Page 4 - Activitatea_1902_03_08
P. 4

Pag.  4                                                               ACTIV      ITATEA                                                                     Nrul  9

                                                                                                   Mulţumită  însă  învăţaţilor  Francezi,  s'a  găsit   Sperăm  că  şi  Onor.  Minister  al  Agri-
                          F E L U R I M I                                                          deja  un  remediu  sigur  contra  acestei  boale.  culturei va încuraja răspândirea culturei  acestei
                                                                   E c o n o m i e
                                                                                                   Ast-fel  deşi  cu  cheltueli  destul  de  mari,  plante  prin  protejarea  hemeiului  contra  con­
                                                                                                   putem  în  fine  preveni  sau  cel  puţin  micşora  curenţei  străine  la  cas  de  nevoie  chiar  prin
                                                                                                   în  mod  însemnat  efectele  rele  ale  Peronos-  aducerea  şi  împărţirea  de  butaşi,  după-cum
                                                             C ultura  hem eiului.
                —  Căsătorie  pe  probă.  Da,  da,  e  fapt.                                       porei.  Cu  toate  aceste  lupta  decisivă  încă  o  face  aceasta  cu  viţele  americane  şi  cu
              Este  o  ţeară  unde  se  pot  încheia  căsătorii                                    nu  s’a  dat.                              alte  săminţe  de  plante.
              pe  probă.  Nu  e  asta  vr’o  idee  răsărită  în                                        O  a  treia  boală  periculoasă  numită
                                                                     Introducere
              mintea  căruiva raportor  zelos  să  facă  foii sale                                 »Blak-rotk«  s'a  ivit  anii  trecuţi  prin  Francia           I.  S.  O R D E A N
              reclamă,  ci  o  nouă specialitate americană, căci                Hămeiu şi  slad    şi  probabil  că  ea  există  şi  în  alte  ţări  în cari
                                                                                Dumnezeu  ne-a  dat  1)
              America  e  ţeara  fericită,  unde  oamenii  pot                                     au  fost  importate  viţele  americane.
              încheia  căsătorii  şi  pe  probă.              Aceste  cuvinte,  pe  cari  on.  cetitori  le   Nu  mai  amintesc  pe  celelalte  multe
                  Cu  1  Ianuarie  1902  a  întrat  în  statul  cunosc  probabil  tot  atât  de  bine  ca  şi  mine,  boale  de  puţină  importanţă  şi  mai  puţin  pe­
              New-York  în  vigoare  această  inovaţie  în  îmi  sună  la  urechie  pe  cât  de  gustos,  plăcut   riculoase.                      IPăşune  la  m u n te   p e n tru   rassa
                                                                                                                                              JPinzgau.  Administraţia  >Reuniuni  săseşti
              dreptul  familiar.  Legea  nouă  admite  anume  şi  spumos  pe  atât  şi  de  sinistru.   In  fine  o  a  patra  boală  foarte  pericu­  transilvane  de  agricultură»  din  Sibiiu a  luat
              o  nouă  formă  a  legării  de  căsătorii :  un   In  adevăr  se  pare  că  natura  ori  D-zeu  loasă  ameninţă  cu  distiugerea  şi  ceea-ce  a   în  arândă  dela  universitarea  săsească  o  pă­
              contract  privat  încheiat  în  faţa alor 2  martori   voieşte  cu  ori  ce  preţ să ne  reducă la hemeiu  rămas  nedistrus  de  celelalte  trei.  şune  la  munte  în  mărime  de  500  jugăre
              înaintea  unui  notar. Acest contract însă  numai   şi  slad,  pe  lângă  toate  silinţele,  ce  îşi  dau   Aceasta  este  »boa!a  calilorniană»  apă­  pentru  vitele  de  rassa  Pinzgau.  Taxa  de  pă-
              în  caşul  acela  are  valoare,  dacă  contrahenţii   ţerile  vinicole  de-a  combate  zecile  de  boale  rută  nu  de  mult  în  America.  şiune  e  pentru  vitele  sub  2  ani  12  coroane,
              îşi  presintă  contractul  în  restimp  de  6  luni   care  s’au  ivit  în  timpul  din  urmă.  Abea  e   Prin  urmare  în  mod  fatal  ni-se  impune   în  care  taxă  sunt  socotite  şi  nişte  favoruri,
              ţa  casa  oraşului  spre  a  fi  registrat.  Dacă   un  pătrar  de  secol  de când  natura a  declarat   întrebarea :  ce  se  va  alege  cu  viile  şi  cu   ca  visitarea  prin  veterinar,  asigurarea  contra
              contrahenţii  întralasă  această formalitate,  s’au   resbel  de  exterminare  viilor.  vinul?....  vom  putea noi  lupta cu deplin  succes   boalelor  şi  accidentelor,  sarea  şi  varul  de
              îşi  presintă  contractul  după  6 luni,  —  con­                                    contra  omnipotenţei  naturii?  Datoria  noastră
                                                             Lupta  s’a  început  prin  apariţiunea  fla­                                     nutreţ  etc.
              tractul  încheiat  nu  se  mai  consideră  de  act   gelului  filoxeric,  (Phyloxera  vastatrix)  care   este  ca  să  purtăm  lupta  până  la  extrem.
