Page 3 - Activitatea_1902_02_05

Nrul 5. A C T I V I T A T E A Pag- 3.

Criza economică şi industriile agricole. Fiume, la Paris, Londra ? Nu ar fi mai bine tămânal se adună de mai multe-ori la cons­ torul celor competenţi, pentru atentatul săvîrşit
să ne măcinării grâul la Bucureşti, Brăila, fătuire în casa preotului gr.-or. loan Moţat contra statului.
Agricultura noastră şi cu ea întreaga Galaţi şi să-’l vindem ca făină românească la creatorul noului partid. Pornirea mişcării lor Săptămâna trecută şi sosi judele inves-
ţeară, trece printr’o criză teribilă. Este o Paris, Londra, luând astfel un preţ întreit ca o plănuesc pe un plan foarte larg, de aceea tigător Dr. Borzsovai din Turda şi dupâ-ce
criză ne mai cunoscută în analele noastre la Pesta? Avem multe mori în ţeară. Ele fac totul cu tactică. Despre activitatea lor se constata, că într’adevăr a exprimat acele
economice. Bărbaţi eminenţi, acei câţi-va stagnează. Printr’o anchetă trebuesc căutate abea respiră ceva în public, nu cumva par- cuvinte, fu suspendat provisor din ţoficiu şi
adevăraţi economişti, pa care i-am avut şi şi înlătutate piedicele, care opresc desvoltarea tisanii lui Raţiu să le împedece ori slăbească nu ne îndoim, că nu va întârzia nici difini-
avem, au prevăzut-o. Marţian, primul apostol lor. Alte mori prin asociaţiune să se înfiinţeze. »Kirohanos»-ul contemplat pe primăvară. După tiva suspendare.
economic, ne-a spus înainte cu 30 de ani, La Pesta miniştrii unguri sunt acţionari ai cât se ştie, comitetul executiv a stabilit deja Auzi acf, dl Chilba daco-român I Un om,
că o crudă soarte ne aşteaptă, dacă nu vom morilor. Să o tacă şi miniştrii României. Noi textul nou al programului din 1881 care, care în vieaţa lui n'a luat parte la nici o
da agriculturei spre ajutor industria, tovarăşul nu ne cunoaştem de loc interesele, de aceea după dînşii, reclamă modificare, şi pe care petrecere românească şi în nici o societate
ei indispensabil. In urma lui alţi apostoli, se iau mai totdeauna măsuri în detrimentul cu prima ocasiune, îl vor da publicităţii». — românească nu l-a văzut nimenea, ci tot cu
între cari putem cita pe d-nii: Ion Ghica, ţerei şi al produselor ei. Am putea cita multe Pe basa unor astfel de intormaţiuni voesc ei şi între ei a fost.
P. S. Aurelian, A. D. Xtnopol, ne-au spus exemple de felul celui citat mai sus. Totuşi Ungurii să resolveze chestiunea de naţiona­ Mult a trebuit să sufere dl Chilba dela
acelaşi lucru. Din nenorocire ţara nu i-a credem că e suficient deocamdată să dăm litate? Nu mai comentăm. ei, până a tost în serviciul lor şi dacă acum
ascultat, nule-a urm ît părinteştile poveţi şi unul singur şi acesta este industria berei. A bună-seamâ corespondentul lui„Hazânk“ a risccat frasa, «că nu mă voiu maghiarisa»
astăzi ne găsim în trista situaţie, pe care o Vom vedea cum prin taxe fiscale şi comu­ a observat o frecuenţie extraordinară pe la e un semn, că cupa suferinţelor ’i-s'a umplut
vedem şi o simţim cu toţii. Şi suntem vi­ nale, care nu-’şi găsesc păreche în nici o casa părintelui Moţa, în timpul din urmă. şi şicanările nu le mai putea suferi.
novaţi de criza ce ne băntue cu atâta iurie. oltă ţeară, această industrie este împedecată Toţi aceia, cari au cercetat locuinţa numi­ Caşul de faţă ne înfăţişează o icoană
Am putea zice că su item compl cii crizei. de a deveni o bogăţie naţională şi berea o tului preot nu s’au ocupat nici când cu fidelă despre modul cum ştie statul tracta pe
Se nu aruncăm de loc vina în sarcina secetei beutură higienică şi eftină. politica. Causa afluenţii deosebită a fost o funcţionarii românii ajunşi în oficiul său.
