Page 1 - Activitatea_1902_03_08
P. 1
Anul II. Orăştie, 6 Martie n. 1902. Nr. 8
redacţiei şi acelea nu să înaĂCIIYIÎĂTEĂ ABONAMENT:
INSERŢIUNI:
Pe an 6 cor. pe l/2 an 3 cor.
se plătesc cu preţuri foarte
reduse.
Pentru plugari—ţărani pe an
4 coroane.
Manuscriptele sunt a se adresa
poiază. Pentru România şi străinătate:
Pe an 16 franci.
foaie politică, economică, socială şi literară.
Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani.
târziu sau mai curend să vor trezi şi venit“, că Saşii au emigrat în Ungaria
vor privi în noi pe cei mai naturali ca „ticăloşi11 şi „miserabili“ etc. Când Plângere
Din dieta terii. aliaţi atât în afaceri locale, cât şi în Korodi zise, vrând să se apere, că
cele obşteşti. S’a încheiat în dieta dacă nu vreau să asculte pe deputaţii netemeinică.
j >
ungară desbaterea generală a budge saşi când vorbesc, ei „wf veni acasă
tului pe 1902. Din discusiunile şedin şi vor scrie“, i-s’a răspuns cu ame
A doua-oară sulevăm păţăniile ţelor din urmă remarcăm atacurile ninţare: „O să se găsească încă pro «Tribuna« din Sibiiu să plânge
fraţilor Saşi în dieta ţării, pentru care înverşunate, ce s’au îndreptat de cătră curori în Ungaria, cari să vă dea peste amar în contra d-lui Dr. Muntean,
ei, cu oare-care plăcere, aleg deputaţi deputaţii din stânga şi stânga extremă degete pentru ceea-ce scrieţi" ş. a. In pentru-că i-a făcut proces de presă.
âla Veszi — Weiss, Nopcsa şi alţi in şi de cătră cei din dreapta în contra chipul acesta legiuitorii unguri ştiu să Cine precum îşi aşterne, aşa doarme.
sultători ai rasei lor germâne şi ai na naţionalităţilor. Discursul deputatului se ţină de cuvânt şi astfel ştiu ei să In «Tribuna», precum s6 ştie, a
ţionalităţilor. sas Lindner a avut darul de-a răscoli asculte dorinţele celor ce trăesc îm calumniat ceva anonim mincinos pe
Ne-a mirat şi ne pune în uimire patimile şoviniştilor maghiari de toate preună cu ei, contribuind la susţinerea dl Dr. Nuntean, că la alegerea de
şi acum, cu câtă resoluţie au păşit la nuanţele. Ei au şi profitat din belşug şi apărarea ţării. deputat din Ighiu ar fi »dus alegătorii
urnă la alegerile trecute şi cum au de situaţia ce li-s’a creat prin aceasta, Oare deputatul Orăştiei, Br. Nopcsa, pe gheaţă« şi »<?/ ştie pentru-cev. »a
nesocotit îmbieminfele de interes şi şi s’au năpustit cu adevărată turbare a zis ceva întru apărarea alegătorilor repăşit dela candidatură, deşi era sigur
local şi obştesc, făcute ici-colea, din în contra vorbitorilor Saşi, cari au sei, cari ca o gardă impunătoare au de reuşită«.
partea tovarăşilor lor naturalii fost provocaţi prin deputatul Răkosi a luat parte la urnă, când cu alegerea? Aceste sunt afirmări faptice, cari
Nu suntem în stare a crede, că lua cuvântul şi a încerca să se apere Cu aceeaşi înverşunare şi lipsă cuprind o vătămare foarte grea; dacă
elementul săsesc-germân, nu s’a jignit împotriva învinuirilor, ce li-s’au adus. de cumpăt a fost atacat deputatul sunt drepte, ceea-ce «Tribuna» sau ano
până în adâncul sufletului la auzul apos Cu toate că Saşii sunt atât de slovac Kollar Martin, care a luat în nimul ei are s6 dovedească, dacă a
trofărilor de trădători de patrie, atunci, pacinici şi supuşi legilor şi orenduelilor şedinţa dela 27 1. c. cuvântul, ca să avut cutezanţa s6 afirme, atunci dl Dr.
