Page 4 - Activitatea_1902_01_02
P. 4

Pag.  4                                                               A C T I V I T A T E A                                                                 Nrul  2


            —  A m ară e vieaţa  de  soldat.  Cât  de   —  E l  m in istru   de agricultură  a in­                                       bursier  pe  termele  model  ale  Archiducelui
          rău  se  poartă  în Germania  oficerii cu  soldaţii  trodus  în  proiectul  de  budget  suma  de  două   H i g i e n a .       Albrecht  (Austro-Ungaria),  ne  transpune  mai
          să  vede  din  următorul  cas:  Pe  un  învăţător  mii  coroane  pentru a da mijloace  unei  întinse                           multe  lucrări  ale  sale  proprii  şi  anume:
          din  KOnigsberg  l-au  chemat  astăvară  la  de­ culturi  de  vite  în  toată  ţara.  Suma  va  fi  re-
          prindere  de  arme.  Căpitanul  lui  s’a  purtat  partisată  în  modul  următor:  710.000  pentru   Zece  regule  de  iarmă.   Un  doctor   1.  «Cultura  hemeiului*  —  Bucureşti,
          însă  cu  el  aşa  de  aspru,  că învăţătorul,  după  ajutarea culturei vitelor cornute;  200.000  pen­  englez  a  compus  următoarele  pentru  vremea   Tipografia  Euf.  N.  Miulescu,  str. Câmpineanu,
                                                                                                                                         Nr.  46,  anul  1892,  broşurată,  cu  19  pagini.
          ce  a  scăpat  din  casarmâ,  drept  răsbunare  a  tru cumpărarea de berbeci; 90.000 pentru galiţe.  de  iarnă:
                                                                                                                                         Preţul  50  bani.
          bătut  pe  căpitan  şi  ’l-a  batjocorit  urît.  Căpi­                                    1.      Să  nu  ieşi  dimineaţa  afară  cu  sto­
          tanul  ’l-a  dat  în  judecată.  La tribunal  învăţă­  —  Gâştele  de  Em den.  Gâscanul  de   macul  gol.                          2.  De  pe  fermele  model  ale  Archidu­
                                                                                                                                         celui
          torul  a  mărturisit  astfel:                                                            2.      Dacă  ai  beut  beutură  caldă  să  nu  Albrecht,  «Cultura  cu  abur*,  Bucureşti,
                                                    Emden e lung de  110 cm. şi cântăreşte 10—15
               »La  compania  mea  aşa s’a  purtat  căpi­                                      ieşi  Ia  aerul  rece.                    Lito-Tipografia  Carol GObl, 16 str. Doamnei 16,
                                                    chgrame.  Gâştele  ouă  într’un  an  20—50,  ba                                      anul  1892, broşurată,  cu 20 pagini Preţul 50 b.
          tanul  cu  reserviştii  ca  cu  nişte  dobitoace.                                         3.  Ţineţi  pieptul  şi  spatele  cald.
                                                    şi  70—80  ouă.  Ouăle  să  pot  comanda  dela
          Căpitanul  le  zicea  la  fiecare:  „câne!  porcule!                                      4.  La  aer  rece  să  respiri  pe  nas.  3.  «Industria  berei*  hemeiul  şi  «Viţele
                                                    direcţia  grădinii  zoologice  din  Budapesta  şi
          Nu  meritaţi  decât  bătae!“  Odată,  pe când  un                                         5.  Să  nu  te  propteşti  cu  spatele  nici   Americane*  (Berea  este  pânea  licuidă  a  să­
                                                    dela  colonia  pentru  prăsirea  galiţelor  din
         căprar  făcea  cu  noi  deprinderi,  a  venit  căpi­                                  de  părete  rece,  nici  de  cuptoriu  cald.  racului)  Bucureşti,  Tipografia  «Gutenberg*
                                                    Gfiddlld.
         tanul  la  noi  şi  a  zis  cătră  căprar:  „Aşa-’i  că                                    6.  In  cupeele  trenului  nu  şedea  lângă   Ioseph Gftbl,  str. Doamnei  25.  Preţul  50 bani.
         aceştia  toţi  sunt  nişte  vite?“  Apoi  a  venit                                    fereastră.                                Broşură  cu  31  pagini,  1896.
         la  fiecare  din noi şi  ne-a  batjocorit.  Mie  mi-a   —  Tovărăşii  de  ouă.  Dl  Emil  Hreblay   7.  In  loc  rece  să  nu  stai  nemişcat.  4.  «Cultura  sfeclei*. Industria  zahărului
         zis:  „Dacă  nu  mă  înşel,  tu  eşti  aici  cel  mai   (ministr.  de  agricultură)  trimite  numai  decât   8.  Iarna  să  nu  vorbeşti  pe  drum.  şi  Agiul.  Bucureşti  Tip.  «Gutenberg*  Ioseph
         prost“.  Eu  nu  m’arn  putut  răbda  şi  i-am  zis:   statute  pentru  tovărăşii  de  ouă.  E  destul  a   9.  Scaldă-te  în  fie-care  zi  cât  se  poate   Gobl,  str.  Doamnei  23,  anul  1896.  Broşură
         „Intre  oficeri  de  sigur  n’aş  fi  cel  mai  prost".   cere dela dînsul statutele prin o  corespondenţă. de  dimineaţă,  ca  pielea  să-’ţi  fie  sănătoasă.  cu  44  pagini.  Preţul  1  leu.
         Atunci  a  voit  se-’mi  dea o palmă,  dar’  eu  nu                                        10.  Nainte  de  culcat  să-’ţi  încălzeşti   5.  «Criza  Agricolă-Financiară*,  Reme­
         fam  lăsat,  ci  i-am  zis,  că n’am  permis  şi nu                                  picioarele.
                                                                                                                  *                      diile  şi  Agiul.  Bucureşti,  Tip.  «Gutenberg*