şi se nu ne închipuim că făcând o agricul­ De aceea, dacă voim să scăpăm de simplă tîrgueală cu postul de notar din
tură sistematică şi având recolte abundante, criza agricolă, trebue nu numai să înlă­ Beriiu, la care în urma mai multor prânzuri F E L U R I M I
vom scăpa de criză. Reni actual are rădăcini turăm piedecile, cari opresc desvoltarea in­ şi bancheturi a fost ales cumnatul acestuia.
mult mai adânci de cât ca să poată fi stupit dustriilor anexe agriculturei, dar’ mai cu Popa Moţa şi creatorul noului partid 1 ? Ce
— U n m ira cu lo s glob d e cristal.
prin recolte îmbelşugate. De aceea trebue seamă să căutăm pe toate căile şi prin toate mai combinaţie răguşită 11 Aci îmi vine aminte Foile engleze povestesc următoarea istorie
să notăm bine un lucru : criza agricolă nu mijloacele de a răspândi şi protege aceste chiotirea Sasului de odinioară : „Tîpă-te sus, interesantă din Iaponia. Actualul împărat
este trecătoare. O urcare simţitoare a preţu­ indutrii. Vom scăpa de criză când vom şti lasă-te jos I hop, hop, hop I! 1 japonez Mutsuhita după nouă ani căsătorie
rilor la ceteai-: nu este posibilă. Căci la cea şi putea întrebuinţa în ţeară produsele agri­ încă tot nu avea copii. Sfatul înţelepţilor fu
dintâiu tendinţă spre urcare apar novele con­ cole, ear străinilor vom vinde bogăţiile solului — R o m â n ii d in C luj. Cetim în »B H»., conchieinat şi înţelepţii spuseră că împăratul
nu va avea copii câtă vreme globul sfânt de

tinente cu produsele lor eftine, cari depre- nostru numai fiind transformate în produse că între Românii din Cluj şi anume: între cristal, pe care un fost ministru îl vânduse
ciază din nou pe cele europene. industriale. cei moderaţi, a căror partid este mai însemnat unui străin, nu va fi cumpărat îndărăt şi
Noi am dat semnalul de alarmă înainte şi respectabil şi între minoritatea celor extremi restituit templului sfânt. Numai decât fu trimis
cu trei ani, arătând că se apropie momentul cu ţinută pasivă, s’a ivit o contrarietate acută, un înalt funcţionar de curte cumisia să caute
critic pentru agricultură. O serie de articole care a erupt în direcţiunea institutului „Eco- globul miraculos şi să olere pentru reînapo-
iarea lui ori-ce sumă până la 4800.000 de
relativ la această chestiune am publicat în NOUTATI nomuT, mai târziu s'a făcut stabilă în casina coroane. Acesta dădu de globul ■ de cristal
diferite reviste economice şi în special în română. Eri adecă, la 31 Ianuarie s’a întâmplat în Londra într’o prăvălie de anticitâţi, o
„Economia Naţională ‘, am arătat cu precisiune şi un scandal de stradă. Giurgiu, candidat cumpără pentru suma de 4200 coroane şi —
cauzele şi mai cu seamă am prevestit i Nicolae Cristea. de advocat, a atacat cu corbaciu pe Vasilie un an după regăsirea globului se născu moş­
efectele crizei. tenitorul de tron al Iaponiei. Acest moşte­
Adânc întristata «Reuni une a so- Indrei, un membru al partidului moderat, nitor azi e de 23 de ani. Ce schimbare mare
Judecând cu scrupulositate toate cir­
dal i l or r o mâ n i din Sibiiu« îşi împlineşte care s'a apărat cu bâta. Ansă la atacul lui s’a petrecut în vremea asta în viaţa culturală
cumstanţele economice, cari au produs criza, dureroasa datorinţă a vesti pe toţi oamenii Giurgiu, a dat împrejurarea, că acesta a a poporului japonez! Ce interesantă de altă
se afirmă tot mai mult partea noastră de noştri de bine, că întemeietorul, primul pre- deschis o epistolă adresată casinei din partea parte — din punct de vedere psihologic —
vină. Procedeului economic greşit, care se sident şi presidentul onorar pe viaţă al ei, episcopului din Caransebeş, care numai pre­ efectul acestei superstiţii.
