Page 3 - Activitatea_1902_02_06
P. 3

Nrul  6.                                                                ACTIVITATEA                                                                          Pag-  3.

           Priviţi, d-lor  aderenţi  ai  pasivităţii,  rodul,  apoi  prin  intimidările,  că-i  dă  afară  din  insti­                  —  Tinerimea  română  din  Oradea-mare
                                                                                                     NOUTĂTI
      nu  pot  zice  al  ostcndelor,  ci  al  letargiei  tut  şi  le  trimite  hainele  cătiă  casă,  sau  prin   __ ___    t         va arangia,  sub  presidiul de  onoare  al d-lui ad­
      D-Voastre!  Oare nu Vi-se  roşeşte  faţa, văzând  I  detragerea  prânzului  şi  cinei,  cari  toate  sunt                       vocat  losif Roman,  un  concert,  cu  concursul
      şi  un  astfel  de  desastru,  în  care  aţi  aruncat  zilnice  în  timpul  de  faţă.  Şi  sunt  multe,  pe                     binevoitor  al  d-şoarelor  Gabriela Crainic,  Cor­
      poporul  desbinându-1  de  cătră  olaltă, trimiţând  cari  ar  fi  bine  să  le  ştie  on  public,  dar’  noi   —  R esp ecta rea   să rb ă to rilo r.  In  con­ nelia  Erdălyi  şi  Silvia Papp, Joi  la  27  Febru­
      pe  cei  slabi  de  înger in  tabăra  streină, lucrând  înşişi  le  ţinem  de  prisos  a  le  enara,  când  şi   gregaţia  ultimă  a  cottului  Arad,  cetindu-se  arie  st.  n.  1902.  în  sala  mare  a  hotelului
      spre  ruinarea  poporului  român alţii aducându-’i  din  aceste  rînduri  îşi  poate  omul  forma  o   scripta-recercare  a  episcopului  din  Timi­  «Arborele  Verde».  Venitul  curat  e  destinat
      earăşi  cu  de-asila în letargia şi  somnul  cel  de  idee  destul  de clară despre  starea  detestabilă   şoara,  ca  să  se  respecteze  Duminecile,  con­ spre  mărirea  «Fondului  de  ajutoare»  al  ti­
      moarte? Cu un cuvânt, D-Voastră pasiviştii voiţi  a  tineretului  dornic  de  înaintare.  Intre  astfel   gregaţia  la  propunerea  prefectului,  a  decis,  nerilor  lipsiţi.  începutul  precis  la  7Va  ore
      cu tot de-adinsul să în gropaţi earăşi „ecoul" ma­ de  împrejurări  nu  avem  să  ne  mirăm,  dacă   că  atât  la  comitat,  cât  şi  pe  la  primării,  să se  seara.  Preţul  de  intrare:  pentru  o  persoană
      relui  »Andrei  Mtirăşan»,  priviţi  dar’  măreţe  tinerii  zi  de  zi  îşi  pierd  din  entusiasmul  tine­  respecteze  nu  numai  Duminecile,  dar’  toate  4  coroane,  —  pentru  o  familie  10  coroane.
      umbre  fără  de  precugetare  matură,  unde  resc şi  decad, cercetând  mai  bucuros  tabernele,   sărbătorile  tuturor  confesiunilor  din  comitat.  Suprasolviri  generoase  să  primesc  cu  mulţu­
      aţi  împins bietul  popor  români  Ce  l-aţi  făcut  decât  familiile  inteligente  din  Arad.  Când  ei   Propunerea  s’a  primit  cu  multă  însufleţire  şi  mită,  şi  sunt  a  se  trimite  la  adresa  cassarului
      din  un  popor  tinSr  plin  de  vieaţă,  l-aţi  des-  nu-’şi  pot  face  datorinţele  convenţionale,  ei   ar  fi  de  dorit  ca  Românii  din  celelalte  co­ Victor  Mercea,  (Kdfaragd-utcza)  şi  să  vor
      binat  de  cătră  olaltă şi  l-aţi  adus  eară  în  ne-  nu  pot  deveni  în contact  cu  familiile de  frunte.   mitate  incă  să  ceară  aducerea  astorfel  de   cuita  pe  cale  ziaristică.  In  pausă  să  vor  juca
      lucrarel  Aşa  de  exemplu  pe  timpul  deselor  (Credem,  că  colindarea  din  ajunul  Crăciunu­  decisuri.                    «Caluşerul»  şi   «Bătuta.»  Program  detailat
      alegeri  din  Abrud,  ţn  Februarie  anul  trecut,  lui  nu  se  va  privi  de  nime  de  ocasiune  în                          seara  la  cassă.