când ştiut este, pe basa datelor isto regimului unguresc, au ajuns totuşi să expună durerile şi trista soarte, sub Muntean nu are loc între oamenii
rice, că ei împreună cu noi au fost fie insultaţi oratorii lor din parlament care geme poporul slovac. Nu l’au mai cinstiţi;
striviţi mai mult de duşmanii patriei în mod ne mai pomenit de violent, să slăbit vitejii din oposiţie cu strigările dacă Îns6 calumnia aceasta jos
comune, cari invasionau aceste plaiuri. fie stigmatisaţi de trădători şi huiduiţi de „panslavisri, „muscal", şi când Kollar nică nu va fi dovedită, »Tribuna« are
a acusat pe Maghiari că fac panma-
Tocmai istoria lor, scrisă de cei ca nişte făcători de rele Aşa i-s’a s6 poarte consecuenţele calumniării.
ghiarism, toate furiile şoviniste se ur
mai aprigi patrioţi Saşi, să provoacă la întâmplat* de pildă, deputatului Korodi, In caşul aciesta dar’ nu-i vorbă
niră împotrivă-i şi i-s’a strigat: „afară
multe comune săseşti, ce odinioară alesul primului cerc electoral din Braşov. de martiriu naţional, precum ar vrea
cu el!" Chiar şi contele Apponyi, care
existau şi pe cari răsboaiele le nimi In şedinţa dela 25 Februarie kossuthi- «Tribuna» s6 seducă lumea; ci e
presida şedinţa, s’a ridicat să spună,
ciră total, ear elementul lor a fost cu stul Pichler s’a făcut »apărătorul« vor bă de un s i m p l u a c t cri
că nu-i permis a învinui cine-va pe
desăvîrşire extirpat. Şi toate acestea, Ungariei şi al naţiunei maghiare în minal; e vorbă, că s 6 se d e ma s -
Maghiari de panmaghiarism, când ei în
nu pentru de a trada patria, fără din contra Saşilor şi a zis despre Korodi, c h e z e un c a l u m n i a t o r as cuns ,
tot şi în toate vor să scoată la iveală
contră, în interesul apărării ei. Fireşte că face politică antimaghiară, «trădă şi acela s6-’şi ia răsplata pentru faptul
caracterul maghiar al statului. Siriac
despre acestea un Pichler şi Veszi- toare» de patrie şi câte de toate. Cu s£u ticălos.
şef al partidului naţional de odinioară,
Weiss nici idee nu au, pentru-că ei, asistenţa întregei drept guvernamen Calumnia nu-i luptă pentru prin
patrioţi de talmi fiind, au subt cunoş tale, care a consimţit prin tăcere la cum te-ai mai metamorfosat! cipii sau apărarea causei naţională 1
tinţele istorice şi faptice din scrierile tot ce a urmat, Korodi fu »cinstit« cu precum ar suna frasele plângerii «Tri
atârni Hundsddrjer et iuti quanii, epitetele cele mai vătămătoare. I-s’a bunei».
istoriografi sîmbriaşi. zis, că e »trădător«, »bitang« (vagabund), D em isia lu i H eged iis. In cer Şi oare pe nt ru- c e nu-1 nu
curile politice din Budapesta se vor
Lăsăm să urmeze, în deplina lor »ticălos«, că are «piele groasă pe m e ş t e »Tribuna« pe acel mincinos,—
beşte de un lucru sigur despre demisia
golătate, invectivele adresate compa obraz«, că conducătorii Saşilor „înşală ministrului căilor ferate. In locul lui va că atunci în contra ac e l u i a, şi nu
trioţilor Saşi, cu scop, că doară mai lumea“, că „trebue trimişi de unde au veni apponyistul Horânszky. contra »Tribunei« ar curge procesul ?
un mare târfâiog. Vai, Doamne ! ea ne scrie sute de milioane de oameni doară câţi-va virea, sora ei, va câştiga cu atât mai mulţi
FOIŞOARA că în ţeara românească, unde în vecii trecuţi au mai ascultat de glasul duios al fetei închinători, cu cât mai mulţi prieteni va do
era primită şi cinstită cu biserici şi mănăstiri noastre Milostivirea şi din prisosul aurului bândi Jertfa-de-sine.
mari, astăzi este isgonită, zicându-i că-i bi lor au înfiinţat spitale, case de bătrâni, cutii — Am dat din partida Prieteniei, în
Fiicele cerului. gotă... O ceată de oameni răi o prigonesc pentru mile la cei săraci şi nenorociţi, scoale trerupe sfântul Petru, şi tocmai la rubrica
zicând că-i fata Ignoranţei, că ei sunt liberi pentru luminarea noroadelor... ţerei româneşti.
- L E G E N D Ă - cugetători, că omul nu trebue să creadă în — Ceteşte, Petre.