urmează de câţi va ani la noi, trebue atribuită
venerabilul domn Nicolae Cristea, protopres- şedintele ar fi fost autorisat a e desface.
asprimea crizei. POSTA REDACŢII.
biter, asesor consistorial etc, a încetat din Pentru aceasta comitetul casinei şi-a exprimat I
Dacă figura lui I. C. Brătianu apare viaţă în 7 Februarie (25 Ianuarie) a. c. în indignarea. Giurgiu, a provocat pe cei şase
înaintea noastră atât de măreaţă în timpul Abon. Nr. 99 Şoimuş. Pentru o corpo-
vârstă de 68 ani. membri, cerend satisfacţie, ai căror repre-
din urmă, aceasta se întâmplă din cauză că înmormântarea rSmăşiţeţor pământeşti sentanţi insă nu au aflat motiv de a se da raţiune atât de salutară ţărănească preţul
pe terenul economic el a ştiut să inaugureze scăzut se acoardă cu plăcere.
ale scumpului defunct, se va face Duminecă aceea. Aceasta voia Giurgiu să o pedepsească D-lui Teodor Bârsan, preot gr.-cat. în
o politică independentă. în 9 Februarie (27 Ianuarie) a. c. la orele cu procedura lui. Cricău. La scrisoarea de dtto 6 c. nu putem
Singur el a ştiut să înfrâneze şi pof­ să-’ţi răspundem altceva, decât cu poetul
21/2 d. a., în cimiterul bisericei din Sibiiu, Indrei, prin declaraţia sa dată, face
tele economice ale străinilor şi poftele ego­ «Atob» din «Vulturul» Nr. 3, a cărui mâch-
suburbiul Iosefin. cunoscut, că a pîrît judecătoreşte şi fiind
iste alor săi. S’a schimbat politica economică nire te priveşte pe D-ta. «Urzica» te-a pişcat,
Si bi i u, 7 Februarie n. 1902. In semn Giurgiu oficer în reservă, a făcut insinuare aşa să vede. Dar’ rachiul şi papricaşul lui
a lui 1. C. Brătianu ; s’a îndreptat ţeara
de nemărginită durere, Comitetul «Reuniunei la comanda de întregire a reg. 50. Tot Werner, cu care ai votat, nu te-a pişcat, pă-
cătră ruina economică. Căci numai astfel ne sodalilor români din Sibiiu». acea foaie notifică, că o însemnată parte a rinţele ? De altcum răspunsul meritorie şi
pu’em explica faptul, că noi suntem atinşi de dorinţa ţi-să va împlini în Nr. viitor al «Vul­
inteliginţii din localitate este moderată şi
criza agricolă mai greu de cât ori-care altă turului», liubite sacerdote, binevolieşte a fi
— M eseria şii ro m . d in loc arangează des aproabâ pasivitatea. (Adecă activiştii sunt cum atentione.
ţeară din Europa. Se explică uşor o criză
oproducţiune teatrală împreunată cu joc, Sâm­ moderaţi? Ce mai logică II) Minoritatea ex­
pentru Grecia, de exemplu, al cărei pământ
bătă la 9/22 Februarie 1902 în sala hotelului tremilor sunt cea mai mare parte studenţi
sărac nu produce atât ca să satisfacă cele G l u m e .
