Page 3 - Activitatea_1902_02_04
P. 3

A C T I V I T A T E A                                                               Pag-  3.
           Nrul  4.

         membrii  conferenţei,  rînd  pe  rînd,  a  se  in­                                               Carneval.                _    experinţa,  că  lumina  parte  înceată  dC
         sinua  la  cuvânt,  eventual,  dacă  oare-care ar     Resboiul                                                                 tot  şi  parte  este  întunecoasă  şi  în  loc
        fi  pregătit  vre-un elaborat,  care ar  putea  seivî   din Africa-de-Sud.                                                      de  lumină  să  trezeşte  publicul  cu  o
         de  basă  a  desbaterilor,  se  se  insinue  şi  să-’i                                 —  Suboficerii garnisoanei din  Orăştie  (Reg.   întunecime  infernală;  dacă  şi  arde,  lu­
                                                                                              Nr.  63  şi  64)  arangează  la  8  Februarie  a.  c.
         dea  cetire.                                                                                                                   mina  este  aşa  de  slabă,  încât  puterea
                                                                                              un  B al  în  sala  hotelului  »Transsylvania«.
              In  urma  acesteia  George  Guga  desco­   Din  ce  merge  tot  mai  bine  stau  Burii  începutul  la  8  ore seara.  Pot  participa  numai  de  10  lumini  abea  emulează  cu  o  lu­
         pere  conferenţei  a  fi  elaborat  o  disertaţie  iaţă  de  Englezii,  cari  să  poartă  atât  de  ne­ invitaţii,  având  a  produce  biletul.  mină  amărîta  de seu.  De  unde  urmează,
         coiăspunzătoare  şi  basată  pe  principiile  ex­ milos  cu  ei.                          Am înţeles, că simpaticnl domn A. Baiaş,
                                                                                                                                         că  electrica  şi-a  trăit  traiul....
         puse  în  Înalta  pastorală;  eară  Nicolae  Şinca                                   căpitan  c.  şi  r.  va fi  arangerul  acestei  petre­
                                                        In  timpul  din  urmă  au  fost  straşnic
         luând  cuvântul  propune,  că  mai  înainte  de-a                                    ceri,  care  îngrijeşte  ca  şi  „Romana"  să  fie   Din  toate  reasă,  că  inspecţia  şi
                                                   bătuţi  Englezii  în  mai  multe  locuri.  Mulţi  au
         se  începe  pertractarea  asupra  obiectului,  să                                    jucată.                                    manipulaţia  nu-’şi  împlineşte  datorinţa,
                                                   rămas  morţi  pe  câmpul  de  luptă  şi  mulţi  au
         se  compună  şi  trimită  Excelenţei  Sale I. P. S.                                       Le  dorim  succes  strălucit!         după-cum  ar  pretinde  binele  de  obşte.
                                                   fost  răniţi.  Cei  cari  ajung  vii  în  mânile  Bu­
         Achiepiscop  pe  cale  telegrafică  o  adresă  de                                                        *
                                                   rilor  sunt  lăsaţi  pe  picior  liber  desarmaţi,                                         Face  mai departe  unele  comparaţii
         aderenţă  şi  loialitate.                                                              —  Tinerimea  săsească,  ca  în  toţi  anii,  şi
                                                   după  ce  şi-au  dat  cuvântul,  că  nu  să  vor                                      hazlii  pe  contul  conducerii  necorăspun-
                                                                                              în  anul  acesta  va  arangea  la  111. c.  renumi­
              Propunerea făcută s’a primit între aplause  mai  lupta  împotriva  lor.  De-ar  fi,  ca  să-i                              zctoare.
