Page 2 - Activitatea_1902_01_03
P. 2
pag- 2, ACTIVITATEA Nrul 3
f Iosif Dumitru. 400 capi de familii române, cari partea cea Răsunet! Noi însă dorim agiul în scopul de
mai mare dintre dînşii îşi câştiga pânea de a putea taxa scump la frontieră pro
Comuna Beriiu şi Sărăca a îmbrăcat haine toate zilele cu muncă grea, sub pământ, în
de doliu, căci bravul lor notar cercual, ade minele de cărbuni de aici, sunt şi câţiva mă »La nerespectarea sărbărilor» din Nr. dusele importate. Vrem agiu pentru-ca
văratul purtător de grije al acestor două co iestri, comercianţi şi vte-o 2—3 funcţionari, 2 al .Drapelului» din 16 Ianuarie 1902. să putem produce eftin, şi ast fel să
Are drept marele preot, sau ce e, din
mune, Iosif Dumitru, după scurte dar’ grele numărul acestora este însă disparent faţă de confiniu militar: că nici catichisaţiunea, nici ţinem piept cu străinii. Voim apoi ca
suferinţe, şi-a dat sufletul în 16 Ian. Ia 5 ore străinismul emigrat şi încuibat aici şi jur din tipicul nu se ţine regulat. Catichisaţiunea e ei să plătească tacxele legei maximului
după amiazi şi s’a petrecut la cele eterne în toate părţile ţării, ba chiar şi din afară, în concrezută învăţătorilor, ear tipicul feţelor în aur, şi noi în hârtie. Un exemplu
19, ziua de Apă-Botează. tre care elementul jidovesc este şi aici, ca în bisericeşti 1 Preoţii nu ştiu din ele nimica I Ba,
înmormântarea s’a făcut prin 7 preoţi toată ţara, la putere, având în mânile lor în ce să vezi? In Arad d. e., chiar unde e Epis vrednic de imitat dela Serbia. Cărţile
sub conducerea protopresbiterului tractual treaga administraţie, industria şi comerciul, cop, nici un preot (afară de Ignatie Papp) nu de joc plătesc cu taxă a timbrului, 12
ştie cântările rituale. In Curticiul (imediat
gr.-or. P. O. D. Vasilie Domşa din Orăştie, pământurile, casele şi grădinile cele mai fru lângă Arad), preoţi au cordonat pulsarea la lei de duzină. Ei bine, Serbia cere dela
prin a cărui cuvântare potrivită, s’au înşirat în moase şi la loc de frunte sunt ale lor, luate 5 ore dimineaţa şi la 12 (chiar la miazăzi), cărţile produse la ea acasă 12 lei în
suşirile bune de care răposatul era condus dela bieţii săteni români, cu preţuri bagatele lăsând afară ora 7 dimineaţa şi 3 sau 4 hârtie sau argint. Dela cărţile de joc
în toate ale sale afaceri. Născut la anul 1845, şi cari astăzi sunt scoşi aproape exclusiv după miazăzi. Şi preot nu vezi, ca în palmă,
dealungul săptămânii. Nici utrenia, nici ve importate, cere taxa în aur. Aceasta
după-ce absolvă 7 clase gimnasiale în Sibiiu din administraţia şi drepturile comunale. cernia, peste zilele de săptămână nu o face
şi Orăştie, devenind postul de notar cercual Intre toate aceste împrejurări vitrege şi nu o ţine 1 Nu-1 vezi pe preot nicăiri 1 Sau tace aproape 15 lei. Iată cum ştiu până
vacant, consătenii sei îl învitară a ocupa acest dacă inteliginţă română aflătoare aici şi jur e el în cafană sau la venat, în orele când ar şi Sărbii să-’şi protejeze industria naţi
loc şi dela anul 1869 până acum neîntrerupt de ambele confesiuni, şi-ar da mâna şi în fi îndatorat să fie în biserică? onală.
Ie-a fost povăţuitorul în cele administrative şi înţelegere şi conlucrare frăţească, lăsând la o S’a făcut arătare la Episcopul Goldiş ; La ordinea zilei avem înfiinţarea
în toate afacerile de bun obştesc. parte ambiţiunile conf„ ar putea impune şi dar’ Ciorogariu rîde în pumni de învăţător
şi îi mai trimite câte o suspesiune; căci a si încunjurarea industriei zăharului
Caracteristica lui era modestia în cor- opune mult curentului străin şi păgubitor, şi lui e şi pânea. şi cuţitul. Industria zăharului cere introducerea sfe
poraţiunile în cari a ocupat loc, precum: şi mai mult ar putea face pentru binele ob E tare rău sub acest Episcop! De ar
membru municipal, membru în scaunul proto- ştesc românesc. fi numai atâta, încă ar trece ! Numai el, să clei în cultură. Ea va da peste iarnă
presbiteral, societatea de vânători din Orăştie, Un moment îmbucurător pot înregistra racul! pe toţi bărbaţii, cari ţineau mai mult ocupaţie la o mare parte de ţărani.
