Page 2 - Activitatea_1902_02_04
P. 2

Pag.  2.____________________________                                      A C T I V I T A T E A                                                        _____ Nrul  4


          talizare  pe  lângă care se vor  putea  con­ şi  nu  poartă  frică  de  eventualele  greu­ politicilor  o  curiositate,  ce  va  produce  prin  clasicul  discurs  al  puternicului  pă­
          solida  şi  organiza  puterile noastre  pen­ tăţi  ori  chiar  şi  insulte  ce  ar  întimpina  multă  ilaritate;  nu  cumva  Voeşti  d-le
                                                                                                                                         rinte  Demetriu  Cunţan,  profesor  semi-
          tru  lupta  constituţională.              în  lupta  sa.                             autor  sâ  identifici  politica  cu  ceva   narial,  care  purcezând  dela  cuvintele
               Şi  pentru-ca  sâ  se  facă  odată  un    II  cunoaştem  cu  toţii  pe  dl  Mun­ Geschăft  folositor ?                    Mântuitorului:  «Lăsaţi  copiii  sâ  vină  la
          astfel  de  început,  şi  pentru-că  nu  s’a  tean  ca  om  resolut,  şi  ca  pe  unul,  care                                  mine,  căci  unora  ca  acestora  este  îm-
          aflat  nimenea,  care  eventual  el  singur  totdeauna  când  i-s’a dat prilegiu, a apârat                                     pârâţia  cerurilor«, a desvoltat  în  cuvinte
          sâ  înceapă lupta  parlamentară,  şi  pentru-  în  modul  cel  mai  energic  căuşele  ro­     Act  de recunoştinţă.            alese  partea  creştinească  şi  morală  a
          că în caosul  acesta  al  nostru,  nefiind  nici  mâneşti  şi  ca  Român  şi  ca  bărbat.       — Daruri de Crăciun. ---       acestui  act  sublim  şi  de  inimi  înălţător,
          o  organisare,  alt  început faptic  nici  nu   In  parlamentul  englez  în  1875,
                                                                                                    Suntem  în  deplină  cunoştinţă  a   încheiate  cu  o frumoasă rugăciune  câtră
          ne  putem  închipui:  a  păşit  dl  Dr.  Mun­ Charles  Stewart  Parnell  a  fost  aproape
                                                                                               axiomei  creştineşti:  »Să  nu  ştie  stânga   Atotputernicul  D-zeu,  care  s’a  îndurat
          tean  pe  arena  luptei,  desluşind  poporul  singurul  luptător al  intereselor irlandeze,
                                                                                               Ta,  ce face  dreapta* /  Cu  toate acestea   a  ne  da  putere  de  a  sprigini  cu  iubire
          despre  dreptul  şi  pretensiunile  sale,  şi  la  1880,  aprinşi  de  bărbăţia  lui  Par­
                                                                                               însâ  ţinem,  ca  obştea  creştinească  sâ   pe  cei  lipsiţi,  a  ne deschide ochii  noştri
         făcând şcoală cu el, şi  dorind  că  această  nell  se  sporiră  homeruliştii  la  nrul  de
                                                                                               fie  in  cunoştinţa  faptelor  sâvîrşite  de   pentru  a  vedea  unde e  lipsă  mai  mare
          Inptă  se  o  continue  cu  toată  bărbăţia  68  şi  în  1885  la  85!  resultatele  lor  faţă
                                                                                               cei  buni  ai  noştri,  pentru  binele  şi  fe­  şi  a  nu  trece  nesimţitori  pe  lângă  cei
          sa —  în  parlamentul ţerii.              de  guvernul  Gladstone  le  cunoaştem,  şi
                                                                                               ricirea  deaproapelui  nostru  lipsit,  nu   suferinzi  şi  căruia  ’l-a  mulţumit  pentru
               Autorul  din  »Tribuna«  zice  mai  cari  le  cunoaştem,  le  admirăm!  şi  un
                                                                                               din vina lui! Cunoaştem  perceptele fiiului   toate  darurile, de care părtaşi ne-a făcut.
