Page 1 - Activitatea_1902_03_09
P. 1
Anul II. Orăştie, 13 Martie n. 1902. Nr. 9
ABONAMENT:
INSERŢIUNI:
Pe an 6 cor. pe 1/a an 3 cor.
se plătesc cu preţuri foarte
reduse.
Pentru plugari—ţărani pe an
4 coroane.
iManuscriptele sunt a se adresa
redacţiei şi acelea nu să îna Pentru Rom ânia şi străin ătate:
poiază. Pe an 16 franci.
JToaie politică, economică, socială şi literară. Un număr costă 12 bani.
Epistole nefrancate nu se primesc.
La întâia privire s’ar părea că in- Scrisoarea d-lui Dr. I. Mihu. Acest motiv trebue să îl primească
Generaţia tineră. i terpretarea în acest înţeles eshauriază şi d-l Mihu; pentru-că în toate decla
t toate interpretările, dar’ în realitate nu Noi nu suntem nihilişti, că nimic raţiile noastre naţional-politice, trebue
mai în parte corăspunde interpretarea nici ce-’i bun să nu primim dela unii să se vază motivele româneşti, naţio
(!) De un şir de ani aproape zilnic de sus adevărul, căci sub «generaţia oameni de-ai noştri, numai pentru-că nale.
se făcea prin presa română pomenire de tinără« nu e a să înţelege exclusiv tine în unele ori altele chestii suntem ad Da, şi noi stăm pe basa „legilor
«generaţia tinără« şi de acţiunile la cari rimea coaptă, ce ocupă deja posiţie ne- versari. existente", le respectăm acele legi; însă
ne aşteptăm dela ea; dar’ pomenirile atîrnătoare în vieaţa publică, — precum D-l Dr. I. Mihu să declară şi dîn- nu voim să ne dăm legaţi, ci tindem,
acestea erau numai aluzii vagi, erau mai sub «generaţia betrână« nu sunt a să sul acum după alegeri de activist, într’o că pe basa legilor şi în mod consti
mult expresia dorului de-a vedea gene înţelege exclusiv bărbaţii noştri încărun scrisoare publicată în „Libertatea"; bine tuţional s i extindem drepturile ce ne
raţia tinârâ închiegată şi organisată să ţiţi dc greutatea anilor, ci sub «genera era dacă o făcea aceasta înainte de ale dau legile existente.
între în luptă în locul rămas gol în ţie tineră« e a se înţelege massa ace g eri; şi bine era, dacă era activist în Dacă părăsim un punct cardinal al
urma retragerii — silite sau de bună lora, cari vor să rumpă cu formele vechi, înţeles românesc în decursul alegerilor programului nostru naţional, acest pas
voie — a multor luptători încărunţiţi. cu şablonul uzat şi să introducă în mo de deputat, şi nu cocheta cu candida atât de serios trebue astfel motivat, ca
Ici-colea se citau şi nume de băr dul nostru de luptă o tactică nouă, mai tul guvernului din cercul Orăştiei, care din motivare să apară clar, că schim
baţi consideraţi de membrii acestei ge corăspunzătoare vremilor şi împrejurări din Vinerea, unde a fost oaspele d-lui barea tot numai în fav oru l causei noas
neraţii, dar’ până în vremile din urmă lor schimbate, ear’ sub «generaţia bă Mihu, n’a primit alte voturi decât toc tre naţionale s a făcut.
trână» sunt a să înţelege politicianii mai şi numai dela oamenii notoriei ai
nici un semn n’a tradat, că această ge
noştri comozi, cari se teresc de ori-ce Profeţirea d-lui Dr. I. Mihu, că
neraţie tinărâ s’ar fi trezit la conştiinţa d-lui Mihu,
inovaţie ce-ar recere o încordare de D-l Dr. I. Mihu deşi nu fa ce amin vnici-când nu vom putea realisa" cutare
însemnătăţii şi chiemării sale şi numai
puteri, cari se îndestulesc cu observarea postulat de drept public, noi nu o sub
sporadice manifestaţiuni, acţiuni şi dis tire de programul profesat de „Activi
tacticei politice moştenite dela părinţi, scriem, pentru-că nici la aparenţă n’avem
cuţii mai mult personale, făceau se se tatea", aderează la modificarea propusă
«generaţia tinără« o formează cei cu să abzicem de posibilităţi, cari evoluţiile
zărească în caosul de întunerec câte-va de acest ziar, ba merge mai departe.
diviza «înainte!«, «generaţia betrână« viitorului le pot realisa eventual tocmai
raze de lumină, ţinend vie nădejdea că Să declară pentru eliminarea punc
cei cu stereotipicul răspuns: «Să ne corăspunzător motivării noastre; adecă :
odată vom vedea această «generaţie tului i şi p a programului naţional (noi
mai gândim — vre-un an doi«. fără de a fi isolaţi ardelenii de ungureni.