la cântări şi la tipic, sau i-a ţipat, sau i-a
care din urmă i-a presentat o cunună frumoasă, aci: poporul credincios, de conf. gr.-or., sub delăturat din posturile lori Dar’ această plantă mai are o impor
fiind de faţă preşedintele Dr. Eduard Antoni conducerea înţeleaptă a zelosului său paroch Preoţii din Curticiu, între cari, unul e tanţă tot aşa de mare ca şi pentru,
şi secretarul Graef; membru în Direcţiunea Avr. Stanca, după o muncă încordată, şi lupte înrudit aproape cu Ciorogariu, sunt susţinuţi, zăhar. Vitele noastre au absolută tre
»Ardelenii« dela înfiinţarea acestui institut, purtate în contra număroşilor inimici şi nu vrea să ştie episcopul, că mai jumătate buinţă de acest sucos aliment. Broşura
până acum doi ani, la care a fost între cei răuvoitorilor neamului nostru, până când şi-a comuna e nazarineanâ. Şi nu vrea să recu
dintâiu întemeietori, în urmă însă nesocotit. văzut biserica cea nouă mare, frumoasă şi la noască : că odinioară a fost acolo Moise de faţă o publicăm în primul rend în
Bocşan şi Moise Mladin preoţi, şi sub păsto
Corpul notarial a fost bine representat, loc de frunte isprăvită. rirea lor sufletească, nici un nazarinean acest scop. De ea se va folosi atât
apoi mai mulţi preoţi, învăţători şi inteliginţă Cu toate acestea însă şcoala conf. lasă nu era. cultivatorul sfeclei de nutreţ cât şi a
— fără deosebire de naţionalitate — din Orăş mult de dorit, ba cu drept cuvânt numai Veniţi voi preoţilor, şi spuneţi: ce aţi celei de zăhar. Sfecla va mai atrage
tie şi jur. Ear’ mulţimea poporului din Orăştie, şcoală nu o poţi numi, ba încât am înţeles, lucrat în 15 Ianuarie ?! Pentru ce n’aţi ţinut după sine şi întinderea culturei cu abur,
cu Alexiu Popoviciu şi cu Toader Bolboca?
Căstău, Şibişel, Sărăca, Orăştioarele amândouă, e în periclu a se perde, fiind în mai multe Pentru ce i-aţi batjocorit? Şi pentru-ce aţi atât de rentabilă pentru România.
Ludeşti, Romoşel, Rornos, Vaidei, Pricaz şi rînduri admoniată din partea inspec. regesc batjocorit întreaga comună ? Şi spuneţi-vă
Turdaş, dovedeau stima de care defunctul a ung., fiind absolut necorăzpunzătoare, este deci singuri, în faţa sfinţiilor voastre: De alt-fel, era vremea ca să ne
fost părtaş în viaţă. datorinţa sfântă a poporului român să sară cu »Se poate iartă răutatea omului, dar’ gândim şi noi la sfeclă, căci cultura
Ajuns conductul funebral la cintirim, toată puterea în ajutorul şcoalei periclitate, nici odată uita» 1 — Am zis. sfeclei pe o scară întinsă, însemnează
Unul pentru mulţi Curticeni necăjiţi,
cosciugul dus de şase colegi, fu aşezat deasupra am înţeles cu plăcere că părintele Stanca cu foarte necăjiţi! I ! bogăţie, progres şi regenerare în agri
mormântului, ear’ fostul seu conşcolar, coleg condcătorii săi din parochie, au făcut şi în cultură.
şi amic, dl Laurian Bercian, în cuvinte alese, privinţa aceasta paşi de lipsă, ceea-ce le va Bucureşti, 21 Maiu, 1896.
acomodate şi pătrunzătoare îşi ia adio, în nu şi succede a-şi vedea şi şcoala în viitorul cel Economie. I. s- O R D E A N U .
mele foştilor sei colegi, amici şi consăteni mai apropiat isprăvită, să impune însă impe
pe tema: , Numai atunci, când confratele nos rios, pacea, dragostea şi înţelegerea frăţească, (Urmare din numărul trecut).
tru ’şi-a închis amândoi ochii, ne închidem care până în timpul din urmă a cam lipsit Tot din această cauză broşura 3nv il’a z& la a bon anm i
şi noi unul şi numai când i-s’a săpat cea din între aceste 2 categorii de credincioşi, săteni noastră relativă la agiu, a căzut ca o
urmă groapă, încetăm cu pânditurile, ear’ şi bâieşi.