         generale,  unanim,  şi  cu  redactarea  adresei  a  ţină  prinşi,  ar  fi  o  greutate  pentru  Buri,  căci   tul  „Bal  Mascat"  în  sala  hotelului  »Transsyl-
         fost  însărcinat  însuşi  propunătorul,  care  ar  trebui  să  le  dea  şi  lor  de  mâncare  şi  ei   vania».  Programa  împărţită  cuprinde  multe   In  fine  trage  atenţia  autorităţii
                                                                                              lucruri  hazlii.  Acum  vor  a  produce  „Intrarea
         stante  sesione  a  şi  expedat'o,  subscrisă  de   bieţii  de-abia  au  pentru  ei. Poate mulţi  dintre   Curţii  chineze  în  Peking"  Tsching-Tschang-   orăşeneşti,  care  este  chemată  a  face
         preşedintele  adunării,  înalt  Preasfinţiei  Sale.  cetitorii  noştri  să  vor  fi  gândit,  că  din  ce                       disposiţiile  de  lipsă  pentru  împlinirea
                                                    trăesc  Burii,  de  vereme  ce  ei  cu  mic  cu   Schang.  Mai  toate  comunele  dimprejur  sunt   datorinţelor  contractuale.
              în  legătură cu cele premerse disertantele                                      înşirate  cu  jargon  chinez  — bine  potrivite —
                                                    mare  sunt  în  luptă  şi  n'au  timp  să  stea  de
         insinuat,  George  Guga,  dă  cetire  elaboratului                                   încât  trebue  să  bufneşti  de  rîs.  Persoanele   Mai  întrebăm  şi  noi:  Cum  stăm
                                                    lucrarea  pământului.  Nu  de  mult  s’a  desco­
         seu,  care  cetit  şi  ascultat,  a  fost  compus  alt-                              conducătoare  sunt  asemenea  schimonosite  în  cu  venitele acestei  întreprinderi  riscate ?
                                                    perit,  că  toate  cele  de  lipsă  le  primesc  prin
         mintrenea  în  termini  destul  de  lămuriţi,  cu                                    chinezeşte şi  numai  dacă  eşti  atent,  recunoşti   Vom  vedea  la  timpul  său  câte  sunt
                                                    mijlocirea  alor  5  Englezi.  Să  înţelege  că
         citate  din  sf.  scriptură şi înlrumseţat cu  unele                                 că:  Poth-schi—fi-tschi  este  Brotschi,  care  e
                                                    plătesc  pentru  toate  bani  frumoşi.  Dacă  ar fi                                  venitele — dar reale  — ale luminatului şi
         poesii,  sari  se  refereau la chemarea  preotului.                                  supremul ceremonial-magistru  de  curte şi  casă
                                                    mari  patrioţi  Englezii,  n’ar  vinde  Burilor  de                                  mai  vârtos  a  morii  artificiale,  dată  pe
         In  acest  elaborat  s’a  tractat  un singur  obiect:                                a  Curţii  chinezeşti.  Regatul  Pe-trO-seng  repre-
                                                    mâncare,  ci  i-ar  face  să  moară  de  foame
         îndatorirea  preotului  de-a  ţinea  cuvântări  în                                   sentat prin — Cemore.  Ambasadorul Se-ra-ku   sub  mână  şi  în mod forţat  unui membru
                                                    Ei,  dar'  întâiu  geşeftul  şi  apoi  când  e  vorba,
         toate  Duminecile  şi  sărbătorile  în  scop  de-a   de  patriotism  mai  zică  şi  altul  —  vorba   (săraca)  prin  Jan-Tschiko-Wilrsthaus  Todos-  de  direcţiune  (Ioan  Vulcu  &  Comp).
         ridica  simţul  religios  şi  moral.                                                 lângă  —  Mu-res.                               Pe  lângă  pagubă  mai  mâncarăţi
                                                    Ţiganului.
                                                                                                   Conductul  ce  să  va  arangea  din  partea
              După  cetirea  elaboratului  presidiul  des­  Englezii  umblă  ruptul  capului,   ca   mascelor  promite  a fi cât  se  poate  de  comic.  şi  ocară!
         făşură,  că  din  disertaţia  rostită,  lucrată  cu   să  se  sfirşească  răsboiul,  dar'  Burii  nu vreau   Bilete  de  întrare  se  capătă  cu  2  cor.
         mare  diliginţă,  s’au  auzit  multe  lucruri  fru­ să  lase  nimic  din  drepturile  lor.                                        — E piscopul A radu lu i—bolnav. P. S.