         permit  nimănui  să  se  atingă  de  mine.  De        POSTA  REDACŢII.                                                          Ioseph  GObl,  str.  Doamnei  23,  anul  1896
         atunci  n’am  mai  avut  zi  bună  în  casarmă.  In
                                                                                                    Răcelele  cele  mai  rele  se  capătă  mai  Broşură  cu  36  pagini.  Preţul  1  leu.
         continuu  am  fost  închis  şi  torturat  de  toţi
                                                                                              totdeauna  dela  picioare.  Trebue  dar  să  ai
         oficerii.  Să mă  plâng n’am cutezat  să mă  duc,   Acelui  anonim,  care  ne-a  scris  la  13  1.                                   6.  «Societăţile Agricole* ş  căuşele  mi-
                                                                                              picioarele  calde  totdeauna.  Pentru  aceea  nu
         căci  ştiam,  că  tot  eu  voiu  trage  scurta.  La  c.  că  în  pretura Orăştiei  s’ar  afla  în  o  comu­                     seriilor  Agriculturei  noastre  (Răspuns  unor
                                                                                              e  bine  să  te  încalţi cu  ghete  strimte;  ghetele
         soldat  nu-'i  crede  nimenea,  când  se  duce  să  nă  mare  atare  primar,  care  a  fost  pedepsit   strimte  apasă  talpa  piciorului  şi  opreşte  cir­  critici)  Bucureşti, Tip.  «Gutbg*,  str. Doamnei.
         se  plângă  la  major  sau  colonel.  Mi-am  făcut  şi  închis  în  temniţă,  îi  răspundem:  Cu  prile­                        23 anul  1897.  Broşură de 22 pag.  Preţul  1  leu.
                                                                                              culaţia  sângelui,  însă  dacă  nu  stringe  picio­
         deci  singur  dreptate* *.                jul  alegerii  era  datorinţa  alegătorilor  să  adu­                                      7.  «Eminescu*  Pesimist,  Profet  şi Eco­
                                                                                              rul,  sângele  îşi  păstrează  cursul  liber  şi  spa­
              Tribunalul  încă  nu  i-a  dat  dreptate,  ci  că  la  cunoştinţă  primpretorelui  aceasta  îm­                            nomist.  Supliment  la  Revista  «Primăvara*
                                                                                              ţiul  cuprins  între  tălpi  şi  ciorap  e  totdeauna
         ’l-a  osândit  pe  fostul  soldat  la  2  săptămâni  prejurare  şi  atunci,  la  tot  caşul  nu  ar  fi  fost   plin  de  aer  cald.  Nu  e  bine  nici  când  să   Bucureşti.  Tipografia «Gazeta Săteanului* 117
         închisoare  şi  35  coroane  amendă  în  bani.  candidat  şi  prin  urmare  nici  ales.  stai  cu  picioarele  umede.  Când  simţi  picioa­  Calea  Victoriei  1899  Broşură  cu  106  pag.
              Cine  a  fost  soldat  ştie,  că  aşa  să  În­  Dacă  fapta  comisă,  pentru  care  a  fost                                Preţul  1  leu.
                                                                                              rele  umede,  să  schimbi numai  de  cât ciorapii,
         tâmplă  şi  la  noi.  Ca  şi  când  soldatul  n’ar  fi  dejudecat,  este  de  acelea,  cari  să  amintesc
                                                                                              pentru-că  umezeala  ciorapului  fură  căldura   In  aceste  broşure  originale,  scrise  pe
         şi  el  om.  Să  nu te  miri deci,  că  aţâţa  feciori  in  §.  34  ai  legii  comunale,  nici  acum  nu  es­                   basa  studiilor  economice,  autorul  a  depus
                                                                                              piciorului  şi  transpiraţia  e  întreruptă,  ceea ce
         fac  otice,  ca  să  scape  de  miliţie,  nu  că  nu  te târziu  a se  face arătare şi a cere  delăturarea                      totul  ce  a  mai  contras  din  estinsa  şi  temei­
                                                                                              e  toarte  primejdios.
         şi-ar  iubi  patria,  dar’  de  frica  vieţii  ticăloase  acelui  primar.                                                       nica  sa  pracsă.  Modul,  cum  materialul  este
         ce o  duc în cătănie,  unde de toţi e despreţuit.              *                                                                împărţit,  apoi  limba  curată şi  la  înţeles,  sunt
                                                         Abonentului Nr. 214.  Pe  anul  1901  am       BIBLIOGRAFIE:                    tot  atâtea  atribute,  prin  cari  broşurile  se  re­
           —  Econom ilor  din   corn.  Torontal   edat  52  Nri.  adecă  aţâţa,  câte  săptămâni                                        comandă  de  sine.
         dl  ministru  cL  agricultură a dat un împrumut  sunt,  ear'  în  anul  curinte  2.  Aceasta  spre                                  Toate  se  află  de  vânzare  Ia  Aurel  G.
         de  116.000  cor.  cu  4%.  ca  din  banii  aceştia   conformare.  Dacă  şi  acum  vă  lipseşte  oare­  Compatriotul  nostru  loan  S.  Ordean,  Ordean,  în  Romosz u.  p. Szâszvâros  (Orăştie)
         să  poată  cumpăra  vite cornute  de soiu  nobil.  care  Nr.,  bucuros  vă  servim.  născut în Romos, cotul Hunedoarei. Absolvent  şi  le  recomandăm  şi  noi  cu  toată  bunăvoin­
                                                                                             I al  şcoalei  de  Agricultură  dela  Ferestrău,  fost ţa  on.  public.