      Românii  din  Abrud  neavând  nici  un  con­ această  privinţă).  Singurul  mijloc  de  acest   — ' Se  d eştea p tă   R o m â n ii.  După-cum
      ducător, au ajuns  de  defaima  străinilor,  ba  spre  calibru,  prin  care  s’ar  putea  evalua  dintre   ni-se  scrie  din  Sânt-Nicoiau-mare,  Românii   „Reuniunea  socialilor  rom.  din  Sibiiu'1
      cel  mai  mare  disgust  public, din  Român  abiu-  stâncile  prejudiţilor  şi  părerilor  stângace  ale   de  acolo  au  arătat  până  bine  de  curând   arangiază  o  producţiune  publică  împreunată
      dean,  închipuit până  atunci  de bună  speranţă,  inteliginţii  (onoare  exc< pţiunilorl),  l-a  înţeles   puţfh  interes  faţă  de  afacerile  comunale.   cu  cântări,  declamaţiune  şi  joc,  cu  concur­
      nu  s’a  sfiit  a corteşi  atâta la  Români,  cât  şi pe  tinerimea  noastiă  destul  de  bine,  ceea-ce  a   Aceasta  mai  ales  din  causa  conducătorilor.   sul  d-şoarelor  Olivia  Bardoşi,  Elena  Cunţan
      la străini  pentru exprimarul  şi  exromânnl  Boer  si  dovedit  prin  aranglarea  festivei  din  anul   La  alegerile  din  urmă  s'au  întrămat  însă  şi   şi  Eugenia  Simonescu,  Duminecă  la  23  Fe­
      Băla,  care  renegându-se,  a  numit  stradele  trecut.  Aceasta  producţiune  literată  —  după   mulţumită  zelului  preotului  tinăr  I.  Popovici   bruarie  n.  a.  c.  în  sala  cea  mare  dela  «Ge-
      Abrudului  spre  dbgustul  Munţilor-Apuseni,  aparenţă  —  încă  n’a  fost  destulă  garantă,  în­  şi  al  învăţătorilor  A.  Miuian  şi  A.  Lipovan   sellschaftshaus».  Diligent  de  coruri  Candid
      cu  nume  de  Tuhutum,  KossUfh,  Attila  utcza,  trucât  de  cei  mai  mulţi  s’a  privit  de  o  »Fata   au  îsbutit  să  aleagă  tot  numai  Români,  în   Popa.  O  parte  a  eventualului  venit  curat  e
      şi  alte  astfel  de  nume,  nefiind  nici  o  singură  Morgana»,  deci şi  mai  mult s’a  reclamat.  Şi-au   frunte  cu  primarul  Traian  Sticănescu.  Lucrul   destinată  fondului  văduvelor  şi orfanilor  me­
       str.  numită  cu  nume  românesc 1  Ce-ar  zice  la  înţeles  ei  şi  această  pretenţiune,  atunci,  când   cel  dintâiu  va  fi  acum  introducerea  limbii   seriaşilor  români.
                                                                                                                                           i
       aceste  numiri  un  Horea,  un  Cloşca,  un Iancu  s’au  hotărît,  cu  entusiasm  propriu  seminarişti­  protocolare  române.