Dumnezeu... Şi pe când bisericele şi mănăs
— Dar’ bine, Petre, ce făcu domnişoara — Ci-că în România ca şi pretutindenea
tirile Evlaviei sunt în ruină şi dărîmate, ca
— Ba nu, zău, Petre, ce vor mai fi Jertfa-de-sine, de nu ajută pe sora ei Milos săracul nu are prieteni. Cum scria poetul
să facă loc Ia temple în serviciul lui Ma-
făcând fetele cerului în mijlocul oamenilor tivirea, ca să îndemne pe cei cari ascultară ăla roman : »Pe cât timp eşti fericit, numeri
mona, omenirea, lipsită de ori-ce frâu moral,
de acolo din planeta aia mică ce-i zic pământ? de glasul ei, de-a jertfi pentru binele seme mulţi amici...» Ba să declară amici unii cari
comite fapte groaznice, cari o duc droaie
Aşa întreabă într’o bună dimineaţă nilor, nu numai din prisosul avutului, ci şi din fundul inimei se urăsc, amici politici,
în temniţele cârmuirilor...
sfântul Dumnezeu pe moş Petru, chelarul din neajunsul pungii, ba chiar şi vieaţa? fără altă legătură între sufletele lor decât
— Şi primita-i, Petre, raport şi dela
raiului. Acesta îşi puse ochelarii pe sfîrcul — Jertla-de-sine, sfinte Dumnezeule, a pofta d’a ajunge la putere, răsturnând altă
celelalte fete ale noastre despre rodul do
nasului şi deschise condicele de daraveri ale fost isgonită de pretutindeni ca o nebună şi ceată de amici d’aceeaşi trampă, ca la rîndul
cerului. bândit prin munca lor în furnicarul ăla acum rătăceşte, colo departe, în sudul lor să ciupească din drăgălaşul budget al
omenesc de pe pământ ?
— Păi, mărite Doamne, iacă răspuns Africei, unde neamul Boerilor primi cu drag ţărei...
la întrebarea prea sfinţiei tale: s’au împlinit Sfântul Petru deschise ear’ târfăloagele sfatul ei şi ian vezi, Doamne, cu telescopul — D’a bine, Petre, Cuminţenia paşte
acum 7000 de ani de când asvârlişi cu mâna raiului şi înjghebă, mai dehai decât un casier, ăla de pe masă, cum acest neam se jert boboci în loc de-a îndrepta asemenea rele
ta puternică, cum asvârle copiii oamenilor o care nu-'şi ia tălpăşiţa spre America cu feşte pe sine pentru apărarea patriei sale. din omenire?
buzunarii plini, următoarea dare de seamă:
minge, ăl pământ de se rostogoleşte d’atunci — S’o trimiţi, Petre, în ţeara româ Şi Petru răsfoeşte târfăloagele până-ce
în văzduh. Poruncit-ai, Doamne, de s’au dus Milostivirea, ne scrie că şi-a tocit opin nească pe această fiică a cerului, doar o dă de partida Cuminţeniei.
din cer spre îmblânzirea locuitorilor de pe cile de fer, umblând printre neamurile pă isbuti să mai desveţe neamul deacolo de — Vai, Doamne, ascultă docladul (ra
pământ şi poleirea năravurilor lor, fetele ne mântului şi insuflându-le îndurare, dărnicie, nemărginita iubire de sine, de aceeace ei portul) bietei fete-cereşti:
muritoare ale cerului : Evlavia, Milostivirea, higirea de sgârcenie, dar’ abea să prindea numesc egoism... Spune dragei noastre fete, «Cuminţenia a fost declarată de un
Jertfa-de-sine, Piretenia, Cuminţenia, Bine câte o pojghiţă cerească pe sufletele oame că fără să facă vre-un curs de filosofie la învăţat italian că este boală, ba curată ne
facerea, Recunoştinţa. nilor şi Belzebub o sgăria cu căngile lui as universitatea din Bucureşti şi Iaşi, să predice bunie. Lombroso a convins omenirea să
— Iacă la catastif partida frumoasei cuţite şi ear’ pleca omenirea pe căi pe unde altruismul, se-i înveţe jertfirea de sine pentru creadă, că oamenii cuminţi, geniali chiar,
fete Evlavia, zice sfântul Petru, deschizând nu se mai întâlnea cu Milostivirea... Dintr’atâtea interesul obştesc şi să le spună, că Milosti- au la creer câte un grăunte de nu şi mai
