Page 1 - Activitatea_1902_03_10
P. 1

Anul  II.                                                 Orăştie,  20  Martie n. 1902.                                                                  Nr.  10



                                ACTIVITATEA                                                                                                         Pentru  plugari— ţărani  pe an
           INSERŢIUNI:                                                                                                                                   ABONAMENT:
     se  plătesc  cu  preţuri  foarte                                                                                                               Pe  an  6 cor.  pe  1/2  an 3 cor.
              reduse.
                                                                                                                                                            4  coroane.
     Manuscriptele sunt a seadresa
     redacţiei  şi  acelea  nu să  îna­                                                                                                             Pentru  România  şi  străinătate:
               poiază.                                                                                                                                   Pe  an  16  franci.
                                               foaie politică,  economică,  socială  şi  literară.
     Epistole nefrancate  nu se primesc.                                                                                                             Un  număr  costă  12  bani.


        EDITOR,  PROPRIETAR  ŞI  ŞEF-REDACTOR
          D r .  A u r e l   M u n t e a n


                                               acelea  vor  rămânea  pentru  vecie  ziceri  câştig  pe  seama  poporului.  La  din        Vă  salut,  iubiţilor şi on.  membrii  de nou
                                               frumoase,  însă  numai  pe  hârtie.        contră,  impositele (dările)  grozave  cătră   aleşi,  cari  aţi  binevoit  a  urma  invitării  noas­
             învinuiri.,                             In  împrejurările  de  faţă  triste  par­ stat,, comitat şi  comună,  le va face  traiul   tre  la  acest  sinod  şi  Vă  zic  »bine aţi  venit* 1
                                                                                                                                          Presenţa  D-Voastră,  d-lor,  îmi  face  bu­
                                                ticiparea  la  dietă  trebue  să  se  facă  ne­ greu  şi  nesuportabil  şi  în  urma  greu­
                                                                                                                                     curie totdeauna, de câte-ori  representanţii preo-
                                                condiţionat  şi  de  cătră  Români,  în  in­ tăţilor   vieţii,   să  nu  ne  mirăm,  că
                                                                                                                                     ţimii  şi  ai  poporului  nostru  tractual  se  adună
                                                teresul  lor  bine  priceput,  spre  a  susţi­ sunt  siliţi  oamenii  în  etatea  cea  mai
          Nu  trece  zi  lăsată  de  D-zeu,  s6  nu                                                                                  amăsurat  stat.  organic  în  fiecare  an  în  sinod
                                                nea  mişcarea  politică  în  popor,  spre  a  frumoasă,  a  lua  lumea  în  cap.     ordinar,  precum  ne-am  adunat  şi  astăzi,  îmi
     auzim  imputări  chiar  şi  din  şirul  tira­
                                                lega  pe  alegătorii  români  de  inteliginţă,   Ca   să  putem   mântui   ce  mai  face  bucurie,  d-lor,  nu numai  personal  pentru
     nilor  noştri,  că  pe  alocurea  nu  mai  pot
                                                spre  a  paralisa  încât  se  poate  stricăciu­ avem  şi  ne-a  mai  rămas  şi  ca  să  în­  mine,  dându-’mi-se  ocasiunea  de  a  cunoaşte
     suporta  sarcinile  grele  sub  cari  sunt  în­                                                                                 dela  fiecare  nisuinţa  ce o  nutresc  întru  pros-
                                                nile  ce  obvin  causei  naţionale  din  par­ dreptăm  răul  de  aproape  31  ani,  să
     covoiaţi  din  partea  statului,  comitatului                                                                                   perarea  bisericii  şi  şcolii,  cât  mai  vîrtos  că
                                                tea  contrară.  In  stat  constituţional  lupta  ne  reculegem  cu  toţii  şi  să  Introducem
     şi  comunei.  In  naivitatea  lor  se  întreabă,                                                                                aici  în  sinod  ni-se  dă  ocasiune  de-a  conlucra
                                                numai  în  formă  legală  să  poate  duce  o  eară  nouă  luând  parte  în  vieaţa  par­
     oare  domnii  noştri  de  român,  pentru-ce                                                                                     lalolaltă  în  conţelegere  şi  dragoste  frăţiască
     nu  si angajează  la  luptă  în  dieta  terii?   şi  revindecarea  postulatelor  numai  acolo  lamentară,  care  şi  poporul  de  rînd  o  pentru  consolidarea  sau  întărirea  instituţiuni-
                                                să  poate  elupta,  alt remediu  noi  nu  cu­ doreşte.                               lor  noastre  celor mai  scumpe:  a bisericii, care
     că  doară  ei  cunosc  păsurile  şi  neajun­
                                                noaştem,  apoi  mura  nu  ne  va  cădea  în                                          ne-a  conservat  curată  credinţa  în  D-zeu  moş­
     surile  noastre  mai  bine  şi  în  cât  ştim                                                                                   tenită  prin  părinţii  noştri  de-a  dreptul  dela
                                                gură,  ear’  poporul  dornic  de  uşurinţă
     şi  am  auzit şi  noi,  numai  acolo  se  poate                                                                                 sfinţii  apostoli,  apoi  cu  credinţa  ne-a  conser­
                                                mai  are  multe  alte  păsuri,  cari  nu  sunt   Sinod  protopresbiteral.
