Page 1 - Activitatea_1902_02_04
P. 1

Anul  II.                                               O r ă ş t ie ,  6  Februarie n. 1902.                                                             Nr.  4



            redacţiei  şi acelea  nu sâ  îna­ACTIVITATEA                                                                                                   Pe  an  6 cor.  pe  1/2  an 3 cor.
                                                                                                                                                                ABONAMENT:
                  INSERTIUNI:
            se  plătesc  cu  preţuri  foarte
                      reduse.
                                                                                                                                                           Pentru  plugari—ţărani  pe an
                                                                                                                                                                   4  coroane.
            Manuscriptele sunt a se adresa

                      poiază.                                                                                                                              Pentru  România  ţi  străinătate:
                                                                                                                                                                Pe  an  16  franci.
                                                       foaie politică,  economică,  socială  şi  literară.
            Epistole nefrancate nu se primesc.                                                                                                              Un  număr  costă  12  bani.








                                                            Sâ  nu  negăm  râul, dacă  vrem  sâ-’l  şi  în  special  contra activităţii  d-lui Dr.  că  cineva  ia  parte  la  un  conventicol,
                   Câteva vorbe.                       vindecăm.                                 A.  Muntean,  ce  a  desvoltat  în  cercul  ori  scrte  ceva  «apel«t  ori  apoi pe lângă

                    —  Răspuns  „Tribunei".  —              Sâ  nu  afirmăm,  că există  solidari­  Orăştiei.                               oareşi-care  apanagiu,  adecă  plată,  su­
                                                       tate,  dacă tocmai  şi membrii  comitetului    Dovadă  e,  că:  acel  apel  în  sute  fere  închisoare)  şi  apoi  agraţiarea  îl
                                                       naţional au fost certaţi  unii  cu  alţii)  ca   de  exemplare  s’a  trimis  preoţilor  şi  scoate  din  sărite  şi  aleargă  pe  la  cel
                 Sub  acest  titlu  scrie  „Tribuna11  din
                                                       nişte  duşmani  de  moartei               alegătorilor  din  cercul  Orăştiei  imediat  mai  mare  oprimător  al  naţionalităţilor,
            Sibiiu  doi  articli  lungi,  al  căror  înţeles
                                                            Da,  a fost solidaritate; o solidaritate   înainte  de  alegere;  ca  30  pdTdlîseze pe  la  baronul  Bdnffy,  închinându-se  cu
            ar fi,  că deoare-ce  partidul  naţional  era
                                                       admirabilă  —  în  nelucrare.             însufleţirea  înălţătoare         şi  viul mulţumită  pentru  graţie,  şi  lasă  apoi
            certat  şi  divisat,  apoi  nu  s’a  putut  de­                                      intexes  al  poporului  faţă  de  causa  sa  causa  mare —  baltă;  noi  nu-l  conside­
            libera :  să  intrăm  în  activitate  parla­   Această solidaritate păcătoasă, adecă:   proprie, ce au fost produs vorbirile  d-lui  răm  de  om  mare/
            mentară  ori  nu P                         nelucrarea  perfectă,  — a călcat’o  dl Dr.
                 Zice  mai departe, că „înţelegerea s’a  A.  Muntean.                            Dr.  A.  Muntean  prin comunele  în  cari       Chestia  «valoarei*  bărbaţilor  noş­
                                                                                                 s’a  presentat.                            tri  în  mod  adevărat  numai  şi  numai
            făcut  (IP)  numai  în  preajma  alegerilor     Şi  bine  ar  f i  fost, dacă  se  călca
                                                                                                      A  fost  un  mijloc  regretabil  acel  în  parlamentul  ţerii  se  va  lămuri.
            dietale“  când,  apoi  a  văzut,  câ  toţi  băr­  această  solidaritate  în  toate  cercurile   „Apel")  spre  a  strica  causei  noastre,  şi
            baţii  noştri  de  valoare (1) s’au  pronunţat  electorale  române;  pentru-că  şi  dacă                                             Azi,  în  situaţia  noastră  naţional-
                                                                                                 a  seduce  pe  mulţi  în  tabera  adversari­  politică  domneşte,  s6  fim  sinceri,  un
            pentru  —   pasivitate.                    n’ar  fi  reuşit  candidaţii  noştri,  po­  lor politici.
                 Mai  zice,  că:  oare  massa  poporu­  porul  prin  vorbirile  de  program  trecea                                         chaoS)  o  confusie  ne  mai  pomenită.