          departe,  că poporul nostru nu-’i îndestul  singur  om  a  fost  începâtorul!                                                       Din  parte-ne  aducând  cu  smerenie
                                                                                               lui  D-zeu  relative  Ia  hrănirea  celor
         frământat  pentru  o  campanie  electorală.     Poftiţi  domnilor  de-ai  »Tribunei«,                                           creştinească mulţumirile reuniunii noastre,
                                                                                               flămânzi,  la  adăparea  celor  însâtoşaţi
               E  bine;  apoi  cum  gândeşte  ştim.  păşască  unul  dintre  D-Voastră  în  foc,
                                                                                               la  primirea  celor  strâini,  la  cercetarea   d-zeescului  fiu,  în  a  cărui  bunătate  şi
          autor,  care  vorbeşte  în  stil  »hoch  zu  nu  cu  articoli,  nu  cu  gură  mare,  —  pe
                                                                                               celor  bolnavi  şi  a  celor  întemniţaţi  şi,   îndurare  închinăm  toată  fiinţa  şi  toate
          Ross«  grandoman,  sâ  frământe  poporul,  hârtie,  ci  cu  fapte  faţă  în  faţă  la  lupta
                                                                                               tocmai  cunoştinţa  acestora,  a  mişcat   făpturile  nastre  sâvîrşite în  numele  Lui,
         dacă  nu  prin  procedeul  d-lui  Dr.  A.  parlamentară;  noi  din  toate  râsputerile                                          ne  declarăm,  totdeauna  mulţumitori  şi
                                                                                               pe  membrii  reuniunei  noastre  la  împli­
         Muntean ?                                  vom  lucra  pentru  candidatul  D-Voastră,                                           recunoscâtori  tuturor  acelora,  cari  po­
                                                                                               nirea  unei  datorinţe  creştineşti  deopo­
               Pofteşte d-le autor şi  la  luptele  elec­ dacă  îl  vom  cunoaşte  de  bărbat  întreg,                                   sibilă  ne-au  făcut  această  împlinire  a
                                                                                              trivă  bine  plăcute oamenilor şi  lui Dum­
         torale,  pune-te  D-Ta  în  fruntea  poporu­ înzestrat  cu  toate  însuşirile  unui  om,
                                                                                              nezeu.                                     datorinţei  creştineşti.
         lui, că văzând poporul păşirea bărbătească  care  e capace  a  începe o  astfel  de  luptă.
                                                                                                   E  adecă  al  treilea  an,  de  când       De  încheiere  mai  amintim,  că  la
         a  D- Tale,  să  se  însufleţească,  pentru     Noi  nu  cunoaştem  închinarea  la
                                                                                              reuniunea  noastră  împarte  în  ajunul    sârbare  au  binevoit  a  suprasolvi  un
         causa  sa,  aşa  precum  a  erupt  însufleţi­ idoli  şi  cult  de  persoane,  ci  cunoaştem                                     «evlavios  creştin«  15 cor.;  Dr.  I.  Iancu,
                                                                                              Naşterei  Domnului  nostru  Isus  Chrîstos
         rea  la păşirea  d-lui  Dr.  Muntean l atât  şi  ne  închinăm  la  însuşiri  şi  principii.   daruri  de  Crăciun  între  sâracii  noştri.  medic  (Săsciori)  1  cor.  80  bani;  Nico-
         la  Orăştie  cât  şi  în  Munţii-Apuseni.                      *                                                                lae  Gogan,  comptabil  1  cor,;  Alexiu
              Aşa  şi  nu  prin  articli  lungi,  sâ     Şi  acuma  sâ  trecem  la  cel  mai  pu­  In  această grea şi  obositoare muncă   Oniţ,  jude  reg.  în  pens.,  Timofteiu  Po-
         frământă  poporul!                         ternic  şi  totodată cel mai — ridicol  argu­  ajutaţi  şi  spriginiţi  am fost în  tot  timpul   povici,  prof.  sem.,  Simeon  Popovici,  pro-
              Vorbeşte  autorul  un  mare  fleac,   ment  al  marelui  autor  din  »Tribuna« :   de  cei  buni  şi  îndurători  ai  noştri,   topresb.   pens.   şi  Nicolae   Simtion,
         când zice,  că  dl Dr.  A.  Muntean  a  sedus   la  argumentul:  -»bîzgăirea  Ardelenei*!  îndeosebi  stimabila  doamnă  Minerva   membru  onorar  al  reuniunii,  fiecare
         poporul:                                        Prin  amintirea  acestui  moft,  auto­  Dr.  Brote,  ca  şi  în  trecut,  a  primit  cu   câte  80  bani.