«Transsyilvania» în favorul fondului «Secţiei universitari.
dintâiu trebuinţe ale locuitorilor. Dar’ cum
industriale». începutul la 8 ore seara. Preţul
să o explicăm pentru România, care posede = Tinerimea română din jurul «Câmpul- Dar’ ce mai publicaşi azi prin sat, fe­
locurilor: Locul I. şirul 1, 2 şi 3 câte 2 cor.
pământul cel mai bogat din Europa cu mine Şirul 4 1 cor. 8 fi!. Locul II. şirul 1 şi 2 Pânii» invită la petrecerea cu dans, ce o va ciorul ? întrebă în fiecare zi o babă văduvă
de sare, de petrol etc. Este de ajuns, ca câte 1 cor. 20 fii. Şirul 3, 4 şi 5 câte 1 cor arangea la 2/15 Februarie a. e. (în ziua de pe feciorul ei, care era gornic (toboşariu)
la sat.
Românul să sgărie puţin pământul şi natura Parterre 80 fii. Galerie 50 fii. (pentru dan­ Stretenie) în hotelul «Central» român
' îi răsplăteşte cu prisosinţă munca. Avem căi — Doamne, mamă dragă! multe le mai
satori 80 fii.) Loja 8 coroane. Bilete de in­ din «Câmpul-Pânii»,posta veche, lângă gara fe­ dă în gând şi domnilor ăstora, că vezi, ei
de comunicaţie de tot felul. Liniile ferate, trare se află în prăvălia d-lui Ion I.azaroiu şi rată Alkenyer. începutul la 7 ore seara. n’au alt lucru decât să facă legi şi să dee
Dunărea, M.trea-Neagră ne stau la disposiţie. seara la cassă. Suprasolviri se vor primi cu Preţul intrării: De persoană 40 fii., de fa­ porunci. Astăzi am publicat, că toată muerea
Avem totul ce ne trebue, dar’ nu-1 ştim în­ mulţumită şi se vor cuita publice. milie 1 coroană. Venitul curat să va distri­ cu gura mică, poate să ţină doi bărbaţi !
trebuinţa cu profit. Nici o ţeară din Europa bui spre scopuri culturale române. Suprasol- Vai de mine dragă, ba că o mai fi
PROGRAMUL: dracu ăla! zise baba fâcându-şi gura cât
nu produce, în raport cu întinderea, mai virile se vor primi şi se vor cuita pe cale mai mică.
I. „ Unde dai şi unde creapă", comedie în
mult grâu decât România. Până când acel ziaristică. Comitetul arangiator. N. B. Pentru
două acte de Alexandru Coşmar, localisată Mâne zi ca de obiceiu, iar îl întrebă
grâu se vindea scump, ne mergea bine. Astăzi
de luliu Popescu. Persoanele: Spiridon Tipe- primirea oaspeţilor să va îngriji cu toate cele baba :
grâul ne aduce foarte puţin câştig şi earăşi leanu, mare comerciant în retragere, membru de lipsă comitetul arangiator. Musica completă. Dar azi ce ai publicat ?
din cauză că nu-1 ştim întrebuinţa. S'a încercat al camerei de comerciu, dl George Suciu. — Doamne, mamă, cum îs şi domnii
totul pentru-ca să putem vinde cu profit Paulina, fata lui d-şoara Ecaterina Russ. Nicu — U n R o m â n liu id u it. Credeţi că a ăştia I Astăzi am dat poruncă, că nu muerea
Pelingescu, su, leant dl Petru Banciu. Geni,
productele agricole. S’au încheiat convenţii defraudat, furat, înşelat s’au neîndreptăţit pe cu gura mică, ci cea cu gura mare poate
sora lui d şoara Roza Raţiu. Dr. Iancu Malo- să-’şi ţină doi bărbaţi 1
comerciale, s’a eftinit transportul pe căile cineva ? Doamne fereşte I S’a purtat cinstit,
tescu din Craiova dl P an Florea. Safta, fosta
ferate. Totul este zadarnic. Productele se crescătoare a Paulinei, în serviciul lui Tipeleanu insă a voit să sărbeze şi el sărmanul ziua — Vai d'o mine-o dragă, ba că o mai
desfac cu anevoinţă, şi pe preţuri ridicole. d-şoara Valeria Grofu. Scena se petrece în de Anul-Nou. fi şi dracul ăla 1 zise baba bătând din palme
cu mirare, cu gura mare ca şi uşa şurii!