                                                                                              de  persoană  la  d-nii  H. Graef  şi  F.  F.  Wid-
         moase,  însă  unilaterale;  opinează,  că disertan­                                                                             episcopul  Iosif  Goldisy  având  trebuinţă  de
                                                        In  zilele  trecute  s’a  deschis  casa  depu­  mann,  ear’  seara  la  cassă  vor  costa  2‘40.
         tele  trebuia  să  fi  venit  cu  lucruri  mai  reali   taţilor  (parlamentul)  din  Londra  (Anglia)  Loge  peptru  6  persoane  20  cor.  linişte  a  plecat  la  Rontău  pentru  petrecere
         si  concrete  şi  să  fi  fost  arătat  căuşele  de­                                                                            mai  îndelungată.  In  absenţa  sa  agendele pre-
                                                    şi  peste  tot  era  vestea,  că  Englezii  stau  mai   Cine voeşte  să fie distras, are să participe,
         cadenţei,  precum şi  mijloacele  pentru  stîrpirea                                                                             sidiale  ale  consistorului  din  Arad  vor  fi
                                                    bine,  decât  oricând  în  Africa-de-miază-zi.  la  acest  Bal-Mascat.
         răului.  Lipsind  acestea,  roagă  conterenţa  pe   Acestea  însă  au  fost  numai  amăgiri,  ca  nu     *                      resolVate  de  Preacuvioşia  Sa  Archimandritul
         basa  studierii  obiectului  a  căuta  mijloacele                                                                               Augustin  Hamsea.  Aşa  să  presupune,  că
                                                    cumva  guvernul  englez  la  deschiderea  dietei   —  Tot  acum  am  primit  invitarea  din  par­
         de  îndreptare.                                                                                                                 lucrurile  prin  Arad se  vor  mai  schimba. Oare
                                                    să  păţească  ceva.                       tea  tinerimii  maghiare,  care  asemenea  va
              Alimpiu  Oprea  opinează,  că  mijlocul                                         arangea  tot  în  11  1.  c.  Bal-Mascat  în  sala   drept  să  fie ?  Noi  am  dori  ca  clicaşii  de pre-
                                                        Adevărul  îl  descopere  acum  o  foaie  en­                                     tutindenea  să  ajungă  puşi  la  locul  cuvenit!
         principal  pentru  propagarea  simţului  religios                                    „Casinei  Maghiare".
                                                    gleză (»Westminster  Gazette«)Jspunând verde,
         si moral, este susţinerea  şcoalelor  confesionale                                        Acesta  este  primul.  Cum  va  succede  şi
                                                    că  nici  pe  departe  nu  stau  Englezii  aşa  de
         prin  aplicarea  de  învăţători  bine  cualificaţi  şi                                cu  ce  fel  de  reuşită?  nu  putem  şti.  Destul   —  Secuestrarea salarului învăţăto­
                                                    bine  pe  câmpul  de  luptă,  după-cum  cred
         salarisaţi, prin  ţinerea de catechisaţie  din  par­                                 că  două  baluri  mascate  deodată  Orăştia  nu   rilor.  Paragraful  54  al  art.  de  lege  LX. din
                                                    unii.  Mereu  mâncă  bătăi  Englezii,  chiar  şi
         tea preoţilor,  prin  conducerea jtinerimii  adulte                                   aa avut prilej a produce şi nici publicul a vedea.  1881,  relativ  la  căuşele  de  execuţie,  enunţă
                                                    trupele,  cari  păzesc  oraşele  (gardele)  sunt
         de  preot  la  toate  ocasiunile  şi  prin  intrarea                                      Ce  pagubă,  că  Românii  din  Orăştie  nu   hotărît,  că  salariile  funcţionarilor  aplicaţi  în
                                                    prinse  de  cătră  Buri,  dar’  foaia  oficioasă
         preotului  străin  în  relaţiuni  confidenţiale  cu   (care  are  să  scrie  tot  ce  se  întâmplă  pe   fac  şi  ei  atare  Bal,  pentru-că  chiar  şi  fără   serviciul  statului,  comitatului,  comunei,  apoi
         poporeii  sei;  opinează  in  fine,  că  preotul  să                                  masce  încă  ar  apărea  mascaţii         competinţele  preoţilor  şi  capelanilor  din  pa-
                                                    câmpul  de  luptă)  nu  face  amintire  de  toate             *
         emancipeze  încât  numai  se  poate  poporul  de                                                                                rochii,  ale  profesorilor,  învăţătorilor  (învăţă­
                                                    acestea.                                     — Societ. acad. „Junimea" din Cernăuţi învită
         sub  influinţe  străine.                                                                                                        toarelor),  aplicaţi  la  şcoale  publice  de  stat,
                                                        O  altă  foaie  engleză  (»Corespondenz   la  Bal ul  care  îl  va  arangea  Joi  în  4  Eebr.   comunale  şi  confesionale, precum  şi  ale  altor
              Presidiul  ca  adaus  la  cele  înşirate  de                                     1902 st. n. în  localităţile societăţii  filarmonice.