              La  ce  l-a  sedus?  la  cunoaşterea   rul  dovedeşte,  că  el  pentru  «bîzgăirea   toată  prevenirea  şi  în  mod  de  tot  ge­  Sibiiu,  15  Ianuarie  n.  1901.
         datorinţelor  şi  drepturilor  sale?  e  asta   Ardelenei«  e  duşmanul  incarnat  al  mo­  neros  şi  în  anul  acesta  binevoitorul   Comitetul   «Reuniunii   sodalilor
                                                    dului  de  luptă  politică  a  d-lui  Dr.   protectorat  la  această  sârbare,  anume
         seducere ?                                                                                                                      români  din  Sibiiu*.
                                                    Muntean.                                  pregătită  pentru  sâracii  noştri.
              Nu  noi,  şi  nu  dl  Muntean,  ci  «Tri­
                                                         Va  sâ  zică,  nu-’i  în  stare  marele   Generoasa  noastră  protectoară  a       V.  Tordăşianu,        I.  Apolzan,
         buna*  cu oamenii sei plini  de ură şi gran­
                                                    autor  sâ  deosebească  lucrurile,  cari  adaus  onorificei  şi  creştineştii  misiuni      president.              notar.
         domanie,  a  sedus poporul  cu  apeluri  şi
                                                    nu  stau  laolaltă  nici  în  cea  mai  depăr­ obositoare  şi  apostolică  muncă  numai
         frase  bombastice,  făcând  oposiţie  înce­
                                                    tată  legătură.                           şi  numai  ca  sârbarea  adevârată  mân­   v,  CORESPONDENŢA.
         putului  salutar,  în  favorul  adversarilor
                                                         După  nefericita  logică  a  marelui  gâiere  şi  bucurie  sâ  reverse  asupra  sâ-
         noştri  politici.
                                                    autor,  toţi  aceia,  cari  rod  la  oasele  spen-  racilor  noştri.  Domnia-sa,  pe  lângă  că
              Mulţi  alegători  români  mai  slăbă­                                                                                                     De  lângă  Cerna,  işjl.  1902.
                                                    date  de  »Ardeleana«,  ori  apoi  cari  sunt  a  îndemnat  la  contribuire,  a  grupat  în
         nogi  au  votat  contra  causei  noastre,
                                                    fericiţi (1?)  de  a  avea  parte  din  oala  cu  jurul  seu  pe  stimabilele  doamne:  Ana   Onorate D-le  Redactor!
         zicând  că:  uite  »Tribuna«  zice,  că  Dr.
                                                    carne,  şi  cari  apoi  nu  »bîzgăe«  la  «Ar­ Dr.  Moga,  Ana  Dr.  Marinescu,  Silvia
         Muntean  numai  vrea  să  ne  amăgească,                                                                                             In  ziua  de  8/21  Ianuarie  a.  c.  s’a  ţinut
                                                    deleana* :  sunt  nişte  anteluptâtori  admi­ Dr. Barceanu, Maria  Dr.  Crişan,  Alexan­ în  Deva  conferenţa  preoţească a  acestui tract,
         nu-’i  Român  adevărat,  etc.  etc.
                                                    rabili pentru  causa  română!  sunt  semi-zei  dra  Dr.  Russu, Malvina  Verzariu,  Popa,  Ia  care  sub  presidiul  preademnului  nostru
             Asta i seducere!  ba stă foarte aproape
                                                    naţionali!  —  Hazlie  clasificare!       cum  şi  pe domnişoarele: Elenora Borcia,   protopresbiter George  Romanul, au  luat  pai te
         de tradarea  causei,  de tradarea de neam!                                                                                      24  preoţi,  toţi  costumaţi  în  revereandă,  ab­
                                                         Un  ziar,  care  pretinde  sâ  fie  luat  Tiberia  Barcianu, Elvira  Cristea,  Lucre-
         pentru-că  nu împoartă persoana,  ci prin­                                                                                      sentând  numai  7.