                                                                                                      Altcum,  aceasta  a  şi fost scopul ace­
            lui este îndestul frământată  (sic!)  pentru   printro  şcoală  excelentă  —  şi  acesta e  lui  „Apel“,  nu  doar susţinerea  pasivităţii;   Foştii  conducători  prin  negligenţa
            ca  să  ne  servească  de  armă  sigură  în  câştigul  m om i!                       deoare-ce  din  cei  18  inşi  nu  presupu­  şi  certele  lor  sunt  discreditaţi,  nu-i  mai
            campania  electorală?  cu  această  între­      Nu  o  pricepi  D-ta aceasta, domnule                                           consideră  nimenea  de  conducători.
                                                                                                 nem  sâ  fi  fost  nici  unul  aşa  de  scurt
            bare;  însă  „nu  si  ocupă  acum“  —  şi  autor  înţelept (?)?                                                                      In  locul  lor,  se vede  că  ar  fi dorit
                                                                                                 la  vedere,  ca  sâ  creadă,  că  poporul  va
            totuşi  zice,  că:                              Apoi  despre ce „înţelegere" vorbeşti   asculta  de  ei,  şi  va  râmânea  pasiv?  să  păşască  cei  18  conventiculişti,  ca noi
                 Eată  de  ce  a  trebuit  să  ia  posiţie  D-ta  d-le  autor,  că  s’ar  fi  făcut  în                                     «generali* (!?);  dar’  pe  această  societate
                                                                                                      Urmările  au  şi  dovedit  aceasta.
            severă  ţaţă  de  toţi  acei  inteligenţi  ro­  preajma  alegerilor P                                                           ocasională,  cine  s6  o  ia  în  serios?  ni­
                                                                                                      Din  punct  de  vedere  tactic  este
            mâni,  cari  au  călcat  solidaritatea  (PPf),   Doar’  conventicolul  din  Cluj  îl  în­  şi  o  neghiobie  la  culme,  sâ ţii  tu  „în­  menea,  om cuminte.
            seducând  şi  poporul  neştiutor!          ţelegi sub „toţi bărbaţii noştri de valoare",                                             Conferenţă  naţională  nu  putem  ţi­
                                                                                                 ţelegere“  înainte  de alegeri cu  j —p.  zile
                  Zice  apoi,  fireşte,  că  dl  Dr.  A.  cari  s’au  pronunţat  pentru  —  pasivitate?                                     nea,  pentru-că  deşi  în  contra  dreptului,
                                                                                                  —  ut  aliquid fecisse  videatur!
             Muntean  nu  s i  pricepe la politică,  pen-  o  afirmare  de  tot  ridicolă!                                                  dar’ se  opreşte;  altcum  d-nii conducători
                                                                                                      Ţinerea  acestui  »conventicol«  tot
            tru-că dacă s'ar  pricepe, apoi n’ar bîzgâi     In  Cluj  s’au  adunat  18  ori  20  de                                         nici  încercare  n’au  făcut,  prin  urmare:
                                                                                                 cu  acea  importanţă  se  putea  efectul  şi
            atâta  pe  „Ardeleana"!  (risum  teneatis)! „pasiviştiu,  dintre  cari  vre-o  3—4  s’au                                             Nu se poate  aştepta,  că după  toată
                                                                                                  după  alegeri;  însâ  adevărata  conferinţă
                  Apoi,  exclamă  în  alt  loc:  şi  dacă  prefăcut de-atunci  în  „activişti-pasivişti"                                   formă  să  se  aducă  vre-o  hotărîre privi­
                                                                                                 naţională din  1892 încă abea  CU  6 zile
            s’ar  decreta  activitate,  doar’  nu  au  toţi  (un  fel  de  ermofrodiţi politici,  cari  sin­                                tor  la  părăsirea  nelucrării;  ci  în  fie­
                                                                                                  înainte de alegeri  s’d  fost  ţinut;
            drept  sâ  sară  după  mandate,  etc.,  şi  guri  nu  ştiu  ce  vreau);  acei  18  pasi-                                        care  cerc,  ori  barem  în  unele  cercuri
                                                                                                 deci  conducâtorii,  mai  bine  zis  cuncta-
            aci  identifică  marele  autor al  »Vorbelor*,  vişti,  fireşte  că  s’au  pronunţat  pentru                                    ar  fi  trebuit  s6  lucre  cu  fapte  păşind
                                                                                                  torii naţionali) şi  atunci  prin întârzierea
            intenţiunile  d-lui  Dr.  A.  Muntean,  cu  pasivitate!  tocmai  aşa  precum  s’ar  fi                                          ca  candidat  în  fruntea  poporului  câte
                                                                                                  lor  letargică  au  impus obştei  române —
             cele  ale  unor  foşti  candidaţi  guverna­ pronunţat  18  activişti  pentru  activitate,                                      un  bărbat  de  inimă  şi  energic,  cu  acea
                                                                                                 pasivitatea;  fiind  timpul  prea  scurt  să
             mentali,  de  naştere  Români,  (i-s'a  pus  şi  18  anarchişti  pentru  anarchie.                                            firmă  resoluţie  că:  şi  singur  dacă  va
                                                                                                  pregăteşti  poporul  de  luptă.