                                                    Nedeiland»)  îl ia la refec (frecuş) peKitchener,                                    aplicaţi  în  diferite  servicii  de  stat,  —  dacă
         antevorbitor  e  de  părere  incontestabilă,  că                                      Presidentul  de  onoare:  Eudoxiu bar.  Hormu-
                                                    pentru-că  bătăile  mâncate  ori  le  tace  ori                                      salarul  anual  pentru  fiecare  în  parte  nu
         numai  atunci  va avea  poporul  învăţători  sta­                                    zachi;  Presidentul corn. arangeator:  Othon cav.
                                                    spuue,  că  Englezii  au  eşit  învingători.  Des­                                   trece  peste  1600  cor.  —  pentru  nici  un  fel
         bili,  dacă  fiecare  comună  bisericească  îşi  va                                   deFlondor;  Presidentul societăţii:  Maximilian
                                                    făşură  apoi  toate  învingerile  Burilor  faţă  de                                  de  datorie  nu  să  pot  secuestra,  nici  detrage
         creşte  din  sinul  ei  cu  timpul  învăţători  şi   Englezi,  cari  în  luna  lui  Decemvrie  (1901)  Hacman.  începutul  la  orele  8Va  seara.  Peţul
         pentru  realizarea  acestei  idei,  preoţii  să  în­                                  de  întrare:  8  coroane  de  persoană.  Loja   prin  vr’o  sentinţă  judecătorească.
                                                    au  fost  nenumărate.  Generalul  Botha  i-a
         demne  părinţii  copiilor  talentaţi  a-i  da  la                                    40  coroane.
                                                    fost  bătut  pe  Englezi  cu  desăvârşire  la
         şcoală  afară  de comună, în oraşe şi  a-i pregăti                                                       *                        —  Zestrea  archiducesei  Elisabeta.
