Page 2 - Activitatea_1902_02_07

Pag- 2. A C T I V I T A T E A Nrul 7

s i ascund calumniatorii laşi ai « Tri­ cari s’au călcat principiile dreptului, legii tezi în nelucrare, ear’ pe popor să-’l laşi să In credinţă, că aserţiunile expuse nu
bunei-» ? — şi apoi oamenii aceştia ai şi a dreptăţii faţă de naţionalităţi, — alerge la urnă, unde pentru un ciocan de ra­ supără • pe nime, chiar nici pe cei cu
„Tribunei*1 voiesc se apere causa naţio­ pentru-că noi avem mai multe motive chiu şi puţin papricaş să mai vezi pe badea musca pe căciulă am subscris în numele
nală! — fireşte tot de după tufă... de neîndreptăţire. Nicolae cu stindard tricolor magyar jucând alegătorilor de sub-dealul-mare.
Nu te teme naţie de asuprire, până Altcum constatăm, că deputaţii şi chiuind. Aceasta e pasivitate? Nu! ci corupţie Petrângeni, 21 Februarie 1902.
când ai astfel de apărători strajniciM Orăştiei ori ai Sebeşului, aleşi de Saşi, şi ticăloşie românească. Şi e bine astfel ? Nu
Noi îns6 credem, că a calumnia, deloc nu le-au sărit în apărare. poate fi bine I perirea ne e sigură, de nu Cu toată stima:
vom sfirşi odată cu frasele bombastice, cu Io an Moldovan,
şi apoi a te ascunde după spatele bie­
tului George Mohan, e o tactică cam persiflările personale şi în locul lor să sădim paroch.
jo sn ică ! Pentru „Tribuna44. floarea dragostei frăţeşti, spulberând ura
dintre, traţi, ca una să gândim, ca fraţi de
un sânge. On. d-le Redactor!
CEARTĂ Un amic al ziarului nostru ne trimite Ce folos are naţiunea de noi, dacă ne Vă rog să binevoiţi a da loc în scumpa
următoarele rînduri: învinovăţim unii pe alţii fără nici un rost şi noastră „Activitate** următoarelor rînduri :
m a g h i a r ă — s ă s a s c ă fără a fi convinşi. In 9 Februarie st. n. comuna noastră
»Tribuna« din Sibiu, în lipsa de alte
în parlament. teme mai bune, în vremea din urmă se ocupă Până când cineva stă ascuns în tufă Pricaz a avut o seară plăcută, cum nu a mai
cu predilecţie de acţiunea d-Iui Dr. Aurel şi strigă în gura mare, că d-1 Dr. A. Mun- fost de când e comuna.
Muntean, editorul ♦ Activităţii*. teanu a compromis causa română la Ighiu, D-1 învăţător Nicolau Voina a arangiat
Prietenia confraţilor Saşi şi Maghiari, Modul cum şi vremea când a început fără a putea dovedi, până atunci numai inimicul o producţiune teatrală-declamatorică, cea din-
ce s’a manifestat în timpul alegerilor ♦Tribuna* să facă harţa-parţa din unii acti­ va putea repurta învingerea. Aş dori să ştii că de tâiu în comuna noastră.
D-1 Voina deşi nu e învăţător în co­
de deputat, în unele cercuri, mai cu vişti, mărturisesc, că nu-’mi convine de loc. ce a compromis d-1 Dr. Muntean causa roi
muna sa natală, fbtuşi nu .şi-a uitat de ea,
seamă aici în Orăştie, atât de călduros (?!), ♦ Tribuna», dacă dorea să fie consecventă, mână. Pentru-că a primit candidatura ? Aceasta
s6 continuă în parlament într’un mod trebuia, înainte şi în decursul alegerilor par­ a făcut’o la dorinţa alegătorilor, cari în frunte ci văzând că oamenii din comună înaintează
de tot hazliu. lamentare, precum şi îndată după trecerea cu preoţimea l’am rugat în mai multe rân­ binişor în starea materială, ear’ în altă pri­
lor, să «strivească la părete» pe toţi Românii duri spre a o primi, fiind convinşi despre ca­ vinţă dau înapoi, şi-a grupat pe lângă dîn-
Maghiarii, precum să vede, au uitat
cari s’au dus la urnă, ori au îndemnat pe lităţile eminente ale d-sale şi mai ales că sul nişţe ficiori şi fete şi s’a hotărît, că în
cu desăverşire, că Saşii în luptele elec­
alţii să meargă. Ziarul din Sibiiu însă a de- fiind cercul electoral aproape românesc, reu­ tot anul să se producă după putinţă cu una
torale au fo st aliaţii lor în cercuri
clarat-o iute şi de grabă, că trebue să sisteze şita ne era sigură. Că nu am reuşit, nu e s’au două producţiuni. Aşa şi în ăstan a fost
unde contracandidatul n’a fost Sas; au
publicarea corespondenţelor, în cari miile de vina noastră nici a d-lui Dr. A. Muntean, ci o programă aleasă şi bogată.
