Page 2 - Activitatea_1902_02_05

Pag- 2. A C T I V I T A T E A Nrul 5

Ce s6 vezi, ca mâne cetim contra­ El este născut din un ţinut, unde sunt vor ajunge — la congruă, nu ca noi la chi­ această producţiune, după toată probabilitatea
rul, păcătoşii sunt protegiaţi de mulţi naţionalităţi, din fostul comitat al Zarandului. nuri şi năcazuri, de cari n’am îndurat la casa îsi va da valorosul şi binevoitorul seu concurs
Maghiarimea a suferit acolo mult; Jnsă vor­ părinţilor. Ei se vor spăria la Paşti când ne una dintre cunoscutele noastre cântăreţe.
fişpani, deputaţi şi alţii:
bitorul vrea să îmbrăţişeze cu dragoste şi vor vedea cu oftica întipărită în faţă şi cari La partea ţinătoare strîns de şedinţa li­
Eatâ un extras din »Tribuna« : pretinie pe aceia, pe cari legea i-a făcut în fiecare elev seminarial din Arad vor vedea terară, s'a constatat cu vie mulţumire, că trei
Să găseşti într’un singur comitat peste egal îndreptăţiţi. Vorbitorul îşi aduce aminte un adevărat Succi, căruia nu-’i vor cuteza să-’i dmtre diletanţi s’au produs pentru prima-dată.
o sută de funcţionari, cari lipsiţi de ori-ce de vorbirile ce s’au rostit aici cu 25 ani dee mâncări grase de Paşti, căci stomacul De altfel cursul şedinţei literare a fost ur­
sentiment de datorinţă şi conştienţă, ani de- mai înainte din partea representanţilor na­ trebue dedat cu încetul cu mâncarea şi astfel mătorul: Dl Eilimon Dclorean, sodal pantofar,
arândul au comis cea mai nesfirşită serie de ţionalităţilor şi constată cu bucurie, că tonul bieţii de noi când să ne săturăm, ne apucă declamează ca începător, destul de bine, poe-
abusuri, negiigări şi fapte criminale. De mult vorbirilor representanţilor de azi ai naţio­ vremea scolii şi a frigului din dormitoare şi siile «împrumut» şi «Din scriptură» de Gav.
se petrece aceasta, şi nu numai organele sub­ nalităţilor este cu mult mai pretinos, mai con­ a bătăilor d-!ui director, care cu plăţile cele grase Bodnariu ; d-şoara P. Apolsan ne-a făcut să
alterne, ci înşişi conducătorii comitatului, cen­ ciliant. El şi vorbirile de azi le ţine de de director seminarial şi de bancă, de redac­ ne ocupăm din nou cu iubitul poet G. Coşbuc,
sincere. Trebue să se spună pe faţă. tor şi referent, dacă nu le-ar încassn, s’ar pu­ declamând, ca întotdeauna, cu sentiment po-
trul, au comis şi nutrit toate abusurile. Fişpa-
nul, vicişpanului, prim-fişcalul, preşedintele că vina neînţelegerilor din trecut nu o poartă tea îmbunătăţi mâncarea la toţi 200 elevii esia «Brâu! Consânzenii» ; micuţul Leonte
sedriei orfanale, fisolgăbiraele, notarii şi pri­ numai naţionalităţile singure, ci că şi maghia­ seminariali. Munte anu, predând tot pentru prima-oară
marii, toată ceata funcţionarilor administrativi, rimea încă a greşit des. Z:ce-se că vor fi viitorul neamului, deşi poesia «Rusul la tîrg» de Speranţă, ne-a
dela cel rnai mare până la cel mai mic, s’au El aminteşte de mişcările Românilor sunt ofeliţi la trup de foame şi la minte de arătat că inimaT lui veselă, nu e străină
din 1893 şi de admoniţiunea ce Maj. Sa învăţăturile ce ni-le dau: din istoria naturală pentru a produce şi altora veselie. Dl hleu-
organisat par’că într’o bandă, care se pustiească
Regele a dat când a primit deputaţiunile Ia dl notareş pensionat T. Pap, din desemn şi teriu Prelipciann, membru nou al reuniunii,
până în fundament sărmanul Torontal.