              de  căsătorie  legal  şi  părţile  contrahente  sunt                                                                                 Este  constatat,  că  numai  cu  economia
                                                        atacă  basa  viilor,  distrugăndu-le  râdăcinele.   Dar’  e  greu,  foarte greu  de  a  lupta  cu.   de  vite  fireşte  raţională  pot  da  înainte  locui­
              dară  libere  să  încheie  o  nouă  căsătorie....
                                                        In  câţi-va  ani  podgorii  întregi  de  vii  au  fost  armatele  naturei  din  causă  că  multe  şi  pu­
              Fericiţi  americani!  Pe  lângă  averi  mari  azi                                    ternice  sunt  forţele  de  cari  natura  dispun.  tori  ţării  noastre.  Jurul  Orăştiei  încă  are
                                                        şi  sunt  şi  actualminte  nimicite  de  milioanele                                   păşuni  extinse  pe  Alpii  erariului  şi  a  comu­
              mai  au  şi  dreptul  să  încheie  căsătorii  pe
                                                        de  insecte  aproape  microscopice.             Să  nu  credeţi  cu  toate  aceste  că  aşi  fi   nelor  politice,  cari  să exarăndează  cu  preţuri
              probă 1  Dacă  bărbatului  îi  place  de  soţia                                      adorator  a  lui  »gambrinus«.  Când  e  vorba
              aleasă  şi  invers,  merg,  înainte  de  ce  trec  6   Omul  a  intervenit  pentru-ca  să  ajute                                bagatele  mai  cu  seamă  de când  economii  de
                                                        viilor  în  lupta lor contra  atotputernicii  naturi.   de  a  alege între  doi:  prefer  pe  »Bacchus».  oi  (mărgineni)  au  redus  cârdurile  lor,  parte
              luni,  Ia  casa oraşului  şi-şi  înregistrează  con­
                                                        Se  vede  însă  că  natura  — în  caşul nostru —   Insă  după-cum  stau  actualminte  lu-  în  urma  închiderii  graniţelor  spre  România,
              tractul,  ear’  dacă  nu  le  place,  dacă  s’au  în­
                                                        această  mamă  denaturată  voieşte  cu  ori-ce  ciurile,  să  pare  că Bacchus  »şi-a  trăit  traiul»,  Bulgaria  şi  Turcia  şi  parte  prin  comasările
              şelat  unul  în  celalalt,  întrelasă  această  for­
                                                        preţ  să  distrugă  propriele  sale  creaţiuni  şi  sau  cel  puţin  merge  repede  spre  decadenţă. făcute  şi  totuşi  nime  nu  întreprinde  păşu-
              malitate  atât  de  momentoasâ  şi  —  iarăşi
                                                        aceasta  spre  nenorocirea  ţerilor  cultivatoare   Dacă  va  cădea  s’au  nu ?  Aceasta  nu nirea  raselor  de  vite  Pinzgau,  siementaler  şi
              sunt  liberi!  El  îşi  poate  căuta  altă  ea,  Ea un
                                                        de  vii.  Se  părea  şi  se  pare  că  omul  a  eşit  se  ştie.  — In  ori  ce  cas  este bine  ca  să  ne a  altor  soiuri,  cărora  le  prieşte  de  minune
              alt  el,  cu  care  încheie  din  nou  un  contract
                                                        prin  ajutorul  viţei  americane,  învingător.  Ră­ asigurăm  de  cu  vreme  şi  în  cas  de  un  atari  păşuni.
              privat,  până  în  urmă  dau  de  un  el,  respec­
                                                        dăcinile  viţei  sau  basa  era  salvată.  >desnodămănt  fatal»  să  putem  proceda  la    Ar  fi  timpul  suprem,  ca  Reuniunile  —
             tive  de  o  ea,  după  plac.
                                                             Pe  neaşteptate  apare  însă  al  doilea  înlocuirea  lui  printr’o  altă  beutură  analoagă  puţine  câte  sunt  —  să  se  ocupe  cu  acest
                  Dar’  nu  mai  continuăm  cu  laudele  la
             adresa  acestei  legi  noue, căci  ni-e  teamă  că   corp  de  armată  distrugător,  pe care  natura  îl  şi  acomodată.        ram  economic,  mai  rentabil  decât  ori  şi
             azi-mâne  o  ceată  întreagă  de  concetăţeni   avea  la  disposiţie.  Acesta  este  «Peronospora   Tocmai  aceste  circumstanţe  m’au  de­  care  altul.
                                                        viticolă»,  o  boală  care  era  mult  mai  peri­
             de-ai  noştri  îşi  vor  cere  paşapoarte  pentru                                     terminat  să  dau  publicităţii  notiţile  relative
                                                        culoasă  decât  filoxera  chiar,  din  causa  uşu­
             America.                                                                              la   cultura hemeiului,  ce  ca  practicant   în
                                                        rinţei  cu  care  ea  se  lăţeşte  în  toate  părţile.  curs  de  doi  ani  le-am  cules  lângă  tulpina
                                                                                                   acestei  plante,  ear  nu lângă  »halba«  cu  bere,
                                                           1)  Lozincă  pe  „Krugelele“  berăriei  d-nei  S
                                                        Luther.  Str.  Basarab  şi  Rosetti,  Bucureşti.  după-cum  se  face  de  obiceiu.