uitat de multele frase de loialitate şi
♦ activişti români» erau aspru timbraţi.*Aceasta, corupţiunea în administraţie şi paşiviştii de S’a predat de cătră nişte elevi şcolari
fidelitate ale Saşilor, îndată cum a cu­
dacă nu ne înşelăm, ♦Tibuna» a făcut-o pen- după tufă. din Vaidei „Tata şi fiul", judecată dreaptă,
tezat, că şi ei să dee semne de simţul
tru-ca—să nu’şi peardă abonenţii, cari, minune, „Curcanii** şi anecdota „Ţiganul la cununie**.
lor de naţionalitate. Să zice, că d-1 Dr. Muntean ar fi rupt
nici ei n’au rămas pasivişti cu toţii. Toate acestea sunt foarte potrivite de a-le
Deputatul Sas dl Dr. G. Lindner Acelaşi ziar, de abia a riscat vre-o câte­ solidaritatea şi că s’ar duce pe ghiaţă. Nici preda cu elevii şcolari şi au dovedit hărnicia
în modul cel mai moderat a vorbit va dojeni domoale la ceialalţi Români, car' vorbă nu poate fi. V’a tulburat numai apele, d-lui Voina.
despre acea dorinţă, altcum de tot na­ au păşit candidaţi, ba unii dintre ei au şi d-lor pasivişti şi va jignit conştiinţa. La ale­ A urmat apoi monologul: „Minciuna
turală a Saşilor, că ei ca Saşi voiesc fost aleşi. Despre deputatul Hâlmagiului, Dr gerea din Ighiu au venit alegători din con­ minciunilor**, predată de comicul şi tinărul
să existe, deşi sunt cetăţeni credincioşi Sombari ♦Tribuna» n’a scris aproape de loc, vingere, nu pentru interese personale sau econom Ioan Voina, cu mare pricepere. După
ai patriei comune. pe când pe dl Dr. Muntean las de nu l-a meschine, ci aprinşi de dorul de a da altă aceasta s’a predat „Şezătoarea". Când s’a ri­
direcţiune politicei noastre destrăbălate şi or­
Un vifor teribil a isbucnit prin şi­ purtat pe laicoanel becătoare. Aceasta v’o spun cu conştiinţă li­ dicat cortina a şeasa-oară, era pe bină vre-o
rurile deputaţilor maghiari; însă dând Despre Russu-Şirianu, care e red. la un ziar 11 fete, toate în costum săliştenesc, cari de
niştită în numele tuturor alegătorilor din
dl Lindner explicări loiale, cuvintelor pasivist, dar’ care a avut îndrăsneala se cor- cari mai frumoase, torceau, furcile, fusele, ca-
munţi, căci nici nu se putea altcum explica
sale — spiritele s’au mai liniştit. teşească, la Nădlac şi la Şeitin pentru guverna­ entusiasmul ce a cuprins munţii, mişCându-se erile erau toate împodobite cu mândrul nos-
mentalul Kristoffy, ♦ Tribuna» na scris nimic, nostru treicolor. Acesta a fost punctul cel
Linişte la aparenţă... alegătorii ca o mare, ne-rămânând nici unul
deşi acest cas, unic în felul seu, a fost relatat mai reuşit din programă. Mulţumită d-nei
Pentru^câ după 2— 3 zile deputa­ ♦ Tribunei* prin un om de încredere, care l-a la ale sale, ba îţi creştea inima, auzind moţii Aurelia Voina, pentru osteneală, că Ie-a ins-
tul Victor Răkosi a îndreptat un atac cântând imnul improvisat: truat, de oare ce afară de 2 fete nici una
auzit pe Russu corteşind, şi care, mergând
foarte aspru şi necruţător contra foşti­ la Sibiiu, cu grai viu, a comun'cat redactoru­ Tot Românul de omenie nu ştie scrie şi ceti, (Aşa stăm cu şcoala,
lor prietini-aliaţi. lui ♦ Tribunei» duplicitatea lui Russu. Şi La Ighiu acum să vie d-le Petruţescu?) ne putem dar’ închipui os­
Fără şovăire le-a declarat în faţă, ♦ Tribuna» a făcut, bagseama fiindcă Russu Să ne alegem deputat teneala d-nei Voina ce a avut’o până le-a
că Saşii vorbesc altcum în parlament şi aparţine aceluiaşi ţech şi greşelile ţechiştilor Un Român adevărat instruat, dându-le tot cuvântul în gură. Foarte
altcum acasă I trebue să se acopere. Trăiască Dr. Muntean 1 frumoase şi reuşite au fost cântările: |,,Nu-i
Slirşesc punând o întrebare »Tribuneî« Că-’i Român d’al nostru neam etc. dreptate", „Foaie verde pup de crin" şi „Mă­
Că frasele lor de prietenie şi lo­ tuşa Angheluşa".