Defraudări, întreprinderi hasardate, falsi­ Boros-Sebeş, că între naţionalităţi să se cul­ caligrafie doi teologi de a. I. şi al II., din stu­ a fost măreţ în predarea poemei «Sentinela
ficări de acte oficioase, neîncassarea regulată tive concordia. In acel răspuns al Mai. Sale diile cursului pregătitor un dascăl ce a absol- română«, de V. Alexandri. Sentimentala şi
ar fi trebuit să se spună apriat, mai ales în vat pedagogia mai anul, ear’ gimnastica în simpatica dramaturgă, d-şoara Elena Grindean,
a dărilor, acte neresolvate cu anii întregi,
acel ţinut, că are să se cultive concordia şi lipsa de instructor o face pe spinarea noastră binecunoscută dela representaţia teatrală a
banii fondurilor comitatense risipiţi, poporul
sub fel de fel de titluri jupuit din toate părţile pacea între poporul maghiar şi între naţio­ domnu ieromonach şi director care singur e piesei «Sâmbăta morţilor», când în rolul
si de toţi, — în sfirşit totul ce se poate în­ nalităţi. de vină pentru costul cel rău şi nu şi d-nii Ilenei a stors admiraţiunea asistenţilor, de
chipui mai rău, mai condamnabil în toate ra­ Dară toate aceste şi alte neînţelegeri profesori ai nostru pe cari i-a învinuit cineva astă-dată a declamat ca de regulă cu mult
au trecut. Representanţii naţionalităţilor ni­ în Nr. 46 al «Activităţii». D-iile-lor încă o sentiment poesia «Aşteptarea» de V. Alexandri.
murile administraţiunii.
se apropie acum cu dragoste şi pretinie: să duc rău, n’au bani de curtir şi nici salar Punctul fiinal a revenit d-lui Augustin Bena,
Eată tabloul situaţiei din Torontal. Eată
le răspundem deci cu aceleaşi simţăminte, se-i cinstit, după-cum cerea dl director când încă elev al seminarului «Andreian», care ne-a
ce fe l de oameni dirigează soartea poporului
întimpinăm cu aceeaşi dragoste. Se sperăm n’a fost ajuns să mânce cât patru şi să lene­ delectat cu mai multe arii de-ale noastre,
din Ungaria.
«Abia ’şi-a presentat Kaffca raportul — apoi, că această pornire înrădăcinându-se pe vească cât opt şi să ne chinuească pe noi executate la pianul reuniunii.
zice »Budapesti Hirlap» — ministrului de in­ această, cale vom ajunge şi la stabilirea con­ aşa ca se fitn siliţi a ruga pe Veneratul Con­ Succesul primei şedinţe literare, ne în­
cordiei pacinice. sistor ori să ne scape pe noi şi pe d-nii i dreptăţeşte a spera şi în succesul celor ur-
terne, imediat după el au şi sosit «salvatorii».