                                  „ D A C I                    A “


             institut  de  credit  şi  economii,  societate  pe  acţii.





                           .  Reşedinţa  societăţii:  Orăstie  (Szâszvâros,  Broos).

                       Birourile  societăţii  se  află  în  casele  proprii:                                                     E x istă   deja  de  14  ani  şi  este  pro-
                        (Strada  Berăriei  ur.  12,  lângă  posta  regească).                                               văzută  cu  to t    fel ul  de   m a t e r i a l
                                                                                                                            ne c e s ar ,   ca  ori-care  altă  tipografie.
                                Capital  social  100.000  cor.
                                                                                                                               TLstitutvl  tipografia
                                       Operaţiunile societăţii  sunt:
                                                                                                                                                            u
                                                                                                                                               ^inerva
               A)  primeşte  depuneri  spre  fructifi­     D)  Acoardă  împrumuturi  pe  lângă
             care.                                      siguranţă  hipotecară.
             a)  depuneri  fără  anunţ  până  la  100      E)  Institue  ramul  de  amanetare  pe                            pe   lângă  că  efectueşte  o r i - c e  c o ­
                cor.  5 7 / / 0.                        aurituri,  argintării,  pe  lângă  disposi-                          m a n d e  r e p e d e  şi  cu  pr e ţ ur i  mode-
             b)  depuneri  mai  însemnate  cu  anunţ    ţiile  legale  existente,  procurându-şi                      |pjj|  rate,  se  îngrijeşte  totodată  ca  t o a t e
                de  un  an  cu  6%.                     concesiunea  forului  competent.
                                                                                                                             a c e l e a  să  fie  e s t e t i c  l u c r a t e   şi
             c)  depuneri  făcute  de  biserici, şcoale,   F)  Cumpără  şi  vinde  efecte  pu­
                corporaţiuni  culturale  ori  cu  scop  blice,  pe  cari  în  cas  de  lipsă  le poate                l^ilM  făr,ă  erori.
             de  binefacere  cu  6%                     lombarda.                                                                 Până  de  present  se  bucură  de  sprigi-
                  Contribuţia  erarială  pentru  su­       G)  Cumpără  şi  vinde  realităţi.                                nul  celor  mai  îndepărtate  oraşe.  Dovadă
             mele  depuse  se  plăteşte  prin  institut.   H)  Cumpără  şi  vinde  ori-ce  lu­                               aceasta  despre  p r o m p t i t u d i n e a  şi
                  Regulamentul  special  pentru  de­    cruri  mobile.                                                       a c u r a t e ţ a   cu  care  efectueşte  o r i - c e
             puneri  se  cuprinde  în  libelul  de  de­    I)  Tot  felul  de  întreprinderi  co­
                                                                                                                             l u c r a r e .
             puneri.                                    merciale  şi  economice,  în  societate
                  Depuneri,  ridicări  şi  anunţări  se   cu  alţii  ori  singură.                                                Ca  unica t i p o g r a f i e   românească în
             pot  face  şi  prin  postă  şi  se  resol-    K)  Finanţează  patente.                                         acest  mare  comitat,  se  roagă  de  bine­
             vează  fără  întârziere.                      L)  Arendează  şi  exarăndează  rea                              voitorul  sprigin  al  celorlalte  i n s t i t u t e
               B)  Acoardă  credite  personale  pe      litâţi  şi  alte  drepturi  şi  intreprinder-                       rom.,  precum  şi  al  privaţilor.        ^
             lângă  cambii  sau  obligaţii  cu  cavenţi.  de  tot  soiul.                                                                                             &
               C)  Acoardă  împrumuturi pe efecte.                      Direcţiunea.








                                                                                 „MINERVA"  institut  tiopgrafiic  în  Orăştie.
   1   2   3   4