                                                                                                             ra inşi. îiDogr., societaiepe acţn               m m


                              „ D A C I                        A ‘


         institut  de  credit  şi  economii,  societate  pe  acţii.




                        Reşedinţa  societăţii:  Orăştie  (Szâszvâros,  Broos).

                   Birourile  sooietăţii  se  află  In  oasele  proprii:                                                     ^Lxistă  deja  de  13  ani  şi  este  pro-
                                                                                                                        văzută  cu  to t   f el ul  de  m a t e r i a l
                    (Strada  Berăriei  nr.  12,  l&ngă  posta  regească).
                                                                                                                        ne c es ar ,   ca  ori-care  altă  tipografie.
                           Capital  social  100.000  cor.
                                                                                                                       institutul  tipografie

                                   Operaţiunile  societăţii  sunt:
                                                                                                                                          nnerva
           A)  primeşte  depuneri  spre  fructifi­    D)  Acoardă  împrumuturi  pe  lângă
        care.                                       siguranţă  hipotecară.
        a)  depuneri  fără  anunţ  până  la  100      E)  Institue  ramul  de  amanetare  pe                            pe   lângă  că  efectueşte  o r i - c e  c o­
                                                    aurituri,  argintării,  pe  lângă  disposi-                         m a n d e  r e p e d e  şi  cu  pr e ţ ur i  m o d e ­
           cor.  5V*%-
        b)  depuneri  mai  însemnate  cu  anunţ,    ţiile  legale  existente,  procurându-şi                            rate,  se  îngrijeşte  totodată  ca  t o a t e
           de  un  an  cu  6%-                ~     concesiunea  forului  competent.                                    a c e l e a  să  fie  e s t e t i c  l u c r a t e  şi
        c)  depuneri  făcute  de  biserici, şcoale,   F)  Cumpără  şi  vinde  efecte  pu­                               fără  erori.
           corporaţiuni  culturale  ori  cu  scop   blice,  pe  cari  în  cas  de  lipsă  le poate
        de  binefacere  cu  6%-                     lombarda.                                                                Până  de  present se  bucură  de  sprigi-
             Contribuţia  erarială  pentru  su­       G)  Cumpără  şi  vinde  realităţi.                                nul  celor  mai  îndepărtate  oraşe.  Dovadă
        mele  depuse  se  plăteşte  prin  institut.   H)  Cumpără  şi  vinde  ori-ce  lu­                               aceasta  despre  p r o m p t i t u d i n e a  şi
             Regulamentul  special  pentru  de­     cruri  mobile.                                                      a c u r a t e ţ a   cu  care  efectueşte  o r i - c e
        puneri  se  cuprinde  în  libelul  de  de­    I)  Tot  felul  de  întreprinderi  co­                            l u c r a r e .
        puneri.                                     merciale  şi  economice,  în  societate                                  Ca unica t i p o g r a f i e   românească în
             Depuneri,  ridicări  şi  anunţări  se   cu  alţii  ori  singură.
        pot  face  şi  prin  postă  şi  se  resol-    K)  Finanţează  patente.                                          acest  mare  comitat,  se  roagă  de  bine­
        vează  fără  întârziere.                      L)  Arândează  şi  exarăndează  rea                              voitorul  sprigin  al  celorlalte  i n s t i t u te
           B)  A coardă  credite  personale  pe     litâţi  şi  alte  drepturi  şi  intreprinder-                      rom.,  precum  şi  al  privaţilor.
        lângă  cambii  sau  obligaţii  cu  cavenţi.  de  tot  soiul.
           C)  Acoardă  împrumuturi pe efecte.                     Direcţiunea.








                                                                           „MINERVA"  institut  tiopgrafuc  în  Orăştie.
   1   2   3   4