                                                    Wilgeriwier  şi  Bronkborstprun.  De  lupta  în­
         pentru  cariera  învăţătorească.           tâmplată  apoi  la  Carolina  şi  astăzi  îşi  aduc   —  Bal  filantropic  se  va  ţinea  Mercuri   In  23  Ianuarie  s’a  cununat  cu  prinţul  Otto
                                                                                               în  12  F e b r u a r i e   n.  în  sala  «Otelului   Windischgrătz  archiducesa  Elisabeta,  fiica
              Vorbind mai toţi membrii la acest obiect,   aminte  soldaţii  englezi  ca  de  o  năpaste  în­  Univers».  Venitul  curat  e  distinat  pentru
         preşedintele  reasumează  părerile  şi enunţă,  că  grozitoare.  In  luptele  dela  Brugsprint  si   • fondul  studenţilor  morboşi».  Blaj,  la  27   reposatului  moştenitor  Rudolf.  Scriind  despre
         căuşele  de  decadenţă  sunt  multe  şi  felurite,   Middelburg  a  căzut  şi  un  comandant  englez,   Ianuarie  n.  1902. Comitetul aranjator.  Alexiul   festivităţile  date  în  Burg cu  această ocasiune,
         de-asemenea  şi  mijloacele  de  îndreptare.  Ca  despre  ce  Kitchener  n’a  dat  de  ştire.  La   Viciu,  preşedinte.  Octavian  Bonfiniu,  cassar.   raportorul  din Viena al lui  »Figaro«  spune  că
         resultat  al  desbaterilor  enumără  căuşele  de  Standerton  a  prins  Bota  pe  Burul  Andries   Dr.  Ambrosiu  Cheţian,  Iacob  Murăşan,  Ioan   M.  Sa  împăratul  şi  Rege  Francisc  Iosif  I.  a
         decadenţă  şi  adecă:  1.  spiritul  timpului,  care  Cronje,  care  cu  o  trupă  de  300  soldaţi  s’a   Băgăian.  (Dr.  Ioan  Raţiu,  secretar.  Valeriu   dat  nepoatei  sale  zestre:  opt  milioane  de
         împinge poporul la  lux în îmbrăcăminte,  mân­  luptat  în  contra  fraţilor  săi.  In  Heidelberg   Suciu,  controlor.)  Ioan  Fodor,  Emil  Sabo,   coroane  de  hârtii  de  valoare,  1,200.000  co­
         care  şi  beutură;  2.  Nerespectarea  Duminici­  a  fost  aşa  de  înfocată  lupta,  că  Burii  au   Flaviu  C.  Domşa.  începutul  la  8  ore  seara.   roane  rentă  anuală,  un  castel  cu  o  mare
         lor  şi  sărbătorilor  şi  ca  urmare  necercetarea  pătruns  până  în  mijlocul  oraşului.  La  Stan­  Preţul  de  întrare:  persoană  2 cor.,  familia  de   moşie  aparţinătoare  castelului,  un  palat  în
         bisericii;  3.  Concubinatele;  4.  Indiferentismul   derton  şi  Bethal  au  pus  mâna  pe  tot  felul   3  membri  4  cor.,  de mai  mulţi 5  cor.  Supra-   Viena,  un  colier din  32 diamante,  o  diademă
         cătră  biserică  şi  şcoală;  5.  Lipsa  de  lumină   de  lucruri  de-ale  Englezilor,  cari  jdupă  banii   solviri  se  primesc  cu  mulţumită  şi  se  vor   de  diamante,  broşe,  cercei,  inele,  recuisite  de
         şi  cultură.                               noştri  au  avut  o  valoare  cel  puţin  de  40   cuita  pe  cale  ziaristică.      masă  pentru 36  persoane,  —  de  aur  masiv,
                                                    mii  coroane.  In  chipul  acesta  înşiră  foaia                                     —  şi  mulţime  de  alte  obiecte  care  de  care
                Aceste  rele  s’ar  putea  delătura  prin:                                                         *                     mai  preţioase.  Chiar  numai  preţul  bijuteriilor
                                                    engleză  toate bătăile suferite de  Englezi  numai
                                                                                                 — Petrecere  cu  dans se  va aranja  în favoru
               1.  Susţinerea  şcoalelor  confesionale;  2.  în  luna lui  Decemvrie  (1901).                                            trece peste suma  de cinci milioane de coroane.