       şi  un  Balint ?  Ar  întreba  plini  de  indignare  lor,  pentru  arangiarea  unui  concert  împreunat   In  Sarafalva  n’a  vrut  prim- prătorul  să   —  Cel  m a i  v e c h iu   stea g   r o m â ­
       unde  sunteţi  fii  români  ai  Munţilor-Apuseni?  cu  dans.  S ’au  făcut  şi  paşii  necesari  pe  la   pună  în  listă  candidaţi  români.  Poporul  s’a   nesc.  In  şedinţa  de  Vineri  (31  Ian.  n.)  a
       Pentru-ce  aţi  lăsat  să  se  pângărească  aceste  P.  S.  Sa  Episcopul,  care  n’a  fost  contra  do-   revoltat  aşa,  că  alegerea  nu  s’a  făcut.  Academiei  române  dl  D.  Sturdza  a  cetit  o
       locuri  sacre?  I.a  aceste  numiri  nu  s’a  aflat  rinţii  «Societăţii».  S’a  mai  cerut însă încuviin­  In Cianadul-sâi besc încă se mişcă Românii.  comunicare făcută  de  profesorul  I.  Bogdan,
       nici  un  singur Român,  care  să-’şi  ridice  graiul  ţarea  acestei  permisiuni  şi  în  mod  legal  şi                      decan  al  facultăţii  de  litere  din  Bucureşti
       si  să  protesteze,  deşi  populaţi unea  Abrudului  astfel  s'a  ales  şi  s’a  trimis  o  comisie  de  3   —  N o ii  d e p u ta ţi  a i  p a r la m e n tu lu i  şi  membru   corespondent   al   Academiei
       edouă din trei părţi română, în comunitatea ora­ membri  cari  au  avut  datorinţâ  se  raporteze  u n g a r   au  adus  din  cercurile  lor  o  mulţime  de  cuprinsul  că  la  mănăstirea  «Zografos*
       şului,  cu  excepţiunea  a 2 — 3  virilişti  nu  e  altul  despre  însărcinarea  lor.  Dar'ce  să vezi ?l  Co­ de  glume, care  s’au  făcut cu ocasia  alegerilor.  de   pe   muntele   Athos   se   află   două
       nimenea.  Limba  română  e  total  eschisă  din  muniunea  abia  ajunge  bine  în  curtea  episco-  Apucăturile  de  care s’au  folosit  unii  candidaţi  steaguri  foste  ale  lui   Ştefan   cel  Mare,
       lucrurile  administrative ale oraşului,  în  Abrud  pească,  după-ce  işi  ceruse  intrarea,  o  şi  în-  pentru  a  trânti  pe  adversarii  lor  sau  a  în-  eroul  voevod  al   Moldovei.  Unul  dintre
                                                                                                                                      aceste   steaguri   e   din  1500,  deci  cel
       e  sediul  fondului  montan,  unde  deşi  Românii  timpină  Ciorogariu,  şi  ca  un  sălbatce,  îi  înjură:  cunjura  disposiţiile  legii,  formează  încă  şi
                                                                                                                                      mai    vechiu   steag   românesc   păstrat
       din  a căror sudoare  se  susţine  acest  fond, sunt  «acasă,  burovei,  cum  aţi  îndrăsnit  să  veniţi  astăzi  tema  cea  mai  plăcută  de  conversaţie
                                                                                                                                      până  ’n  zilele  noastre.
       şase  din  şepte  părţi,  fiind  alcătuite  la  acest  pe  la  spatele  mele  aici?»  Şi  să  nu  se  creadă,  a  societăţii  maghiare.
       fond  şi  comunele  Corna,  Bucium,  Abrudsat  că  prin  aceasta  s’a  sfîrşit  scena  din  pream-   Teama  de-o  controlă  mai  severă  în
       şi  Cârpeniş,  nu  e  nici  un  membru Român,  la  blul  curţiiI  In  modul  cel  mai  neuman  Cioro­ anul  acesta  a  avut  de  urmare,  că  candidaţii   —   O ficer   c o n d a m n a t.   Tribunalul
                                                                                                                                      militar   de   marină   din   Danzing   (Ger­
       toate  acestea  nu  se  află  nici  un  român,  ca  gariu  s’a  resbunat  în  contra  celor  trei,  fără  încă  au  întrebuinţat  cele  mai  fine  şiretlicuri
                                                                                                                                      mania)  a  condamnat  pe   sublocotenentul
       să  protesteze I  Dar’  când  s’au  văzut  grupaţi  ca  aceştia  să  ştie  pentru-ce  vină  se  întâmplă  întru  ajungerea  scopului.  Iobst   pentru   maltratarea   şi   insultarea
       în  jurul  distinsului  şi  vrednicului  preot  losif  toate  acestea.  Mai  târziu, la  vre-o câte-va  zile,   Un  deputat,  care  prevedea  nereuşita  sa,  inferiorilor,  la  6  luni  închisoare  de  for­
       Gotnboşiu  din  Abrudsat  spre  a  merge  la  ale­ deşteptându-se  din  somnul  seu  histeric,  în­ când  nu  ar  putea  da  un  bacşiş  alegătorilor  tăreaţă  şi  la  concediarea   din  armată.