                                                    în  serios,  cum  şi  poate  da  loc  la  astfel  ţia  Benţa,  Florica  Cioran,  Ţinea  Simo-
         cipiile  cari  le  represintâ;  nu  Drului                                                                                         Fix la orele  10  a. m. preş. salută conferenţa
                                                    de  mofturi  ridicole într’un  articol  prim?! nescu,  Elena  Cunţan,  Zina  Moga,  Rica
         Muntean,  causei  aţi  tricat!                                                                                                  prin  o  cuvântare  însufleţită şi demnă de  obiec­
                                                         Noi  nici  nu-’l  luăm  în  serios  pe  Moga,  Sabina  Brote,  Geni  Simonescu,  tul pus  la  ordinea  de zi  şi comunică,  că  con­
              Faptul,  că  dl  Muntean  a  cutezat
                                                    marele  autor,  după  bazaconia  aceasta,  Clelia  Piso,  Agnes  Cristea  şi  Elvira  form convocătorului  din  23 Nov. a. tr.  Nr. 708,
         să  încerce  şi  singur  să  între  în  parla­
                                                    însâ  referitor  la  «bîzgăirea  Ardelenei«  Olariu,  apoi  pe  doamnele:  Elisabeta   obiectul  conferenţei  întrunite  este:  Pastorala
         ment,  ca  începătorul  luptei  naţionale,                                                                                      Excelenţei Sale Inaltpreasfinţitului nostru domn
                                                    avem  sâ-i  deschidem  puţin  ochii:      Poponea,    Paraschiva   Işan,   Eugenia
         dovedeşte, că d-sa  are bărbăţiă  şi energie                                                                                    Archiepiscop  şi  Metropolit  cu  datul  20  Oct.
                                                         D-Ta,  necunoscutule  autor şi  nime­ Zickeli,  Evelina Panfilie şi  domnişoarele:
                                                                                                                                         1901  Nr.  10146  Preş.
         el  în  cele  mai  multe' cazuri numai cu plicurile  nea,  nu  veţi  putea  arăta  nici   când  Aurelia  Bogorin,  Elena  Grindean,  Ana   Şeful  tractului  prin elocuenţa-’i  pătrun­
         scrisorilor  fac  cunoştinţă,  scrisorile înşele trec  vreun  singur  cuvânt  în  ziarul  «Activi­ Ciontea,  Elena  Baciu, Paraschiva  Stoica,  zătoare  atrage atenţiunea  preoţimii  asupra  cu­
         în  mânile  culegătorilor.                tatea*,  îndreptat  în contra  «Ardelenei*. Elena  Moldovan,  Elena  Vintilă,  Elena  prinsului  aceleia şi  îndeosebi  asupra  simptoa-
              Foile  noastre  să  fie  mai  scrupuloase  la   Tot  ce  s’a  scris,  s’a  dovedit  cu  Roman,  Elisabeta  Buzdughinâ  şi  Paras­  melor  triste  observate  la  poporul  nostru,  ex­
         publicarea  încercărilor,  să  nu  publice  decât   fapte  concrete  murdare  de-a  respectivi­ chiva  Apolzan,  cari  cu  diliginţă  de  fer   puse  în  înalta  pastorală,  prin  cari  zilnic  se
         ceea-ce  e  bun  şi  să  nu  le  pese  că  unul  sau                                                                           slăbeşte  simţul  religios  şi  moral;  apoi  o  sfă-
                                                   lor  oameni  numiţi  cu  numele  şi  cu  din  zori  de  zi  şi  până  în  noapte târziu
         altul  dintre  abonaţi  se  va  supăra  că  nu  s’a                                                                            tueşte  cu  adevărată  dragoste  creştinească
                                                   faptele  lor.                              au  croit  şi cusut lucrurile  menite  pentru  a-şi expune negenaţi  vederile şi  o  învită  a  da
         publicat  încercarea  fiului  său......  Lăsaţi-i
         numai  să  se  supere.  Nu  le poţi  face  tuturora   Oamenii sbiciuiţii prin  »Activitatea*  sâraci.                          expresiune  viuă  părerilor  referitoare  la  moti­
         pe  voie...  Dacă  nu  le  publicaţi  încercarea  se  nu  sunt  »Ardeleana«,  ci  sunt  oameni   Neobosita  d-şoara  Aurelia Bogorin,   vele  decadenţei  morale,  precum  şi  la  aflarea