                                                                                               fondului  Reuniunei  de  cătră  Reuniunea  fe­
         Catechisarea  regulată  şi  cu  tinerimea  adultă;
                                                                        *                      meilor  române  din  Abrud,  Abrudsat  şi  jur,
          3.  înfiinţarea  de  coruri  bisericeşti,  biblioteci
                                                        Despre  încheerea  păcii  să  vorbeşte  mult  Sâmbătă, la  15 Febr. n.  1902, în sala hotelului  — Oficianţii statului, oficerii din armata
          populare  şi  reuniuni  de  tineri;  4.  Reuniuni   între  Englezi  şi  între  Burii,  cari  sunt  în  Eu­ • Detunata».  începutul  la  8  ore  seara.  Preţul  comună  şi  dela  honvezime,  funcţionarii  mu­
          de  lemei  pentru  înfrumseţarea  bisericii;  5.   ropa:  KrOger  şi  alţi  câţiva  în  jurul  lui.  Bă­ intrării  de  persoană  2  coroane,  de  familie  4  nicipali,  învăţătorii  poporali  şi  notarii  co­
          Predicarea  cuvântului  lui  D-zeu  la  toate  oca­  trânul  preşedinte  ar  fi  zis,  că  Burii,  cari sunt  coroane.  Costumele  naţionale  sunt  preferite. munali  şi  cercuali  din  comunele  mici  şi mari,
          siunile;  6.  înfiinţarea  de  reuniuni  de  tempe-
                                                    în Europa  ar  fi  înclinaţi  să  se  înţeleagă  cu                                  după  salariile  oficiilor,  respective  după  pen­
          ranţă;  7.  Prelegeri  poporale  pentru  luminarea
                                                    Englezii  în  privinţa  păcii,  dacă  aceştia  îi  vor                               siunea  lor,  nu  plătesc  dare  comunală.
          poporului.                                                                                     N0UTĂTI
                                                    lăsa,  să  vină  în  legătură  cu  generalii  buri                                       Asemenea  nu  plătesc  nici  preoţii  după
               Conferenţa  s’a finit  pe la  P/a  ore  p.  m.  din  Africa.  Acuma  Englezii  trebue  să-’şi  dea   .    i        _      acele  venite,  cari  le  au după  oficiul  preoţesc.
               După  încheierea conferenţei,  domul  pro-  învoirea,  ca  KrUger şi ceialaţi  să  se  înţăleagă   —  Pe  lângă  pagubă  şi  ocară.
          topresbiter  a  întrunit  la masa-i ospitalâ o parte  mai  întâiu  ca  Botha,  cu  De-Wett  ş.  a.,  cari   »Szâszvâros«,  foaia  locală  dela  30  Ia­
          însemnată  dintre  preoţi,  cu  care  ocasiune  a  de  bună  samă  nu  s’or  învoi  să  încheie  pace,   nuarie  în  Nr.  5  sub  rubrica:  «Plângere   —  Preot  jefu it.  Patru  răufăcători  au
          toastat  şeful  tractului  în  sănătatea  Excelenţei  decât  dacă  Englezii  îi  vor  lăsa  pe  Buri                           călcat  în  noaptea  de  27  Ianuarie  casa  bă­
          Sale  I.  P.  S.  nostru  Archipăstor,  eară  Nico­ stăpâni,  domni  pe  pământul  lor.  contra conducătorilor luminatului electric4'  trânului  preot  Teofil  Ardelean  din  Topliţa
          lae  Şinca  în  sănătatea  Domnului protopop  şi              *                     să  năpusteşte  asupra  «Ardelenii*  şi    şi  astupând  gura  preotului,  că  să  nu  poată
          Doamnei,  etc.                                                                      conducătorii  acestui  institut  pe  motiv,   chiema  ajutor,  au  jefuit  tot  ce  au  aflat  de
                                                        In  cea  mai noua  luptă  (28  Ian.  n.  a.  c.),                                preţ.  Deşî  tâlharii  erau  căniţi pe  faţă,  preotul
               Dee  D zeu,  ca  conferenţele preoţeşti  să  dela  Colfifontein  din regimentul  englez  huser   că  luminatul  public  şi  privat  este  sub   a  cunoscut  totuşi  pe  unul  dintre  ei,  după
          aducă  zilele  aşteptate.                 a  căzut  colonelul  Dumoulin  si  8  feciori,  7  toată  critica.  Constată,  că  la  început   voce.  A  doua  zi  acesta  fiind  deţinut,  a  măr­
                                   Un preot  tinlr.  au  fost  răniţi.                        întreprinderea  a  fost  lăudată  de  însuşi  turisit  faptul  şi  şi-a  spus  şi  pe  tovarăşii  săi.
                                                                                              experţii  chemaţi.  Acum  însă  se  face
   1   2   3   4