       gerea  dela  Ighiu  să  voteze  pentru  Mult  On.  cepu  a  se  folosi  . de  alte  miiLoace  njai.fjne,  si  pentru-ca  să  nu  vină  în conflict  şi cn  legea
       Domn  Dr.  A.  Muntean,  un  Român  din  Abrud,  dar’  şi mai  viclene,  pentru  a-'şi  ajunge  scopul  peifală,  a inventat următorul  plan :  a cumpărat   —  O  n o u ă   că p ă tu ia lă .  Din  Arad  ni­
       care  e  singur  membru  în  comunitatea  oraşu­ seu  claudestin.  Preşedintelui  soc. pentru-ca să  toţi  cânii  dela  alegători,  dară  nefiind  Chinez  se  scrie,  că  la  postul  nou  creat  de  referent-
       lui,  îndată  s’a  sflat şi  somând pe  unii oameni,  tacă, îi dete un os  de ros în  cancelaria  nepotului  şi  aşa  despreţuind  friptura  de  câne,  i-a  lăsat  ajutor  în  senatul  şcol.  al  Consistorului,  s’a
       ca si  nu  meargă la Ighiu,  că  noi  Românii  nu  seu, Dr.  Ispravnic şi  fiind-că-’i  avisat la  aceasta,  şi  mai  departe  sub  îngrijirea  proprietarilor  angajat  dl  S.  S.  Secula,  aplicat  Ia  »T.  P.*  şi
       trimitem  în  dieta  ferii  deputaţi  din  neamul  nu  l-a  refusat,  secretarului  îi  astupase  gura  de  până  ad,  plătind  acestora  pentru  mân­ fost  cetăţean  al  României,  de  unde  s’a  des-
       tioslru.  Numele  acestui  domn  se  retace  de­ cu  susţinerea  şi  pe  mai  departe  a  favorului  carea  şi  căutarea  lor  pe  toată  ziua  2  klg.  moştenit.  Numirea  acestui  prototip  al  lui
       ocamdată,  să  vedem, că  ce  va răspunde  dînsul  seu  (o  chilie)  etc.  şi  astfel  zădărnici  planurile  După  alegere,  să  înţelege,  a  sistat  plata,  eară  «ubi  bene,  ibi  patria», provoacă  un viu  resens,
       la  aceste  toate.  Ulterior  vom  revenî.  tineretului,  setos  după  contactul  social,  din  pe  alegători  i-a  mulţumit  cu  aceea,  că  le-a  fiind  el  lipsit  de  cualificaţia  necesară.
                                                 care dorea  să-’şi  tragă  folos  moral,  strivindu-  lăsat  cânii  în  loc  de  vipt  ce  era  dator  a
                                A b ru d e a n u l.
                                                 le  încolţiturile  relelor  apucături.  Pentru-ce  le  da  în  ziua  alegerii.          —  A v e re a   lu i  R o c k e fe lle r.  Un  ziar
                                                 s’au  întâmplat  toate  acestea?  Motivul  este   Un  alt  candidat  s’a  pus  pe  rând  cu  din  New-York  dă  cetitorilor  săi  lista  esactă
                                                 simplu  şi  uşor  de  respicat.  O  persoană,  de  o  alegătorii  săi  la  joc  de  cărţi,  purtând  soco­ şi completă  a averii lui Rockefeller,  supranumit
           Scandalul din seminarul arădan.       putem  numi  »sua  sponte»,  fără  nici  o  jude­ teală,  ca  să  peardă  o  sumă  mai  înainte  sta-  «Regele  petrolului*.
                                                 cată  morală,  condus  numai  şi  numai  de  im­ torită  în  favorul  alegătorului  respectiv.  Capitalul  acestui  om  se  ridică  la  suma
                                                 boldul  seu  animalic,  ce  şi  poate  face  alta,   Multe  corupţiuni  s’au făcut  sub  titlu  de  de  1250  milioane  de  franci, aducând  un venit
                                                 decât să ţese la intrigi, să calumnieze.să denunţe  rămăşag.                          anual  de  62  milioane  şi  jumătate.