tinără« păşind în arena luptelor politice, am vorbit numai de punctul 1, deoare
E apoi firesc, că «generaţia tinără«
hotărîtă să ducă la izbândă flamura, sub ce punctul 9 nu conţine disposiţie con Ne pare bine, că deşi cam târ-
să recrutează în rîndul întâi din sinul
care s’au înşirat împinşi de cerinţele cretă). zior, dară totuşi şi d-l I. Mihu a venit
tineretului, dar’ pentru aceea nu dela
vremurilor schimbate. Eliminarea punctului 1 referitor la la convingerea aceea, că, „nu cu fa ta
vîstra luptătorilor şi-a împrumutat nu
Şi vremea asta pare a se apropia. autonomia Transilvaniei, însă nu o mo lism oriental, ci cu muncă şi luptă băr
mirea, ci mai mult dela ideilă nouă de
Pretutindeni zărim primele semne ale tivează îndestulitor, şi mai cu seamă nu bătească" putem ajunge la resultat.
ale căror representanţi s’au declarat.
unor mişcări, în fruntea cărora stau re- o motivează româneşte.
Vom găsi oameni mai în vîstră şi A poi cum de înainte de alegeri,
presentanţi de-ai acestei generaţii. Lup Noi dela „Activitatea" când ne-am
în şirul celor cari se numesc «generaţie dînsul a fo st prim ul între Lazaroni P
tătorii pentru principii nouă şi mai să declarat pentru eliminarea punctului 1
tinără«, precum vom găsi oameni tineri N ’a voit doară s i apară, ca ade
nătoase se înmulţesc zi de zi, pas cu a programului naţional, am motivat
şi în sinul celor dela «generaţia betrână«,
pas precum se răresc şirurile celor cari aceasta pe lângă motivul primit şi de rentul acţiunei noastre dela „Activita-
căci în politică nu anii hotăresc bătrâ-
cu încăpăţinare ţineau la politica noas d-l Mihu, că adecă din ale noastre pu tea“ ? a voit doar’ ca declaraţiile sale
neţa, ci ideile, simţirile, tocmai de-aceea
tră tradiţională. teri credem, că acel punct nu se poate s i fie 0TiginaleC?IJ, se fie primul,
avem aţâţa bătrâni vecinie tineri şi aţâţa care a avut curagiul a sparge ghiaţa
Dar’ cine formează această «gene realisa, mai cu samă cu acel motiv ro
tineri deja bătrâni. nelucrării ?/
raţie tineră* şi cine sunt a se înţelege mânesc că:
Vîstra nu împedecă să facă parte
sub opusul ei «generaţia bătrână« ? Sub Din punct de vedere român, au S ’a cam întârziat niţel d-l Mihu,
din generaţia aceasta tineră pe nimeni,
«generaţia tinără« am avea se înţelegem tonomia Transilvaniei, nici n’ar fi îndestu- dară să nu căutăm după întâietate: ci
care şi-a ales de deviză de sus şi ce o
— tinerii şi în consecuenţă sub «genera litoare; fiindcă prin aceea, fraţii noştri să ne bucurăm, că se sporesc aderenţii,
repetăm acum din nou — înainte!
ţia bătrână« — bătrânii? din Ungaria ar fi isolaţi de noi Ardelenii. nu ai noştri, da ai ideilor noastre.
• O caracteristică notă a iubirii e nu idealist şi te îndrăgeşti d’o fată, de obicei tăcerea pădurii, ca nimeni să nu te poată
F01Ş0ARA mărul j . E acesta un coeficient magic ce nepotrivită pentru tine, sau pentru-că stă mai conturba în reveriile tale. Şi aceste reverii?
iasă la iveală la ori-ce iubire: trei stadii sau pre sus de tine, sau pentru vrîşta ei ; dar O, sunt de ceie mai multe-ori atât de nos
feliuri de iubire deosebim, iubim cu sufletul, tu nu judeci, nu vreai să ştii de nimic, de time, încât mai apoi, aducăndu-ţi de ele
I u b i r e . cu inima, cu mintea, trei sunt persoanele ce nime, numai de Ea. Uiţi părinţii, prietinii, aminte, te fac să zimbeşti.
