Page 1 - Activitatea_1902_02_05
P. 1
Anul II. Orăştie, 13 Februarie n. 1902. Nr. 5
redacţiei şi acelea nu să înaĂCIIYITĂTEĂ ABONAMENT:
IN SERTIUN I:
Pe an 6 cor. pe 1/2 an 3 cor.
se plătesc cu preţuri foarte
reduse.
Pentru plugari—ţărani pe an
4 coroane.
Manuscriptele sunt a seadresa
poiază. Pentru România şi străinătate:
Pe an 16 franci.
foaie politică, economică, socială şi literară.
Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani.
tru, numai cât dorul e ceva vag şi nu-’i Ce poate fi causa? Suntem noi Tot ce s’a făcut însă şi înainte de 1881
Probleme petrii viitor. cine să se iolosască de acest dor indi- prea slabi încă, sau sunt greşite căile în politica noastră naţională, s’a făcut în nu
mele tuturor, cu putere primită dela toţi
cându-ne terenul de muncă potrivit nouă. pe cari am umblat?
şi obligatoare pentru toţi.
Fără ori-ce pregătiri de lipsă voim Din două una: sau poate că chiar
Astfel la 1848, anul în care am început
să fim în aceeaşi vreme politiciani şi şi amândouă laolaltă. adevărata luptă politică, cu deşteptarea din
fS.J „Non multa, sed multum“ cerea
literaţi, agenţi, economişti şi mai ştie Faptul e, ca să putem lupta cu somnul cel de moarte şi cu sdrobirea lanţu
judecata serioasă a fiilozofilor romani
Domnul câte de toate. Pe fiecare teren efect, să cerem dela poporul intrat în rilor cari ne-au ţinut legaţi până aci, patruzeci
dela fiii poporului lor. Spiritul lor de de mii ne-am adunat pe Câmpul-iLbertăţii din
am voî să ajutăm şi fireşte! nefiind pre aceea, ca întreg să se grupeze sub stea
observaţie fin îi convinsese, că nimic nu Blaj, — numai patruzeci de mii, şi fără man
gătiţi, numai ajutor nu se poate numi gul desvelit, ca fiecare să stee la postul
e mai stricăcios decât o universalitate dat dela cei rămaşi acasă, — dar’ actul să-
colaborarea noastră isvorîtă dintr’o inimă seu şi să-’şi facă datori nţa, căci nu
superficială. Mintea lor ageră îi îndemna vîrşit de cele 40 de mii de Români, pe câm
ce bate cald pentru neamul seu. mai aşa dă dovadă despre maturitatea pia Blaşului, a fost atât de sublim, atât de
dară se ceară dela concetăţenii lor o
Răul acesta are apoi de urmare un sa politică şi se poate conduce singur. impunător, atât de dumnezeesc, încât cei ră
concentrare a puterilor spirituale spre
alt îău şi mai mare! Vedem că institu Până nu se va face aşa, spor nu se maşi acasă auzind despre el, şi luând act
o singură ţintă. Ei cereau mult dintr’un despre modul cum a decurs, s’au identificat
ţiile noastre nu prosperează decât în va vedea.
singur lucru şi nu puţin din mai multe. întru toate cu hotărîrile aduse, şi toţi au ri
aparenţă, că numai din rapoarte iai Politica noastră este bine precisată
Principiul acesta menit sâ împedece dicat mânile şi au depus jurământ sfânt şi ei,
ştire despre resultatele frumoase — în şi sub acest steag are fieşte-cine loc,
dărăburirea forţelor, sâ pună stavilă că vor fi pururea credincioşi, tronului, patriei
realitate imaginare — cu cari au fost fără de a ajunge în conflict cu convin şi naţiunii noastre. Jurământ obligator pentru
unei multilateralităţi fără fond, l-am moş
încununată activitatea anului trecut. gerea proprie şi nici cu legile ţerii. toate generaţiunile următoare, cât va exista
tenit dela strămoşii noştri cu mulţimea
Bărbaţi de specialitate nu avem, Poporul nostru pretinde eg a lă în popor român în patria aceasta!
celorlalte principii şi sentenţe pline de Aşa ne am început noi noua vieaţâ, ca
sau avem prea puţini, căci acest soiu d rep tăţire şi respectarea aceleia — de
adevăr, dar’ n’au aflat răsunet în inimile popor declarat de independent, cu dela sine
de oameni la noi n’are trecere. Nouă unde urmează, ca toţi să păşim în şirul
noastre, percum n’au aflat răsunet nici putere, pe basa vitalităţii sale şi pe basa for
nu ne trebue un om care ştie ceva luptătorilor.