din Sibiiu: în cercul electoral al Hâlmagiului, ii
ialitate sunt neadevirate, deoare-ce ei,
locuit aproape mai numai de Români, au pă­ Să impune întrebarea de care şi d-nii Ca încheiere a fost un tablou, care a
Saşii, ar fi duşmanii Maghiarilor; că înfăţişat, credinţa, cultura şi lupta.
şit doi guvernamentali: Dr. Tagânyi şi Dr. tribunişti se miră: Că de ce a rbzis dl Dr.
Saşii nu să maghiarisează, ci sute şi Laudă i-se cuvine d-lui Voina. In pausă
Sombati. Candidat cu programul partidului Muntean ? Abzicerea s’a făcut în urma unei
mii dintre ei s i românisează etc. etc. s’a jucat „Căluşerul" şi „Bătuta" de l2 tineri.
naţional n’a fost şi totuşi toţi preoţii şi toţi înv. şi consulări faptice şi la timpul suprem, pentru-că
Răspuns destul de resolut şi straj- Nu pot trece cu vederea nici aceea, că
toţi medicii români şi toţi inteligenţei români din şicanările zilei, intrând în noapte, puteau să
nic ’i-a dat acestui sbiciuitor al Saşilor, cerc s’au folosit de dreptul lor de vot. Intr’un aibă urmări sinistre şi aceasta nu a dorit-o învăţătorul local nu numai că nu a spriginit
deputaţii saşi Dr. Lurtz şi Korodi. cerc întreg, locuit de Români, un singur domn nici dl Dr. Muntean, nici preoţimea şi inti- producţiunea, ci a lucrat în contra ei, deşi
a fost arangiată în favorul bisericilor din loc.
E caracteristic, că în parlamentul s’a găsit care să fie pasivist. Numele lui: liginţa, cu care s’a consultat retragerea.
unei ţări poliglote să aud astfel de vor­ Enea Joldea, diacon-înv. în Hălmagiu. Ce S’a exprimat foarte prosaic faţă de ti­
Că aderenţii activităţii ar fi murmurat,
biri violente la adresa unei naţionalităţi, zice ♦Tribuna* auzind de acest caz, care de neri, cari au fost îngreunaţi de a împărţi in­
este o aserţiune sfruntată, vrednică de con­
care tocmai aşa contribue la susţinerea o sută de ori ne explică mai, bine, ce e pa­ duita acelor alegători pasivişti, cari umblau vitările în comună, a zis, că acestea sunt nu­
statului, ca şi Maghiarii. sivitatea şi .ce e activitatea şi care caz ne cu doi bani în trei pungi. Retragerea în sine mai c ........ şi. a svîrlit Invitarea. D-le Petru­
spune destul de lămurit, că unii oameni nu­ ţescu! eşti învăţător ?! Dacă da, să cuvine să
Este însă un lucru de mare în­ a fost făcută din partea d-lui Dr. A. Muntean zici astfel de vorbe în faţa acelor tineri,caii
semnătate, că pentru vorbirea rostită mai bat apa în o piuă. Şi când ne va răs­ în mod vrednic în presenţ'a celor 10 preoţi, numai de 2 ani au scăpat dintre păreţii scoa-
punde ♦ Tribuna» să ne. spună şi aceea, că
direct în contra Saşilor, deputatul Vic­ câţi-va învăţător şi a bărbaţilor de încredere, lelor şi din mânile matale? D-ta eşti lumina
de ce a tăcut când dl Enea Joldea, singurul
tor Răkosi a fost felicitat de toţi Ma­ ceea-ce îmi place a crede,t că cu drag vor
pasivist din un cerc electoral întreg, a fost poporului? Aş dori, ca să nu ni-se mai dee
ghiarii, cari locuesc prin oraşe şi ţi­ şti dovedi. ocasiunea de a auzi astfel de lucruri. Cu
nuturi locuite şi de Saşi. ocărît pentru abţinerea sa chiar în ♦Tribuna Aserţiunea, că dl Dr. Muntean după puteri unite să lucraţi şi cu înţelegere, să
Poporului» ceapasivistăi De ce nu l-a apărat?