                                                                                                                                        mijloacelor  pentru  întărirea  şi  prosperarea
         supără  poate  unul  sau doi,  dacă le-o publicaţi  de  ai  «Ardelenii*,  cari  cu  unele  şi  altele  ca  şi  în  trecut,  a  adunat  cu  multă  os­
         —  poate  toţi  ceialalţi  abonaţi....    pâcate  au  stricat  »Ardelenei«  —  mult! teneală  o  sumă  considerabilă  de  bani,   simţului  religios  şi  moral.  Recomandă  îndeo­
              înainte  de-a încheia vreau  să  mai  fac  o   Pentru  aceste  pâcate  au  fost  ei  şi  cu  cari  s’a  procurat  material  pentru   sebi  a  purcede  în  desbaterea  obiectului  cu
         singură  observare  — în favorul foilor noastre.                                                                               cuvenita  tactică  şi  a  privi  pastorala  de  un
                                                   nu  »Ardeleana«  bîzgăită.                 vestminte.  Asemenea  au colectat  d-şoa-  bun  augur  pentru  promovarea binelui  obştesc,
         Ştiu  că  au  să  lupte  cu  multe  neajunsuri,  că
         numai  cu  greu  se  pot  susţinea  şi  că  prin   Credeam  că  marele  autor  va  pri­ rele:  Elena  Baciu,  Paraschiva  Stoica  şi  pentru  care  luptă  cu  atâta  zel şi  abnegaţiune
         urmare  nu  au  de  unde  plăti  scriitori  mai   cepe  diferinţa între  »ei«  şi  «Ardeleana*. d-nii:  Ioan  Apolzan,  notarul  reuniunii;   preademnul  nostru  Archipăstor  numai  să-’şi
         cunoscuţi,  ci  sunt avizaţi la  colaboratori  bine­  Altcum  dl  Dr.  Muntean  nu  a  scris  Savu  Roman,  Vasilie  Macrea,  Valeriu   vază  turma  sa  cuvântătoare  fericită.  Cuvân­
                                                                                                                                        tarea  de  deschidere  a  fost  primită  cu  com­
         voitori  şi  marinimoşi....               însuşi  acei  articoli  de  corectivă,  nu  Grindean,  Gerge  Praşea,  Ioan  Simtion,   placere şi cu frenetice aplausede„Să trăească!11
              înaintând  pe  calea  asta,  totdeauna  vor   dînsul  a  »bîzgăit«  —;  prin  urmare cade  librar  şi  Ioan  Bologa.           Urmează  la  rîndul seu  constituirea  con­
         suferi  de  neajunsuri,  căci  nu-’şi  pot  ridica
                                                   argumentul  principal  contra  cualificării     Numârul  obiectelor  parte  confec­ ferenţei,  alegându-se de notar  Nicolae Tronca
         nivoul  literar şi nu-’şi pot câştiga noi  aderenţi..
                                                   politice a d-sale.  Şi  aşa  credm,  că  şi  ma­ ţionate,  parte  procurate au  atins  numâ­ şi de membri de încredere ca verificători ai  pro­
              Trebue  să  se  facă  o  apropiare  între                                                                                 cesului verbal George Popoviciu şi George Guga.
         cetitori  şi  foi  şi  pasul  apropiării  trebue  să-’l   rele  autor  din  «Tribuna,  acum  v’a  con­ rul  de  700  bucăţi,  de  care  părtaşi  s’au   După  aceasta  s’a  dat  cetire  pastoralei
                                                   cede,  că:  deoare-ce  nu  dl  Dr.  Mun­ făcut  sute  de  ucenici,  de  şcolari,  vâdu-
         facă  —  foile.                                                                                                                Excelenţei  Sale,  care  a  fost  ascultată  cu
                                        M efisto.  tean  a  nbîzgăit«  la  »Ardeleana«,  apoi  duve  şi  orfani  lipsiţi.               cu  viu  interes  şi  cu  toată reverinţa  cuvenită,
                                                   totuşi e  politic  bun /                        Sârbarea  de  împărţire  a  fost  ade­  eară  după  finirea  ei  presidiul,  reasumând încă
                                                        Citarea  teoriei  utilitare  a  lui  Bert-  vârată  sârbare  a  sâracilor  noştri!  Ea  odată  cele  expuse  cu  cuvântarea  de  deschi­
                                                   ham,  va  fi,  credem,  înaintea  tuturor a  câştigat  mult  în  măreţia  sa  morală dere şi indigitând direcţiunea desbaterii,  învită
   1   2   3   4