în inimile concetăţenilor marilor filozofi ţelor sale numerice, cari în curând s’au dove
temeinic, ci unul care toate le ştie, la Avem lipsă de arme şi conducători dit de foarte preţioase.
romani.
toate se pricepe, despre toate îţi ştie buni. Arma ne este adevărul, care insă Deşi conducerea poporului nostru o fost
O tristă notă caracteristică a în-
da desluşiri, irelevant dacă aceste des numai prin presă se manifestează, pe depusă atunci în mânile cele mai destoinice,
tregei rase romane, începând dela Fran
luşiri sunt inexacte, false sau absurde. când contrarii noştri nu o cunosc şi în ale lui Şaguna, Bărnuţiu, Laurianu, Şuluţiu,
cezi, Italieni, etc. până la Români a fost Bariţiu, etc., oamenii cari se bucurau de cea
La alegeri — e vorbă de instituţii astfel nu-’i impune nici lui, nici străi
şi a rămas şi până în vremile noastre: mai nemărginită încredere din toate părţile, —
culturale, literare şi alte de soiul acesta nătăţii.
superficialitatea. Pozarea e una dintre fruntaşii au ţinut totuşi să consulte din când
— nu purcedem din principiul meritu D e aceea în tim pu l din u rm ă tot
scăderile acestei rase nobile: fiii lor în în când soborul, şi în scopul acesta au fost
lui sau al cualificaţiei, ci ne lăsam in- m ai la r g teren a început să p rin d ă con convocate mai multe adunări sau congrese
mare parte se îndestulesc cu cunoştinţe
fluintaţi de numele, de vaza, de posiţia vingerea, că n oi avem să ne spunem naţionale, ca de ex. la finea anului 1848, la
generale, nu studiază nimic temeinic,
candidatului şi aşa obvine apoi, că în ctiventul adevăru hti în viitor acolo, de anul 1861, la anul 1863 etc. toate la Sibiiu.
dar’ de toate se prind, din toate ştiu ceva. N'au luat parte la ele mandatari ai po
fruntea unei societăţi literare, ajunge un unde să-1 a u d ă fz în ţeleagă lum ea în
Suntem chiar antipozii rasei ger porului de acasă, representanţi provăzuţi cu
bărbat care — recunoştinţă pentru jert trea g ă : în parlamentul terii.
mane! La ei temeinicie, la noi super credenţionale, dar’ a luat parte floarea inte-
fele ce le-a adus neamului seu! — nu
ficialitate, la ei unilateralitate plină de Iată ce zice »Telegraful Român« liginţii române de pe acele vremuri, Invitată
mai literat nu e, că secretarul aceleiaşi anume din partea celor doi archierei români
fond, la noi multilateralitate vagă! mai departe:
instituţii e agent de asigurare şi mem cari se aflau în fruntea trebilor noastre na
Hinc illae lacrimae! Ziarul nostru a condamnat din capul
brii din comitet bărbaţi cari nici în clin ţionale, şi astfel se poate spune, că şi aceea
De-aci apoi succesele rasei germane locului politica de pasivitate, şi a stăruit ne ce s’a făcut în aceste adunări s’a făcut cu
nici în mânecă n’au nimic cu literatura
pe toate terenele! Noi ne îndestulim cu întrerupt, ca partidul naţional român se ac- puterea dela toţi, şi în mod obligător pen
română. cepteze înţeleptul sfat al întemeietorului aces
un succes momentan, ne îndestulim cu tru toţi. (Va urma).
Trebue să ne creăm bărbaţi de tui ziar, ai marelui Şaguna, de-a intra în par
recunoaşterea contimporanilor! Noi co
specialitate! La instituţiile noastre lite lament şi a apăra acolo, cu graiu viu intere
chetăm şi măgulim oamenilor, ci stau sele poporului nostru, dar’ n’am fost ascultaţi.
rare să alegem literaţi şi pretutindenea,
de vorbă cu omenimea întreagă. E o mângâiere deci pentru noi, când acum
la toate instituţiile noaste oameni, cari
Nu avem de gând să ridicăm rasa putem constata, că politica ziarului nostru a Sistem ul.