Frumos şi adevăr a grăit Hollaky. „Deci profesori de dl director, ori să-’l facă să ne ' mătoare, dintre cari cea mai apropiată se va
Fişpani şi deputaţi, în persoană şi în scris,
s i nu ne pripim, s i nu ne perdetn cumpătul, dee de mâncat ca la oameni, iar nu ca la i ţinea în ultima Joi din luna lui Februarie,
au încercat în tot chipul să-’i explice (lui Szăll),
dacă ni drag de noi înşine şi ne iubim câni, căci noi suntem chemaţi să fim lumi­ după călindarul nou, dar’ şi până atunci la
că liberalismul şi interesele maghiare pretind,
patria “. revedere la producţia din sala dela
ca în Torontal să rămână totul cum a fost, nătorii satelor, prin urmare Vă roagă ca mai
sistemul vechiu şi autoritatea domnilor din Deputatul Hollaky a vorbit în rînduri sus umilitul serv: «Gesellschaftshaus», ce sper, că ne va pro­
şi în adunarea comitatensă a Hunedorii în cura momente senine şi plăcute adevărat
comitat să nu fie ştirbită. Se provocau la 2f. Numelenupriveşte,
alegarea din Tărăk-Becse şi la mişcările naţio­ mod obiectiv şi calm, fiind mai totdeauna pe elev în cursul pregătitor. româneşti. D in t r e clase.
partea bunei înţelegei şi apostrofând pe cei,
naliste, ce se observă printre Sârbi, Români
cari nu recunosc existenţa noastră ca popor ECONOMIE. ___
şi Nemţi în contra naţionalităţilor şi a ma-
şi justele pretensiuni ale Românilor.
ghiarimii*. Serate de-ale meseriaşilor. Reproducem introducerea dela Broşura
Aceste câteva vorbe dovedesc totul. Adecă
«Industria Berei» (vezi Bibliografia I. S
se găsesc fişpani, deputaţi şi fruntaşi maghiari, — Prima şedinţă literară a „ Reuniunii Ordean).
cari sunt conduşi de părerea, că totul e per­ Venerat Consistor arădan! sodalilor români din Sibiiu". —
Chestiunea beuturilor agită pe toată,
mis, codul penal şi procedura disciplinară nu Inclitul meu petit mi-’l adresez pe calea Căldura, cu care ziarul d-voastre îmbră­ lumea. Natura însăşi a pus această chestiune
valorează nimic, când e vorbă de maghiarime. I aceasta cătră Veneratul de mai sus, fiind-că ţişează causa clasei noastre de mijloc, mă la ordinea zilei. Mişcarea s’a început prin
Oamenii aceştia cârmuesc Ungaria. de-adreptul mi-e teamă să nu fiu ţinut de îndeamă să vă scriu în cele următoare despre apariţia în Europa a viţelor americane cu
Multe fărădelegi ca cele înşirate anarchist şi să nu fiu şi eu eliminat ca cei 11 mersul primei şedinţe literare, inaugurate din droaia de boale ţinute şir de aceste viţe.
colegi nevinovaţi, pe cari, în miez de noapte a. c. a »Reuniunii sodalilor români dm Sibiiu«, Cele mai multe şi mai puternice ţări au
mai sus se acoper prin întervenirea
şi în cap de iarnă, i-a aruncat afară domnul ţinută aseară, Joi la 30 Ianuarie n., în loca­ căutat să meargă alăturea cu natura şi să nu
puternicilor!
director seminarial Roman Romul Nicolae Cio- lităţile Reuniuni'. E de prisos să amintesc, că se opună ei. Altele însă, cântărind importanţa,
Poţi arăta şi dovedi, că un prim-
rogariu. cele 3 sale încă înainte de orele 8 erau tixite ce o joacă vinul în societate, încearcă reabi-
pretor â la Fodor Gyula din pretura Aci ne onjoară cu foamea şi nu ne lasă de oaspeţi din toate straturile sociale şi de litatea lui. In fruntea acestor din urmă stă
Orăştiei, încassează dela comuna Pricaz să ne mângăiem stomacurile nici cu mân­ toate vîrstele. Intre oaspeţi între alţii am re­ Francia. Şi c bine, când cine-va este tare,
1850 fl. bani scoşi cu repartiţia de pe cări cumpărate din piaţă, ori trimise de iubiţii marcat presenţa veneratei matroane d-na să lupte contra naturei. Dar’ noi suntem oare
noştri părinţi, cari când eram acasă ne îm­ Mar ia Sonderreger n. Baboii, binecunoscută printre acei tari ? Nu. De aceea trebue să
popor şi-i ţine la sine 9 respective 3
biau să mâncăm şi se fim tari, bagseama ca caldă spriginitoare a scopurilor noastre uma­ mergem alături cu natura, ear’ nu contra ei.