inima noastră nu bate'pentru el până atunci, La biserica gr.-or. din loc există mai bombă gata de a face explozie în mij Cu începere dela prima Ianuarie
până când a lui n’a încetat de-a mai bate“. bine de un an şi un cor mixt de peste 30 locul publicului necunoscător. Mare
Puţinele cuvinte zise cu sentiment, au persoane, care este format şi condus de dl parte de jurnale l’au combătut cu în 1902, se deschide nou abonament treilunar
stîrnit o adevărată înduioşare mai cu seamă Iacob, funcţionar la băile de cărbuni, cu cpn- verşunare dela distanţă. Dar’ nici unul semestrul şi anual pentru ziarul
la consătenii regretatului repausat. cursul şi spriginul stimabilelor d-şoare Elisa- nu a îndrăsnit să ea taurul de coarne,
Aşa am petrecut cu deplină demnitate beta şi Elena Stanca, fiicele părintelui Avr. „ € tc tiv ita fo a “
să-’l pipăe, să-’l studieze. Şi fără studii
pe nestorul corpului notarial din pretura Orăş- Stanca, deşi corul este instruat numai în 2 foaie politică, economică, socială şi literară
aprofundate nu se poate cunoaşte o
tiei, la ultimul lăcaş, zicându-’i şi cu acest voci, îţi e mai mare dragul la diferite ocasiuni
chestiune.
prilej, vecînica lui pomenire! şi sărbători mari a asculta răspunsurile pre Apare în fiecare fo i.
cise şi înălţătoare de inimi, liturgice, care Mulţi ’şi-au închipuit în necunoş- Preţul de abonament pentru Monarchic:
CORESPONDE NŢ A. face mare podoabă bisericii ce-’şi înalţă cultul tinţă de cauză, că noi am pleda pentru
pe o jum ătate de a n
...........................................3 cor.
nostru divin; onoare coriştilor şi coristelor bimetalism. Repetăm, voim agiu la pe un a n ............................................................................................................fi cor.
Mult Stimate Dle Redactor! precum şi conducătorului lor pentru oste hârtie, vrem regimul hârtiei-monetă,
nelile prestate, mai ales la Bobotează cu sf. Fentru România şi atreinătate
Vă rog respectuos a da loc în preţuita iar #aimetalismul îl considerăm ca luc
apei la rîu şi înapoi.
>Activitatea« următoarelor: ru secundar. Bun ar fi şi bimetalismul pe an 12 f ranci.
Rugându-vă încă odată să binevoiţi a
Sunt abea de scurt timp stabilit aici în dacă l’ar primi întreaga Europă. Este Ear’ pentru, plugari-terani
da loc acestora în numărul proxim din foaia
Jiu, în opidul Petroşeni, şi trebue să constat, .Activitatea», am rămas cu deosebită stimă adevărat că foarte mult contribueşte la pe V a an 2 cor. fi pe un an întreg 4 cor.
că pe lângă poporul băştinaş român, la care
lumea de pe aici îi zice săteni, şi în ton bat Petroşeni, la 21 Ianuarie 1902. agravarea crizei, şi speculele făcute la Administraţia.
jocoritor »momârlani«, să află încă peste Ortodoxul. tergurile cu termen.
i-am trimis în comuna mea Vinerea, ear’ mi-au lăsat în păstrare 600 fl. m. c., un cias mă pot mira destul nici azi de comanda la Sibiiu. Această comandă şi disposiţie era
pe ceialalţi i-am persecutat, neavând câlărime, şi un inel preţios, ca să le trimit la preote- aceea miserabilă, care a avut-o generalul bătătoare la ochi.
ca să-i pot încunjura. Aşa i-am dus înapoi sele lor la Oradea-mare, însă după-ce i-au Puchner atunci, pentru-că chiar un individ Acum, după-ce armata imperială s’a
până în câmpul Sebeşului (25—27 chm.), dus la Sibiiu, comitetul de pacificare i-a care nu a învăţat arta militară, să putea in retras cu generalul Puchner în România, in
unde au pus armele jos şi s’au predat lui eliberbat. forma mai bine din decurgerea bătăii şi din surgenţii au jucat rola lor.