şi-au ales de cariera vieţii ramul acela
germană de-asupra celei romane, îşi are eşit biruitoare din frământările politice din
pentru cultivarea căruia s’a întemeiat trecutul nostru mai recent, pentru-că astăzi
şi ea scăderile sale, dar’ arătând una
instituţia — şi vom propâşi! Nu trebue nu mai încape nici o îndoială, că la proxi
dintre virtuţile ei mari, am voit să o
să ne spăriem de nume necunoscute! mele alegeri generale nu vom mai sta în pa Pe vremea sdrobitorului de naţio
punem înaintea ochilor Românilor drept sivitate, ci vom întră şi noi în luptele elec
pildă. Munca lor în curând îi va face cunos torale, aşa cum am propus noi dintru început. nalităţi Tisza Kâlmân şi mai târziu a
cuţi, să li-se dea numai teren liber pen- lui Bânffy se zicea, că trăim în era co-
N’am avut de gând nici să îndem Asta e astăzi disposiţia generală în partidul
tru-ca să-’şi poată validita puterile. Li rupţiunii, în urma căreia aceşti puternici
năm Românii să se ocupe numai cu un nostru şi aşa se va întâmpla.
teraţii să ocupe în instituţii literare, Dar politica de activitate e mult mai au fost delăturaţi dela locul lor, acum
singur lucru, să-’i îndemnăm spre o
politicianii grupeze-se în jurul foilor po grea de cat politica de pasivitate, care nu însâ sub era „drept, legalitate şi dreptate",
unilateralitate rigidă, ci să le arătăm, că
litice sau fondeze cluburi politice şi reclamă nici o opintire, nici o desvoltare eacă ce veşti triste cetim:
cel care vrea să facă toate câte sunt
împărţite astfel sarcinele, cu toţii vom de forţe.
de-a se face, nu va putea face nimic, Situaţia în Torontal. Ancheta lui Kaffka
ajunge mai departe. Această foaie ne arată în liniamente făcută în Torontal s’a terminat. Ministrul de
sau nimic bine, căci îi vor lipsi vremea
Non multa, sed multum. principale cum trebue să fie organisarea interne a ordonat cercetare disciplinară în
şi forţele.
noastră naţională, ca cu efect să putem douăsprezece caşuri. Afară de acelea în două-
Dar’ să fim mai pozitivi şi să ne
duce o luptă ducătoare la scop: zeci-şi-nouă de caşuri a îndrumat comisia
mărginim la noi Românii. Cine va trage Organizare. administrativă să pornească cercetare. Dintre
la îndoială, că stăm pe toate terenele Va trebui deci să intrăm în luptă bine aceste caşuri multe compromit antistii co
pregătiţi şi cu desvoltarea tuturor forţelor
rău? Că pe terenul politic de mult nu munale întregi. întreg comitatul e restaurat.
noastre posibile, pentru-ca la primul atac, la
ne mai putem validita, că în literatură Sub acest titlu în »T. R.« Nrii 10 Fişpanul Rbnay Jend a abzis. Seria nelegiui
prima ciocnire, să inspirăm respect contraru
rilor, abusurilor şi pungăşiilor comise în admi
nu mai producem nimic trainic, că miş şi 11 se comunică doi articoli referitori lui faţă de puterea ce reşede în noi ca ele
nistrarea acestui comitat e îngrozitoare. Prim-
cările noastre toate, toate sunt numai la starea noastră actuală în ce priveşte ment alcătuitor de stat.
ministrul Szâll a luat chestiunea foarte sever
valuri trecătoare, cari nu lasă după ţinuta politică peste tot. Abia la anul 1881 s’a organisat şi e firm hotărît să curâţe radical comitatul
ele nici o urmă? Se constată, că în restimp de 54 partidul nostru sistematic. Am văzut că de toţii mişeii. — Numai înainte. Să iee
Cauza? Lucrăm fără plan stabilit, ani nu am putut obţinea nici un resul- contrarul nostru începuse a ne sparge toate comitatele în şirl
dibuim prin întunerec, pe nimerite. Toţi tat real, deşi de atâta amar de vreme rîndurile şi acest procedeu l-am aflat Acestea le cetim ca ieri şi nutrim
suntem conduşi de dorul de-a contribui
ne-am tot luptat, cu scop se ne croim mai corăspunzător, în scopul ca să-’i speranţă, că actualul prim-ministru va
după puteri la propăşirea neamului nos un viitor mai prielnic. punenj în faţă toate forţele noastre. curăţ! staulul de persoanele infecte.
