a murit în urma loviturei.
salutare în împrejurările de faţă, — ci şi de ziarului D-voastre, ca cu chipul acesta lista — N efericire la baia d in Brilx.
marinimositatea d-voastre. să apară completă şi generoşii contribuitori A giul! Această penibilă vorbă cu Earăşi aducem o ştire grozavă, din care
Spectate domnule 1 Când înainte de să aibă mulţumirea de a-’şi vedea chitate si prinde tot secretul crizei. Agiul, acesta putem vedea, la ce primejdii sunt expuşi
aceasta cu un an aţi apărut pe arena de pe calea aceasta sumele donate. este nodul gordian ce trebue deslegat bieţii muncitori. In băile de cărbuni din Brilx
(Bohemia) Mercuri la ameazi lucrau 116 mun
luptă cu un nou steag, aţi fost salutat de Au mai contribuit următorii domni si ori tăiat de acel, care — ca şi Ale citori. Cum, cun nu, destul că a întrat apă
mulţi, între cari cu bucurie ne putem înşira d-ne: Octavia Stolojan, Beuiş, 1 cor.; Nico xandru cel Mare, — voeşte să resol- multă în ocne şi a înecat o mulţime de mun
si noi, fiitorii luptători. De aceea nici n’am lau Proştean, adv., Lugoş, 15 cor. ; Simeon citori. Când s’a auzit despre nefericire, s’au
întârziat a ne grupa şi noi în jurul steagului Ciuca, preot gr.-or., Mociu, 2 cor. ; Victor ve problema crizei agricole. Zicem pe şi apucai oamenii să scape dela moarte pe mun
desvălit, prenumărând organul d-voastrf. Dămian, proprietar, Zlatna, 2 cor. ; Jovian nibilă vorbă, din cauză că lumea ne- citori. Nu i-au putut însă scăpa pe toţi, căci
împrejurările materiale însă, puţin fa Murăşan, protopresbiter, Turda, 3 cor.; Pe cunoscăndu-1 are o frică ne mai pome la 43 muncitori nu le-au dat încă de urmă.
De sigur au perit cu toţii înlăuntrul ocnei. La
vorabile pentru noi, nu ne-au permis să ne tru I Comşa, comerciant, Sălişte, 3 cor.; nită de el, este ceea-ce numesc filosofii vestea nefericirei însuşi inginerul ocnelor s’a
bucurăm mult de lumina, ce a început a să Patrichiu Cintea, paroch, Paloş, 2 cor.; Mi- »frica de cunoscut«. De aceea foarte dus în baie să caute pe muncitori, dar’ şi el
chaii Ganea, paroch gr.-or., Veneţia inter. mulţi se cutremură la auzul cuvântului a perit acolo, căci nu s’a mai întors îndărăt.
E sară de Crăciun... Am cutreerat stra 2 cor.; Alexiu Oniţiu, jude reg. î. p., Sibiiu, Te cutremuri, când auzi, cât de nesigură e
vieaţa omului şi mai ales a ocnaşilor.
dele împoporate, pierdut în ascultarea sune 2 cor.; Constantin de Colbasi, Spring, 2 cor.; â giu . (Va urma).
tului dulce de clopote... Un caos de visuri Petru A. Mihuţiu, preot, Hondol, 2 cor.; — R&sboiul anglo-bur. Se vesteşte din
nebune în suflet, când am eşit pace lină, Petru Şinca, preot, Batiz, 2 cor.; Teofil Tu Londra, că ministrul de răsboiu a dat ordin
liniştea resignării, când am reintrat... lea, preot, Hunedoara, 2 cor.; Ion Dologa, pentru formarea de noue trupe de voluntari
preot, Borgo-Tiha, 2 cor.; Constantin Căciu
Afară suflă vântul.... Peste pământul în dnvitaze ia aScnanunt. pedestri pentru a fi trimişi în Africa.