ani, pe care apoi vice-comitele îl judecă
să ne ajungă şi pe vremea cât vom fi în nitare de interes public. Bogaţilor francezi le dă mâna să lupte cu
cu o înfruntare. Vine otganisarea co- seminarul de dedare în ale foamei, care azi Premergând cetirea prin dl notar Ioan natura, de oare-ce îşi recrutează armata —
mitatensă şi comitele-suprem îl candi­ e pus sub stăpânirea d-lui Ciorogariu, care Apolsan a protocoalelor şedinţelor adminis­
banii — în alte ţări.
dează, ear’ membrii municipali îl aleg din duzina de posturi ce ocupă ne dă şi nouă trative din decursul lunei Ianuarie n., în care Forţele României însă sunt atât de slabe,
din nou, ca sd conducă o pretură în unul lungă şi ghemuitor de foame, aşa că să insistă cn deosebire asupra resultatului I în cât nu-i dă mâna să atace făţiş fortăreţele
ne-ar veni să ne apucăm de păreţii alumnea- fiinal al actului generos ■>împărţirea darurilor naturei. Prin urmare, vom fi nevoiţi să facem
ale administraţiei şi economiei.
lor, dacă n’am şti că acestea au fost ridicate de Crăciun între scrăcii nostru, presidentul întărituri în apropiere de ale ei. Şi de aci
Intr’adevăr, tristă privelişte! Nu ştii
cu multă jertfă de Marele Archiereu Ioan Reuniunii dl Vie. Tordăşianu bineventează să luptăm cu orţe îndoite.
pe cine s6 admiri din punct de vedere Meţianu. I. P. S. a adunat sute de mii, din oaspeţii presenţi şi îndeosebi mulţumeşte Omul, pentru ca să lupte, are trebu­
al autorităţii, pe el sau pe cei administraţi cari să ne crească pe noi, dar’ care sute de doamnei Sonderreger, că deşi la adânci bă­ inţe de curagiu. Natura ne-a luat vinul, ne-a
de el. Astfel de împrejurări contribue mii azi slujesc spre îmbuibarea a o mulţime trâneţe şi deşi în cap de noapte şi în timp luat curagiul sortificator. Să căutăm fortifi-
foarte mult la înmulţirea fărădelegilor de ciorogari, în loc ca cu ele se ne câştige de iarnă, a binevoit a ne onora la această antul în altă parte. Căci omul fără idei pre­
nouă de ale gurii, ca să prindem puteri şi să săi bare cu presenţa sa, nouă atât de preţi­ concepute, găseşte totdeauna mijloacele cu
din partea organelor mai mici, contând
putem munci ca dascăli 40 ani, până la vo­ oasă. In cele următoare scoate în relief pre­ ere să poată învinge obstacolele.
în tot caşul la spriginul păcătoşilor lor
tarea pensiunii, cu care nu credem să ne în­ parativele, ce au să se facă în scopul aran­ Să găsesc totdeauna mijloace de scăpare
conducători, ca şi cari avem destul, e
tâlnim, fiind-că hrânindu-ne 5 ani din tine­ jării în cursul a. c. a unei exposiţii industriale şi pentru cei slabi.
exemple şi pentru cari vom deschide o reţe dimineaţa cu o supă de chimin în care şi profesionale, ce după toată probalitatea, Exemplu avem pe jidani. Forţa acestui
rubrică permanentă în foaia noastră. pare că a fost scăldat un câne mort, la amiazi se va combina cu exposiţia industriei de popor pe calea armelor este nulă. Pe calea
cu apă destilată travestită în supă numai Cu casă (lucru de mână), ce o va aranja «Reu­ economică-financiară, el este cel mai tare
ajutorul şofranului, cu o ţiră de rasol, lângă niunea română de agricultură din comitatul popor din lume.