             albeaţă  pe ochii spirituali,  marelui autor).  întrebăm însâ,  că:  avut-au  ei man­                                          rămânea,  îşi  va  face  datorinţa  fără
                                                                                                      Pasivitate  de silă,  pe hârtie, în  rea­
                  Sâ  râspundem  la  aceste,  fiind  în­ dat  dela  naţiune  s i  se pronunţe în  nu­                                      frtcă  şt  şovăire  în  parlamentul  ţerii,
                                                                                                 litate  deloc;  ci  demoralisare.
             dreptate  la  adresa  noastră.            mele  ei}                                      Să  ne  oprim  niţel  la  cuvântul    pentru  causa  noastră  naţională.
                  Autorul  singur  afirmă,  că  partidul    Nici  vorbă,  se  fi  avut!  deci  con­ ■«valoare «.                                 Cari  vor  lupta  astfel în  parlament,
             naţional  era  certat  şi  divisat;  deci:  pe  clusul  lor  a  fost  şi  este  —  o  nulă.  Noi dela „Activitatea" suntem foarte  aceia  vor  dovedi,  că  din  punct  de  ve­
             ce  basă  vorbeşte  de  solidaritate,  dacă    „Apelul"  lor  a  fost  un  act  de  ură  pretensivi şiscrupuloşi în privinţa aceasta;  dere  naţional-politic  sunt  bărbaţi  de
             recunoaşte  stările  anarchiştice P1      şi  invidie  contra  activităţii  în  genere, noi  numai  după fapte judecăm;  pentru- «valoare».;  aceia  vor f i punctul  de cris-

                                                       a  aceleiaşi  idei,  a  aceleiaşi  poveşti  vechi,  ceti  versurile...  să  te  miri  dar’  că  sărmanii nu  ceea-ce  de  multe  ori  nu  produce  un  scriitor
                     F01Ş0ARA                          vechi  de  când  e  lumea:  a  dragostei  fericite  se  îndeletnicesc  cu  studiarea  gramaticei,   cu  trecut  frumos,  şi  apoi  «trebue  să  încu­
                                                       sau  înşelate  către  un  Ea.*            limbei  şi  literaturii române, când foile noastre   rajăm  talentele*.
                                                            Sunt cel  din  urmă  care  s’ar  îndoi  în  şi  fără aceste cunoştinţe Ie deschid coloanele? 1
                                                                                                                                                 Frumoasă  încurajare 1 Frumoasă  logică I
                                                       exactitatea  celor  spuse  de  domnul  Moldovan
                                                                                                      E  şi  lucru  atât  de  firesc I  De  ce  să  şi  Prin  încurajarea  asta  d’o  străină  logică  foile
                                                       şi  cel  din  urmă care  ar  susţinea,  că  versurile
                                                                                                 auzi  studiând  scrierile  autorilor  celebri,  de  noastre  nu  fac  serviciu  nici  «talentelor  ti­
                    —  Câteva  reflexii  inofensive.  —  de  cari  e  vorbă  sunt  mai  mult  decât  nişte   ce  să  petreci  ciasuri  lungi,  singur  în  camera  nere*  şi  nici  publicului  cetitor,  căci  «talen­
                                                       «ciripituri  nevinovate*...  dar  eu  merg  cu  un
                  Sub  titlul  potrivit  de  sus,  publică                                       ta  cu  capul plecat spre  vr’o carte,  de  ce  să-’ţi  tele  aceste  tinere*  văd  în  publicarea  încer­
                                                       pas  mai  departe.
             domnul  Vaier  Moldovan  în  numărul  1  al                                         frămânţi  zile  întregi  mintea  cum  să  exprimi  cărilor  lor slabe  o încurajare de-a  scrie lucruri
                                                            Da,  lipsa  unui  studiu serios  e  causa,  că
             «Revistei Iustrate**)  un  mic articolaş,  în  care                                 idea,  ce  te  urmăreşte,  într’o  formă  cât  mai  —  şi  mai  slabe!