     lucra  pentru   uşurarea  sau    s6   pot                                                                                       vat  şi  naţionalitatea,  venind  în  ajutorul  bise­
                                                toate  de  natură  naţională.
     câştiga  isvoare  de  venite  pentru  ţinu­                                                                                     ricii  fiica  ei  şcoala,  care  menită  e  să  ne  dea
     turi  întregi,  după  cum  bună-oară  auzim     Statul  nu  poate  ignora  gravaminile                                          lumină  şi  cultură,  acea  lumină  şi  cultură,
                                                                                                Sâmbătă  la  23  Februarie  st.  v.  a.  c.  (8   de  care  alte  popoară  conlocuitoare  s’au
     despre  ajutorarea  săcuilor  şi  ciangăilor.  unei  poporaţiuni  aşa  de  numerică,  cum   Martie  n.)  s’a  ţinut  sinodul  protopresbiteral
                                                suntem  noi  Românii,  căruia  totdeauna                                             făcut  mai  mult  părtaşe  decât  poporul  nostru,
          La  de  aceşti  năcăjiţi  apoi  le  poţi                                        gr.-or. al tractului  Orăştiei în localitatea şcoalei   şi din  care  causă  ni-se  impune  şi  nouă  astăzi
                                                i-am  fost   credincioşi   sprijinitori,   cu  capitale  din  loc,  sub  presidiul  P.  O.  D.  Vasilie
     tot  spune  de  pasivitate  şi  motivele  ei                                                                                    datorinţa  de  a  lucra  cu  îndoite  puteri,  ca  să
                                                deosebi  dacă  îşi  va  aduce  aminte,  că  Domşa,  protopr.,  cu  următoarea  ordine de zi:  le  ajungem  şi  să  ţinem  concurenţă  cu  acelea
     tocite,  că  în  starea  lor  desnădăjduită
                                                pot  fi  şi  sunt  şi  timpuri  critice,  în  care   1.  Constituirea,  un  notar  şi  doi  ve­ în  toată  privinţa.
     îţi  declară  în  faţă,  că  nu  peste  mult  vor
                                                având  lipsă  de  spriginul  acestui  popor,  rificatori.                                 Ear’  aceasta  o  vom  face,  d-lor,  dacă
     părăsi  cu  desivîrşire  inteliginţa,  care
                                                să  nu  purceadă  numai  din  datorinţă         2.  Verificarea  membrilor.          fiecare  din  noi  tot în  mai mare  măsură ne  vom
     numai  certa  se  ştie  pentru  pasivitate  şi                                             3.  Raportul  protopresbiteral.      interesa  de  mersul  afacerilor  noastre  biseri-
                                                de  supuşi,  fără  din  entusiasmul  recuno­
     activitate,  ear  ajtdor şi întrepunere pen­                                               4.  Inventarul, raţiociniul protopresbiteral.  ceşti-şcolare,  şi  dacă  şi  noi  înşine  vom  pre-
                                                ştinţei  şi  mai  mult  din  simţul  unor
      tru  popor  —   nicâiri.                                                                  5.  Budgeiul  anului  1902.          merge  cu  exemplul  în  privinţa  aceasta,  vom
                                                membrii  îndestuliţi  şi  patrioţi  ai  statu­  6.  Alegerea  alor  2  asesori  şi  un  de­  da  ajutorul  de  lipsă  nu  numai  cu  cuvântul
           Intr’adevăr,  că  prin procedura  noas­
                                                lui  comun.                                fensor  matrimonial.                      ci  şi  cu  fapta,  fiind  convinşi  în  sufletul  nos­
      tră  vom  înstrăina  poporul  de  inteliginţă
                                                     Interesele  statului  pretind  aşa  dată,   7.  Reconstituirea  comitetului pe a.  1902.  tru,  că  cel-ce  ajută  biserica  şi  şcoala  acela
     şi  mai  curând  va  fi  aplicat  a  merge în                                              8.  Eventuale  propuneri  insinuate.  lucră  la  prosperarea  acelora,  acela  ajută  şi
                                                că  poporul  român  să  fie  legat  strîns
     tabăra  străină,  precum  în  mare  parte                                                                                       lucră  la  mărirea  neamului,  la  ridicarea  popo­
                                                de  acesta,  mai  cu  seamă  prin  mijloace     P.  O.  D.  protopresbiter  a  deschis  şedinţa
     şi  face.                                  morale,  precum  şi prin  dreptate  şi  egali­                                       rului  şi  la  fericirea patriei.  Pentru-că  biserica
                                                                                           cu  următoarea  vorbire:
                                                                                                                                     şi  şcoala  sunt  primele  şi  unicele  raze  de  lu­
           Din  aceste  jalbe,  ale  căror  urmări  tate,  cari  legături  sunt  mai  puternice                                      mină  la  bunăstare  şi  fericire  nu  numai  în
     pot  fi  triste  de  tot,  urmează  că  cestiu-  decât  paragrafii  legilor.               Onorat  sinod protopresbiteral I     vieaţa  aceasta,  ci  şi  în  cea  eternă,  care  ur­
     nea  alegerii  şi  participarea  din  partea    Este  timpul  suprem  a  sări  în  aju­  Iubiţilor fraţi în Christos şi on. membrii  mează  după  moarte  pentru  fiecare  individ.