care se pune drept mărturie un fel de frip­ Sibiiu». De şapte ani luptăm contra naturei
Din dieta terii. tură în miniatură şi foarte asămuitoare cărnii Intenţiunea comitetului Reuniunii soda­ pentru reconstituirea viilor şi resultatul
«
de sub şeaua cailor ostaşilor lui Atila, seara lilor de a pune terneiu unei biblioteci pentru este nul.
cu câte un pic de papricaş, adecă de ames­ mesei iaşi, ce se conţină tractate scurte din Dacă de şapte ani am fi luptat pentru
Bine cunoscutul nostru compatriot a
tec de apă cu pulvere de cărămidă, ear' Mtr- domeniul meseriilor cum şi alte lucrări cetite desvoltarea industriei berei, astăzi am avea o
ridicat şi el glasul seu în sfatul ţării. Seri-
curile şi Vinerile fiind cinstite cu un menu in şedinţele literate, accesibile, atât ca con­ beutură higienică în locul vinului. Berea ar
ositatea profundă, cu care a expus causa
luculic constătător din supă şi aluat din făină ţinut cât şi ca stil pentru cărturarii noştri fi pătruns şi în cel din urmă bordeiu alungând
naţionalităţilor la locul cel mai competent,
de săcară, ear’ seara din tradiţionala şi în can­ meseriaşi, a fost bine primită. Această bi­ alcoolul.
ne impune a o aduce la cunoştinţă cetitorilor
titate mică servita păsulă, nu credem ca să ne bliotecă, ce ar fi se se vândă cu preţuri de In ţări cu judecată profundă industria
noştri.
putem primbla trupurile prin cei 40 ani de tot moderate, ar servi şi ea ca mijloc de a berei a luat un avânt enorm, o desvoltare
Drept dovadă publicăm esenţa vorbirii
dăscălie. Aşa nu se va folosi cu noi, căci în ţinea legătură stfînsă între meseriaşii noştri
deputatului guvernamental Hollaky Imre. uriaşe. . y . .
trupurile noastre nesănătoase domnul director de pretutindenea. Iu această lucrare a sa Acele ţări au ştiut cum şi cu ce să lupte
D-sa în şedinţa dietei a constatat, că
s’a îngrijit să nu se sălăşluiască minte sănă­ Reuniunea va avea binevoitorul şi preţiosul contra naturei. Numai noi, cei mai slabi,
t o a t e p a r t i d e l e recunosc greaua
toasă, ci îmbolnăvită pe urma împrejurării, că aprigin al »Foii poporului,« din. care ar fi să stăm pe loc când alţii progresează. Şi pe
situaţiune a ţării şi vreau să ajute. Din toate
pe excelenţii noştri profesori ni i-a alungat, se retipărească tractatele publicate. câtă vreme vinul se luptă cu berea, alcoolul
sfătuirile de până acum guvernul negreşit va
şi ne-a mai lăsat numai 5, ca d-lor să pro­ Comunicatul despre apropiata aranjare progresează. Căci: Când doi se ceartă, al
şti ce să-şi culeagă şi să urmeze. Una din
pună singuri la 5 cursuri dela pedagogie şi a unei producţiunii publice, împreunată cu treilea câştigă.
năcazurile ţării este cestiunea naţionalităţilor.
la 3 teologice. Aceştia încă se nutresc numai cântări şi declamaţiuni, a umplut de o legitimă Bucureşti, 24 Februarie 18!>6.
Dacă ne succede a o deslega, atunci o mare
cu speranţa, că mai târziu vor ajunge — dacă veselie atât pe dame cât şi pe domni. La I. S. O R D E A N U .
parte a problemei e deslegată.