                                                       scriitorii  noştri  —  să  folosesc  şi  eu  acest
            analizează  activitatea  poetică  a  scriitorilor                                    frumoasă  şi  corectă,  când  şi  fără  de  toate   Lipsa  unei  critice  literare  e  causa  re­
                                                       termin,  deşi  e  greşală  de-a  numi  toţi  înce­
            noştri  din  Ungaria  şi  ajunge  la  concluzia,  că                                 aceste  ajungi  ca  prin  vis  la  renume?  gresării  noastre  literare I  N’avem  bărbaţi  cari
                                                       pătorii  de  «scriitori*  —  nu  produc  nimic
             «poeziile  ce  zi  de  zi  apar  In foile  noastre nu                                    N’avem  critică  literară!  Ne  lipsesc  oa­ să  critice 1
                                                       de  valoare.  Cu  constatarea  asta  tristă  însă
            sunt  decât  nişte  ciripituri  nevinovate,  cari  te                                menii  cari  să  critice  lucrările  noastre  asupra
                                                       nu  mă îndestulesc,  ci  voiu  să  ştiu ce  e  causa,                                     lncurajarea-publicare  a  încercării  dintâi
            încântă  (....  HîmU)  pe  un  minut  cu  melodia                                    valorii  lor absolute, obiective,  cari să  arete  ce  se  preface  —  ca  prin  farmec I  —  într’un
                                                       câ  tinerii  noştri  scriitori  nu  simţesc  imbold
            lor,  dar’  nu  lasă  în  sufletul  nostru  nici  o                                  e  bun  şi  ce  e  rău, pentru  ce e bine  şi pentru  passe-par-tout  d’o putere absolută I  «Tinerele
            urmă*.                                     spre  un  studiu  serios,  ci  se  mulţumesc  cu  o   ce  e  răul
                                                       ştiinţă  superficială  uşor  câştigată?                                              talente*  se  provoacă  ia publicarea  anterioară,
                  Causa ?  Domnul  Moldovan  o  vede  tn
                                                            Am  urmărit  şi  eu  întru  cât  mi-a  fost   Critica  înseamnă  înaintare,  căci  înain­ redactorii  d’asemenea  se  bazează  pe  ea,
            lipsa unui  studiu  serios din  partea  scriitorilor   cu  putinţă  în  toiul  unei  vieţi  pribege,  pro­ tarea  înseamnă  îndreptarea  greşelilor  şi  cum  cetesc  lucrarea  asta  numai  fugitive,  a  treia
             noştri
                                                       gresarea  —  regresării noastre literare  şi m’am  să  îndreptăm  noi  greşelile  ce  nu  le  cunoaş­ n’o  cetesc  de  loc,  ci  o  dau  de-a  dreptul  la
                  «Lipsa  unei  culturi  universale,  neorien-
                                                       folosit  de  ori  ce  prilej  ce  mi-se  îmbia,  să  tem  şi  alţii  nu  ni-Ie  descopăr ?  întreaga  cules  şi  astfel  apoi  progresează  —  regre­
            tarea  în  privinţa  ideilor  mari  humanitare,  a   expun  cu  cuvântul  viu  şi  cuvântul  scris  pă­ noastră  critică  nu-i  decât  o  banală  apreţiare  sarea  noastră  literară.
            curentelor  filozofice  şi  literare:  iată  cauza   rerea  mea  individuală  asupra  acestei  regre­ de  şablon,  nimicmai adânc,  mai hotărît,  totul
            pentru  care mulţi, aproape toţi scriitorii  noştri   sări  triste,  părerea  câ  vina  o  poartă:  foile  superficial,  evazivi...  Nu  auzim  şi  nu  vedem   Trebue  să  cerem  dela  scriitorii  noştri
            tineri  nu  o  duc  mai  departe  decât la  câte-va                                                                             ceva  mai  mult 1  Să  nu  ne  îndestulim  că ver­
                                                       noastre  tn  cari  apar  acele  versuri.  decât de succese şi începuturi  «îmbucurătoare*,   surile  lor  sunt  bine  scrise  ca  formă,  dar’  să
            versuri  de  dragoste,  bine  scrise  ca  formă   Cei  mai  mulţi dintre  scriitorii  noştri  —  «promiţătoare*....  «de  bun  augur*...  şi  câte
            (....minoritatea  disparentă),  dar  cari  în  esenţă                                                                           fie  bine  scrise  şi  ca  idei,  la  din  contră  — în
                                                       întrebuiinţez  cuvântul  tot  cu  rezerva  amintită  epitete  vagi  mai  sunt  în  lumel  coş  cu  ele!
            nu-s  altceva  decât  variarea  până  la  infinit
                                                       —  n’au  avut  şi  nu  au  alt  dor  decât  să-’şi   Nu-i  vorbă,  încât-va  trebuie  să  fii  şi   Ei  da,  şi  azi  ameninţă  foile  noastre
                  *)  Bistriţa:  Anul 5, nutnirul  1.  vază  numele  tipărit, decât ca  «Ea*  să-i  poată Indulgent,  să  nu  aştepţi  dela  un  începător mereu  cu  coşul  de  hârtie,  dar’  sărmanul  de
   1   2   3   4