     Românilor  la  viaţa  parlamentară,  chiar  torul  poporului  pe  toate  terenele  ad­     Cu  arondarea  protopresbiteratelor  nu­  Cu  aceste  iubiţi  fraţi şi  onoraţi  membri,
     şi  pe  basa  legii  sustătoare,  nu  alterează  misibile,  dacă  de  facto  ne  zace  la  mărul  sufletelor  în  protopresbiteratul  nostru   în  nădejdea,  că  D-Voastră  veţi  desbate  şi
     causa  naţională  şi nu  poate  jigni  justele  inimă  soartea  lui  şi  dacă  avem  însuşi­  s’a  mărit  în  aşa  mod  considerabil,  încât  după   în  aceasta  adunare  toate  lucrările  ce  vi-se
                                                                                           circularul  consistorial  dat  în  causa  aceasta   vor  presenţa  cu  frica  lui  D-zeu  şi  cu  modes­
     noastre  pretensiuni  cuprinse în  punctele  rea,  a  ne  lăuda  cu  iubirea  de  neam.
                                                                                           împărţirea  din  nou a cercurilor electorale şi  ale­  tia  recerută,  şedinţa  sinodului  convocată  pe
      programului,  cărora  numai  în  parlament  Cel  mai  vast  teren  este  legislaţia  ţării,                                    astăzi  o  declar  de  deschisă.
                                                                                           gerea  din  nou  a  membrilor  acestui  sinod
      li-să  pot  da  expresiuni  la  diferite  oca-  dela  care  deputaţi  harnici  pot  elupta
                                                                                           amăsurat  acelei  împărţiri,  au  fost  neapărat   Sinodul a  primit  cuvântul  de  deschidere
      siuni  şi  prin  urmare  şi  vieaţă.  De-altcum multe  uşurări  şi  chiar  şi  isvoare  de  de  lipsă.                         cu  vii  aclamâri  şi  îndată  s’a  ales  de  notar

                                                     Căciuli  şi  nouă-atunci  ne-au  dat,  Român,  ce  venind  de  departe  zăreşte  câm­  unindu-se  frăţeşte,  au  apărat  cu  braţul,  cu
              F 01Ş 0 A R A                          Tot  portu,  par’că  s’a  schimbat,  —  piile  înflorite  ale  ţării  sale,  când  în  sinul  ei  trupul  lor,  cu  vieaţa,  pământul  scump  al
                                                     Şi,  „Căciularip  cu  mândre  pene,   se  odihnesc  cele  mai  sfinte amintiri:  bunicul,  ţării.
                                                     Trecut-am  ţărmuri  dunărene...       mama,  tata  1                                 Să  spue  astăzi  Prutul  şi  Dunărea  mă­
                                                                                                O  1  patrie  scumpă,  sub  cerul  tău  al­  reaţă,  Balcanul  şi  Carpatul  şi  Nistrul,  Tisa,
                                                     Pe  alt  pământ  ne-am  râsboit,
               D O R O B A N Ţ U L * )                                                     bastru,  sub  razele  de  soare,  din  depărtări  Oltul,  cum  s’au  luptat  vitejii  cu  hoardele
                                                     Şi  toţi,  „ Qircani“  ne-au  poreclit;
                 (Căntecul  câciulei).                                                     azurii  vin  cârduri  de  cucoare,  ce  aduc  cu  păgâne;  cum  a  învins  un  Ştefan  pe  Leahul
                                                     Curcanii  inse,  vitejeşte,
                                                                                           ele  odată,  pe  verdea  primăvară  şi  mândre  cel  făţarnic,  pe  Turcul  fără  suflet  1  Câlugă-
                                                     Sburau  la  luptă,  vultureşte...