Alberti, ducându-i cu excortă până la Pe- In 2 Februarie, Joi în săptămâna albă, punctele strategice teritoriale, unde putea Au adunat de pe sate pe aceia, cari au fost
trifalâu. Nu 400, după-cum scriu Nemţii, ci le-am dus banii la Sibiiu împreună cu fratele prinde pe Bem, dacă ar fi voit; la Sebeş era credincioşi Dinastiei. La 29 Martie 1849 au
numai 195, 2 tunuri şi 20 cară cu proviant, meu Elia Herlea. Ca să vă încredeţi, dde, lucru mai lesne. luât pe tatăl meu Teodor Herlea, preot bă
căci din aceştia 24 au rămas morţi pe câm eată trimit aici alăturat epistola autografă a nu Era şi mai lesne de a-1 bate şi chiar trân, voind să-’l tortureze pentru mine, însă
pul de luptă şi numai restul luat prisonieri, miţilor preoţi scrisă cătră iubitul meu tată şi prinde Ia Simeria, dacă trupa, care a fost eu văzând şi auzind că ce e causa, m’am
ear’ translatorul A. Murăşan încă nu pome preotul Teodor Herlea şi cătră fratele meu trimisă în dreapta Murăşului, să nu fi stat cu presentat înaintea lor, zicându-le să lase p :
neşte nimic, fugând poate au rămas în mâ preot loan Herlea. mânile în sîn la comuna Uroiu, ci să fi trecut tatăl meu, că nu s’a mestecat în politică, ci
nile Ungurilor raportul. Pe prisonierii cari i-am Despre toate mai sus scrise am făcut Murăşul pe la Biscaria şi să-i lovească în coaste şi-a păzit biserica. Dacă au ceva cu Cen
trimis în Şibot, s’au întors tribunul Viorel şi cu raport la generalul Puchner, când era în şi în aripa stângă, dar’ aceasta nu s’a turionul, aici sunt. Mă puseră sub excortă şi
sergentul dela grăniţerii din Cugir: Vasilie întâmplat, ci au reterat cu toţii. mă duseră în comuna Balomir, unde mai
Orăştie în cuartir Ia 2 pistoale.
Fleaca, şi cu o parte din lănceri i-au omorît aveau şi un despărţământ de trupă. Mai adu
Mai încolo la foaia 444 stă scris, impe Retcrând, putea să le ţie calea la apa
pe toţi, după aceea au venit la Vinerea şi au seră lângă mine şi pe centurionul (căpitan)
rialii ar fi bătut pe insurgenţi la podul Si- Vinerii, unde ţărmurul acela peziş de 24 m.
luat pe cei doi căpitani şi i-au împuşcat în din Binţinţi Luca Câraşcă a lui Iovu. Pentru
meriei. Aici aţi tras informaţie iară din înalt, 4—6 chm. în lungime, era o fortăreaţă
capul satului de cătră Cugir mine a venit făgădarul din făgădăul Balomiru-
rapoartele celor împărăteşti, cari nu sunt naturală, pe cari numai cu mari jertfe să
lui (în drum, care azi nu mai există) şi s’a rugat
Preoţii cei doi, Muntean şi Cristian au adevărate, căci eu am fost acolo şi am văzut putea opugna şi unde la sigur i-ar fi bătut
să mă elibereze, pentru-că eu numai cu o zi mai
avut noroc, că i-au luat din arest tatăl meu cu ochii cum a decurs bătaia, pentru-că eu pe insurgenţi, dar’ nici aceasta nu au făcut-o.
înainte 1-ain scăpat dinpreună cu familia dela
popa Teodor Herlea în cuartir şi când a eram la aripa stângă cu căpitanul Gabler Au dus armata pe câmpul Pianului şi acolo
moarte şi aşa la această rugareacârcimarului un
venit tribunul înfuriat, am sosit şi eu acasă dela a 4 companie de grâniţeri din comuna s’au postat deasupra dealului în depărtare
gur am fost eliberat atunci, cugetând că eară mă
şi nu i-am lăsat să-i puste şi dimineaţa i-am Cugir, pe dealul între comuna Simeria şi ca de 2500 paşi, de unde să desparte dru
vor putea prinde de altă-dată Pe centurionul din
dat ca prisonieri la trupele imperiale, cari Totia-mică şi insurgenţii, nu bătuţii s’au re mul cătră Vinţul de jos din drumul ţării,
Binţinţi l-au scos în capul satului şi l-au împuşcat
peste noapte au fost încuartirate în comuna tras până la locul unde este azi gara Piski, lăsând insurgenţilor drumul liber cătră Alba-
Vinerea. aceasta o făcură din politică, ca să se împre- lulia, ca să se poată duce uşor şi neîmpe- In 1 Aprilie 1849 în Vinerea Paştilor,
Când au plecat cu trupele imperiale, une cu trupa care le venise într’ajutor. Nu decaţi. Armata împărătească s’a retras apoi trimiseră din Orăştie 24 insurgenţi ca să mă