lă, comptabil, B. Huadin, 2 cor.; Zaharie
gheţat — azi-mâne se va întinde un alb
Tatar, comptabil, Ehsabetopole 3 cor.; Geor- — Sgărcenie. Un scriitor, care îmbătrâ
giolgi de zăpadă... Afară e iarnă, e întune- j i
ge Boldea, cassar la „Arieşana", Turda, 3 nise, aşa că nu mai putea munci, trăia la nea
rec, — înlăuntru însă, în jurul meu e soare
cor.; George Comaniciu, notar pens., Veneţia Cu începere dela prima Ianuarie murile lui în Budapesta. Aşa părea de sărac,
auriu, e vară luminoasă.... Şed singur la ma inferioară, 4 cor. ; Dr. Andreiu Monda, me 1902, se deschide nou abonament treilunar încât cunoscuţii lui nu se mirau ştiind, că
să şi privind la două veştede fire de iarbă, poartă unul şi acelaşi rând de haine de 22
două fire de trifoi cu patru frunze, par’că aud dic, Sângeorgiul rom., 5 cor.; Nicolau Raco- semestral si anual pentru ziarul ani. Care n’a fost mirarea oamenilor, când
glăsuind vremile trecute... ţa, medic cerc., Şeica-mare, 5 cor.; Gerasim
Grama, Riuşor, 1 cor.; Iosif Goga, preot, „€lcUvitakau după moartea lui au aflat între hârtii vechi
Lasâ-mă să le ascult.... Răşinari, 2 cor. ; loan Cintea, Fâgâraş, 2 cor. ; o carte de depuneri, din care se vedea, că
foaie politică, economică, socială şi literară
C-A1N. Simeon Dragomir, Gurasada, 3 cor.; Dr. el a strîns 28.000 coroane. El a trăit adecă
Nestor Oprean, adv., Sân-Miclăuşul mare, 6 Apare în fiecare fo i. toată vieaţa ca un câne, ca să adune bani
cor.; Alex. Crăciunescu, Szocsân, 3 cor. ; pentru — neamuri.
loan Marcu, înv., Sângeorgiul rom., 2 cor.; Preţul de abonament pentru Monarchie:
— Dela Librăria Tipografiei archidiecesa- Iuliu Poruţiu, paroch, gr.-cat. Câmpeni 3 cor.; pe o ju m ătate de a n .................3 cor. — Vieaţă lungă. In 11 Ianuarie a fost
ne în Sibiiu se poate procura »o pagină din Nicolau Cornean,preot, Apadia, 5 cor.; Dr. pe un a n .........................................6 cor. îngropată în Bendorf femeea cea mai bătrână
L upta noastră pentru existenţă«. Ar- A. Vajda, Braşov, 10 cor.; Dimitrie Negrean, din sat, Florica Suciu de 118 ani. E de în
ticoli reproduşi din ziarul „Telegraful Ro Beiuş, 3 cor.; Dr. loan Chereceş, adv., Dej, Pentru România şi streinătate sărcinat, că aceasta bătrână în vieaţa ei n’a
mân" anul 1900 şi publicaţi de Nicolau Ivan, 4 cor.; George Ţinţariu, secretar, de bancă, pe an 12 f ranci. fost bolnavă, de trei-ori şi-a perdut vederea
protopresbiter, asesor consistorial, membru în Bucium-Poeni, 2 cor. In total cor. 919.44 Ear’ pentru plugari-ţŞrani şi de trei-ori şi-a câştigat-o iarăşi. Pe timpul
comitetul central al «Asociaţiunii pentru lite Sibiiu, în 20 Ianuarie 1902. foametei a petrecut în Moldova, fiind dusă
ratura română şi cultura poporului român». pe 1/8 an 2 cor. şi pe un an întreg 4 cor. de tatăl ei, de unde după foamete s’a întors
Cu distinsă stimă: iarăşi în Bendorf. A fost o econoamă har
Preţul 1 cor. Dr. C. Diaconovich. Administraţia nică şi a aflat’o moartea cu fusul între degete.