Bucureşti. II. „Pisica", comedie înt’un act de
Concurenţa nouelor continente a ajuns Subjudele Chilba, Român, în ziua de
Theochar Alexi. Persoanele: Toma, plugar — Dar astăzi ce noutăţi îmi aduci,
astăzi atât de puternică şi sdrobitoare, în cât Anul-Nou, după prânz, nu s’a dus în oficiu, dragă teciorule?
bogat dl Petru Banciu. Iii na, fica sa d-şoara
defacerea productelor în stare brută ca Valeria Grofu, Gavrilă, tînăr plugar bogat dl ci voia să-’şi sărbeze acea zi în cercul fa­ — Astăzi a venit o poruncă şi mai şi,
materii prime nu este şi nu va mai fi renta­ Rusalin lonescu. Leon'e, învăţător dl Petru miliei. Judele Budovsky a şi trimis pe servi- decât cele de ieri şi alaltăieri ?
bilă ca altă dată. De aceea agricultura se va Muntean. Necula, plugar dl Constantin Budoiu. toiul de cancelarie se-’l provoace a se pre­ — Dar ce o mai fi şi aea ? întrebă
solda în pierdere. Producţiunea grâului de Baba Safta, d-şoara Saftica Adamescu. O santa în oficiu. Atari proceduri trebue să baba şi mai curioasă.
servitoare, oaspeţi.
aci înainte se va renta bine numai în caşul revoalte sentimentul fieecărui om. Astfel şi — Miră-te numai, mamă dragă I Astăzi
NB. On. domni şi d-şoare ce ar dori a venit o aspră poruncă, că toate babele
când îl vom vinde străinilor, transformat de dl Chilba, dus — aşa zicând cu pandurii —
se ia parte la teatru, pe ziua de Duminecă văduve au să se mărite, dacă dela o depăr­
ex. în făină sau paste alimentare. Şi e culmea la oficiu, în iritaţia sa a zis judelui Budovsky:
în 16 Februarie st. n. sunt învitaţi a lua parte tare de 10 paşi, vor vedea un ac înfipt
indolenţei şi negligenţei din partea noastră şi la probele de „Romana“ la 2 ore p. m. «ori cât vor umbla patrioţii, pe mine tot nu în poartă I
când vindem pe preţuri ridicole Ungurilor în sala hot. «Transsylvania». Intrarea liberă. mă vor maghiarisa. lini voi ţinea şi de aci
— Apoi ia hai de pune un ac în
grâul pentru-ca ei să-l macine, se amestece încolo sărbătorile*. poartă, ca să cerc, dacă îl văd.
excelenta făină românească cu făina ungurească M ine in fo rm a ţi. Cetim în «Hazânk» A fost destul această frasă şi delictul e Feciorul luă un ac, îl înfipse în poartă,
—
de calitate inferioară şi astfel se-’şi poată următoarele: «Noul partid naţional român*. comis, contra statului 1 număra 10 paşi depărtare dela poartă, unde
puse pe baba ca să stea şi să caute a vedea
desface cu preţuri bune făina lor pe pieţele Din Orăştie ni-se comunică : Noul partid Judele Budovsky şi făcu arătare contra
străinătăţii. naţional român pe zi ce merge îşi câştigă d-lui Chilba, în care-’l presentă drept un acul.
Baba să uită la poartă şi zise : Acul îl
Pentru-ce plimbăm noi grâul pe la aderenţi în cercuri tot mai largi. Acum deja Daco-Român, care e în stare să alarmeze
văd dragă, dar poarta nu! *IA *.
Pesta şi de acolo ca făină ungurească pe la are un număr frumos de membri, care săp­ poporul din Munţi, contra statului. Cere aju­