            Dela  un  domn  preot  primim  următorul   pe  cei-ce,  fie  chiar  şi  elevi  de  ai  sei,  ureşte   La  un  proprietar  de  tipografie  din  ca­
       articol   asupra   căruia  atragem  atenţiunea                                                                                      Pe  lângă  aceasta  mai  are  200  de  va­
       autorităţilor  consistoriale  din  Arad.  dreptatea şi-şi iubeşte interesele sale persoanele,  pitală,  chiar  tipografia lui a  fost causa căderii ;  poare,  70.000  furgoane  (cară)  de  mărfuri  şi
                                                 în  loc  de interesul  comun. Un om  buimăcit  de  aflând adecă  alegătorii,  că în aceea  să  tipăresc  3500  vagoane  de  căi  ferate.  Are  sub  ordi-
            Numai  mâhni  ne  putem,  când  auzim,
                                                 puterea  alcoolului  măsurat  pe  la  cârcima  lui  libelele  de  dare,  nici  unul  n’a  voit  a-i  mai  nile  sale  27 500  oameni  şi controlează venitul
       că  intrigile  blehotului  Ciorogariu  ţesute  cu
                                                 Kdnya,  ce  poate  să  vadă  alta  în  omul  bun,  da  votul.                         a  300.000  persoane,  a  căror  avere  variază
       un  zel  cinic  în  dosul  contrarilor  sei  de  prin­
                                                 decât  numai  rău,  în  loc  de intenţiunl  şi  sco­  Mult  haz  a  produs  în  decursul  alege­ între  25.000  franci  şi  25 -milioane.  E proprie­
       cipii,  au  străbătut  din  aulă  şi  din  consistorul
                                                 puri  măreţe  nnmai  contrarul.  Această  perver­ rilor  şi  următorul  cas  comic.  tarul  celei  mai  mari  companii  de  căi  ferate
       arădan  şi  în  institutul  teologic-pedagogic,
                                                 sitate  a  faptelor,  conştiu  săvârşite  şi  înrădăci­  E  obiceiu  în  Ungaria,  ca candidaţii par­ americane  şi  e  interesat  în  toate  celelalte.
       unde  de  ani  încoace  dar'  îndeosebi  în  anul
                                                 nate  deja  într’un  trup  rău,  poate  fi  numai  tidului  liberal  să  trimită  dela  adunările  ale­ Posedă  300  mii  chilometri  de  conducte  de
       acesta  şi  cel  trecut,  —  necontrolat  de  nime —
                                                  motivul,  zădărniceşte  înaintarea  pe  terenul  gătorilor  o  depeşă  de  salutare  ministrului-  petroleu.
       le  făureşte  fără  nici  o  teamă  de  D-zeu  şi  de
                                                 cultural şi  social a tinerilor  teologi şi  pedagogi,  preşedinte,  precum  şi  preşedintelui  partidului
       oameni.  »Ex  catedra»  îşi  formează  morala
                                                 cărora  numai  ocasiunea  le  lipseşte  pentru  a  liberal,  la  care  depeşă  aceştia dau earăşi  răs­
       (pisma,  ura,  răsbunarea,  etc.)  ca  să  se  răspân­
                                                 se  produce  şi  a  se  încuraja  la  lucru.  Intre  punsuri  telegrafice,  fiind-că  asemenea  depeşe
       dească  cu  atât  mai  vîrtos-între  elevi,  având                                                                                3nvitazz  la  aSonavmnk
                                                 astfel  de  împrejurări,  n’ai  să  te  miri,  on.  sosesc  cu  miile la presidiul  ministeriului, nime
       înaintea  ochilor  lui  datorinţa  de-a  nimici  în
                                                  public,  că  tinerii  noştri  teologi  şi  pedagogi  nu-’şi  ia  osteneala  să  le  cetească  pe  toate  şi
       ei  toate  calităţile  şi  însuşirile  frumoase,  câş­
                                                  din  Arad retrogradează  faţă  de  cei  din  Sibiiu  răspunsurile  să  dau  de  regulă după un şablon.