           —  Eram  de  linie,  pe  jos                                                    flori  iubite  şi  flulurei  sburdalnici.  renii  spue,  ce-a  fost  Mihaiu  Viteazul  şi  astăzi
           Şi  cu  chipiul,  friguros  ;                                                        In  ţeara  mea  iubită  sunt  lanuri de  ver­  spue  Plevna,  Nicopole,  Vidinul, cum  a  luptat
                                                     Şi  „ Dorobanţi“  ne-au  zis  —   apoi...
           Dar  un  Român  de  neam,  Urechiă,                                             deaţă  şi câmpuri înflorite ; părae reci şi limpezi,  cu  Turcii,  viteazul  rege  Carol  şi  ce  au  făcut
                                                     Căciula-i  însă  tot  cu  noi,  —
           ’Şi-aduse-aminte  vremea  vechiă:                                               ogoare  mari  şi  întinse,  unde  voioşi  lucrează   Curcanii I
                                                     Căciulă  caldă,  ţurcănească,
                                                                                           flăcăi  voinici  şi  fete.  Sub  dulcea  ta  căldură,   Cum  n’om  iubi din  suflet  o  patrie  iubită,
                                                     De  moştenire  românească.
           • Căciula,  măre,  e  de  traiu,                                                —   o  soare!  a  lumei  vieaţă,  —  sămânţa  în­ scăpată  din  primejdii  cu atâta  vitejie,  cu  atât
           Căciuli  purtau  ai  lui  Mihaiu                                                colţeşte  şi  dă  roade  bogate  şi  omului  belşug.  sânge  vărsat!  In  inimile  noastre  adânc  e
                                                     Sunt  lot  de  linie,  pe  jos,
           Şi  doar  vîrîse  spaima  ’n  oase                                                  Ori-ce  Român  cu  suflet,  genunchii  săi  încolţită  şi  dragostea  de  ţeară  şi  simţul  vi­
                                                     Trecutul  însă  ’mi-e  fălos,
           Atâtor  lioate  duşmănoase...*                                                  să-’şi  plece  pe  sfântul  tău  pământ;  să  roage  tejesc.  A  noastre  frunţi  plecate,  se  închină
                                                     Şi,  ca  Român  de  viţă  vechiă,
                                                                                           cu  înfocare  pe  Dumnezeu-tată,  ca  să  aibă  cătră  Domnul,  rugându-T  să-’ţi  trimită  un
                                                     îmi  puiu  căciula  pe-o...  tirechiă.
                                                                                           îndurare,  de  tine  şi  de-ai  tăi,  iubita  noastră  raiu  de  fericire  şi  pace  între  ai  tăi.
           (1)  Pe  când  mult  regretatul  V.  A.  Urechiă      y.  Jtădulescu-Wiger.     ţeară1                                         Iar  noi,  femei  şi  fete,  copii,  bătrâni  şi
      era  ministru  al  Cultelor  şi  Instrucţiunii  publice,  se                             Aşa  blândă  şi  bună  cum  eşti  tu,  ţări­ tineri,  ne  vom  sili  să facem din  patria  iubită,
      discuta  prin  ce  anume  să  se  înlocuiască  chipiul,  la                          şoară,  cât rău  n’ai  suferit  ;  cum  ţi-a nesocotit  o  ţeară  mult  vestită  în  patru  părţi  a  lumei.
     soldaţii  de  linie.  El  a  propus  «căciula*,  căreia  se  se                       pământul,  limba,  neamul!...                  Şi  când va  fi nevoie de piepturile noastre,
      dea  forma  ce  aveau  căciulile  ostaşilor  lui  Mihaiu   CĂTRĂ  PATRIE                 Tătarii  crunţi  şi  Turcii,  vicleni  hultani  vom  şti  să  te  apărăm.
      Viteazul.
                                                                                           de  pradă  şi  Grecii,  Ruşii,  Nemţii,  voiau  cu
           Exprimându-mi-se  dorinţa  ca  Dorobanţii  se   Scump  loc  şi  iubit  al  ţării  mele,  cum  toţi  să  împartă  mănoasele-ţi ţinuturi  şi  munţii   Laurenţia  Gribincia.
     poată  avea  un  «cântec  al  căciulei*  întru  amintirea  să  nu  te  iubesc  eu,  când  pentru  întâia-oară,  tăi  cei  falnici  şi  apele-ţi   albastre.  Dar’  fiii
     faptului  istoric  şi a propunătorului, am alcătuit  aceste  sub  cerul  tău,  am  văzut  lumina  zilei;  cum  tăi  răsboinici,  iubiţi  copii  ai  mamei,  voinici
     versuri.                           •       să  nu  tresalte  de bucurie  inima  fie-cărui  bun  şi  verzi  ca  bradul,  s’au  adunat  cu  toţii,  şi
   1   2   3   4