Precum spun ziarele din Budapesta, abzicere ar fi dispărut pur şi simplu şi că lăsaţi ura, pisma la o parte. De altcum pro­
apoi Maghiarii din Braşov, Sibiiu, Sebeş, Un sătul de polem ica ar fi părăsit alegătorii săi, este o afirmare ducţiunea a fost foarte reuşită, venitul a fost
Orăştie şi din alte părţi au trimis tele­ pasivistă. obraznică; deoare-ce dl Dr. Muntean după 47 cor. 60 fii.
grame de aderenţă şi felicitări, depu­ abzicere a fost însoţit de alegătorii din Producţiunea aceasta dovedeşte, că e
tatului Victor Răkosi pentru apostro­ munţi ce nu ajunsese la urnă, până la casa adevărată zicala că:
fările necruţătoare aruncate în faţa ţăranului Dobo, unde li-s’a mulţumit foarte Voeşte, şi vei putea!
Saşilor. CORESPONDENŢA. cordial pentru ostenelele lor, la ce dl Dr. * Ţie.
Muntean a fost viu aclamat, ba a fost căl­
Va să zică, Maghiarii din ţinutu­
rile aceste' consimt întru toate, cu enun- De sub Deaiuî-mare, 21 Febr. 1902. duros felicitat din partea d-lui G. Ţinţariu Nota Red. Ar fi de dorit, că fruntaşii
din Bucium şi a subscrisului, blâstămând pe
ciaţiunile făcute de d-1 Victor Răkosi! comunei să lucre din răsputeri şi pentru lă­
M ult Onorate d-le Redactor! toţi acei Români, cari au contribuit pe mo­
Noi, nu suntem direct interesaţi, tive de ocupaţie şi pasivitate la retragerea murirea treburilor comunale în ce priveşte
în causa aceasta proprie a fraţilor Saşi Cu distinsă stimă vă rog a publica în candidatului nostru. socoatele venitelor şi cheltuielilor comunale,
şi Maghiari; dară nu putem să nu ob­ coloanele preţuitului ziar „ Act i vi t a t ea* cari de ani de zile zac uitate pe masa pre-
servăm, că. o astfel de manifestare duş­ următoarele : De încheiere vă întreb, d-lor tribunişti torială pline de prav.
Simţul de dreptate şi ecuitate nu mă pentru-ce tot cu Ighiul vă ocupaţi ? Pentru-ce
mănoasă faţă de o naţionalitate, pentru-
lasă să trec cu vederea aserţiunile sfruntate nu cu Abrudul, că e lucrul mai recent ? Ge
că are voinţa de a exista ca naţiona­
ale „Tribunei** referitoare la alegerea dela ar zice morţii din morminte? Un Iancu., un »Cartea de Aur«
litate, este peste toate aşteptările, ne­
Ighiu. Ca unul ce am luat parte la aceea popa Balint, sculându-se să vadă şi audă că
dreaptă.
alegere, cu dorul de a vedea causa română în centrul MunţilorrApuseni este ales cu
Credem, că Saşii vor afla modul,
scoasă la suprafaţă, deslănţuită din cătuşile aclamare de deputat cel-ce zdrobea odată Peste câteva zile apare: Cartea de Aur,
că faţă de astfel de înscenări, să-’şi
pasivităţii orbecătoare şi pusă pe tapet în toate naţionalităţile din patrie. Ol sărmană, sau luptele politice-naţionale ale Românilor
manifesteze indignarea cuvenită. parlamentul ţării. Ce e pasivitatea d-lor „Tri­ ţeara Iancului, ai ajuns să fii pasivă, ai ajuns de sub coroana ungară», voi I. de T. V.
Noi Românii am fi putut răspunde bunişti?" O laşitate, o nelucrare, un somn să dormi somnul de veci, căci aşa voesc Păcâţian, — o bogată şi preţioasă colecţiune
d-lui Răkosi cu mai multă energie, şi letargic. Nimic mai trist decât să fii pasiv şi d-nii pasivişti dela Roată. Ol temporal O l de acte şi documente referitoare la luptele
am fi produs o mulţime de caşuri, în ca conducător firesc al poporului să dormi­ mores 11 noastre politice-naţionale din trecut,