       tigate  în  casa  părintească  şi  desvoltate,  în                                                                                   Cu  începere  dela  prima  Ianuarie
                                                  şi  Caransebeş.  D-nii  directori  şi  profesori  ai  S’a  întâmplat,  că  într’aceste  depeşe  a  trimis
       aceeaşi  direcţie,  prin  diferitele  aşezăminte  de                                                                            1902, se deschide nou abonament treilunar
                                                  lor înţeleg pe  deplin şi se  acomodează  cuvinte­ una  dintr’un  oraş  de  provinţă  un  preşedinte
       creştere,  al  căror  scop  —  după-cum  ni-se  în­                                                                             semestral  şi  anual pentru  ziarul
                                                  lor  marelui  bărbat:   «Lăsaţi  tinerii  ca  liberi  al  partidului  oposiţional,  în  care  să  plângea
       vederează  —  este  mai  măreţ  şi  mai  sublim,
                                                 să-şi  manifesteze  şi  cugetările  şi  acţiunile  lor  amar  de  multele  abusuri  ce  se  fac  pe  acolo.
       decât  ce-1  al  institutului  ped.-teol.  din  Arad,                                                                                       7)€lcU v i-ta k a u
                                                  proprii,  şi  pe  cât  se  poate  îndemnaţi-i  şi-i  Cât  n’a  fost  de  mare  surprinderea  acestui
       condus  de  modelul  omului  sfădit  cu  morala
                                                  ajutaţi,  căci  să  ştiţi:  această  libertate  şi  acel  domn,  când  primeşte  în  ziua  următoare  la   foaie politică, economică, socială şi literară
       şi  de  blegul  director  şi  momârlanul  călugăr
                                                  indemn,  ajutor,  este  o  condiţiune  indispensa­ furioasa  sa  depeşă  următorul  răspuns  :  Apare  în fiecare  foi.
       »Român  bâcsi»,  care  ore  întregi  este  preocu­
                                                  bilă  pentru înaintarea vre-unei  naţiuni».... până-   Pentru amicabilele  cuvinte (1)  ce  mi-le-ai
       pat  de  ideea:  a  stîrpi  din  supuşii  sei  tot  ce                                                                          Preţul de  abonament  pentru  Monarchie
                                                  ce  idiotul  Ciorogariu  e  întrebarea,  că  le  cu­ adresat  în  depeşa  d-tale  şi  care  mult  m’au
       e  bun  şi  frumos,  nobil  şi  onest,  cu  o  vorbă:                                                                          p e   o  ju m ă ta te   d e  a n .................. 3   cor.
                                                  noaşte  oare?  Punem  caşul,  că  da,  dar’  fiind  îmbucurat  (1)  primeşte  mulţumită  mea  cor­
       tot  ce  este  moral.                                                                                                          p e   u n   a n ..............................................6   cor.
                                                  diametral  opuse  modului  seu  de  judecare,  nu  dială».  Szell  ministru-preşedinte.
            Intenţiunile  frumoase  ale  tinerilor  noştri,                                                                            Pentru  România  şi  străinătate
                                                  le  poate  aplica.
       de-a  se  nivela  la  o  posiţie  corăspunzătoare                                      =   „ Casina  română“ din Beiuş,  va  arangia      p e   a n   12  fr a n c i.
                                                                  F ra te le   u n u i  teolog.
       chiemării  şi  recerinţelor  lor  culturale,  sunt                                   un  B al  la  22  Februarie  a.  c.  st.  n.  «în  sala   Rar’ pentru plugari-ţărani
       isbite  în  nămol  prin  brutalităţile  ne  mai  po­                                 ospătăriei  opidane.»  Preţul  de  intrare  pentru   p e  V2 a n  2  cor. ş i p e  u n  a n  în tr e g  4 cor.
       menite:  >marş  afară»I  «Ce  mă  persecutezi»?,                                     persoană  2  cor.,  —  pentru  familie  după plac.
       (se  vede  şi  de  aici,  că  e  om  greşit,  căci  în                               începutul  la  8 Va  ore  seara.                                  Administraţia.
       toţi  paşii  tinerilor  n.urrwi  persecutare  vede),
   1   2   3   4