joacă rol la ori-ce iubire: Eu, Ea şi El, cel te înduşmâneşti cu cunoscuţii tei, pentru-că
— Idei răsleţe privitoare la psihologia ei. — Vreai să-i impui. Te crezi erou şi vreai
care iubeşte, cea care e iubită, şi rivalul real interesul lor faţă de tine le-a dictat să-ti
II. să apari de atare şi în ochii ei. Doreşti dară
sau închipuit, şi a. d. arete disproporţia dintre voi. Tu însă nu asculţi
»_Şi iubirea îşi are logica sa, îşi are de nime, nu vezi, nu auzi, nu mai simţeşti. dela cel de sus să-ţi poţi vedea idealul în
legile sale nestrămutabile. Va sosi poate odată Trei feluri de iubire deosebim, trei primejdie, să cază în apa cea mai adâncă,
stadii, ceea-ce însă nu vrea să însemne că Prezent pentru tine nu există, cum nu există să s’aprindă d’asupra capului ei casa, un
vremea, când psihologii cu siguranţă matema nici viitor, trăeşti numai în trecut. Visezi cu
fiecare bărbat trebue să treacă prin toate rival respins să ţintească asupra ei arma, ca
tică vor prezice, că bărbatul acesta va îndrăgi ochii deschişi de zimbetul drag de care te-a în
trei stadiile, pe rînd în şirul amintit: suflet, tu s’o mântueşti din apă, să treci prin marea
femeea aceea, fiind-câ într’acolo îl împinge vrednicit eri, de vorba dulce ce ţi-a şoptit
inimă, minte, sau în alt şir, ci vrea să în de foc şi s’o scoţi din flăcări neatinsă, să
eul seu cristalizat printr’o creştere raţională.... aseară ia bal, de strîngerea caldă de mână
semne că numai în trei chipuri iubim şi că te arunci între Ea şi arma ucigătoare şi să-ţi
Fireşte! asta nu se va întâmpla încă mâne,
mai mare parte dintre cei-ce sunt şi-au fost la despărţire..,. Te perzi cu totul în iubirea oferi pieptul drept ţîntă glonţului omorîtor...
nici poimâne, ci peste sute de ani, peste mii
când-va autorizaţi au trecut — mai des fără ta, eul tău dispare, se contopeşte în idealul şi toate aceste pentru o lacrimă vărsată la
de ani. atunci când omul va ajunge să cu ce-ţi închipui d’a-1 fi găsit: «Nu, eu nu doresc
să observe alta decât o ciudată deosebire coştiugul tău ...
noască omul intern, cum îl cunoaşte pe cel
între gândirea lor d’acum şi cea dmtr’o vreme nimic pentru mine, numai tu, tu să fii feri
extern, sau nu va sosi niciodată, căci Poţi să devii criminal, muncitor neobosit,
trecută — prin aceste trei stadii. Şi dacă cită, numai pe tine să te văd treceud zimbind
omenimea poate se va fi stîns de mult înainte calumniator, duşmanul cel mai neîmpăcat al
totuşi nu s’ar putea clasifica după şema asta de îndestulive prin lumea asta. Mi-aşi da şi
de a fi ajuns această culme a desăvîrşirii. celui mai bun prietin şi câte alte, după-cum
toate iubirile, abaterile trebue puse pe conta sângele pentru tine, strop de strop, mi-aşi
Regularitatea însă ce există între iubire şi jertfi viaţa fără să stau o clipă pe gânduri femeia ce-o iubeşti e imorală, lucrătoare,
manifestările ei, împrumută acestei preziceri excepţiunilor, deşi poate şt aceste excepţiuni falsă, cochetă....
există" numai la aparenţă, ca o urmare a şi n’aşi cere în schimb, decât să vii la coş-
— ori cât de paradoxă s’ar părea — putinţa Şi numărul magic ? Trăieşti în trecut —
nedesăvîrşirii ştiinţelor psihologice. tiugul în care voiu zăcea spre a fi dus la
realizării sale. simţeşti — te jertfeşti.
odihna atât de dorită, şi să verşi două lacrămi
>Să abstragem de-ocamdată dela între — Iubeşti cu sufletul! — Vocea lui
pentru cel care a murit pentru tine*. — Iubeşti cu inim a! Te-ai însănătoşat
barea pentru-ce iubim o fată şi ce măreşte Nicu tremura cum pronunţa cuvintele dintâi,
din boala iubirii cu sufletul, sau o fericită
probabilitatea ca o fată să fie iubită, şi să ne dar în curînd îşi reluă sunetul metalic, care Ceteşti cu predilecţie lucruri sentimen împrejurare te-a ferit de ea: creşterea ce-ai
oprim la analiza iubirii în sine....« te împedecă să ştii de zice ceea-ce simte, tale, poezii, nuvele, schiţe, al căror fond e primit-o, firea ta, mediul în care ai trăit. Ţi-a
Nicu tăcu o clipă. sau de simte ceea-ce zice. — Eşti încă tînăr, „Iţi mai aduci aminte", cauţi singurătatea, | fost multă vreme prietină şi într’o zi observi
