Page 4 - Activitatea_1902_03_10
P. 4

Pag.  4.                                                               A C T I V I T A T E A                                                               Nrul  10

            bucurie  că  a  câştigat-o  contra  cassa,  ’şi-a  aerul,  plecând.  Leacul  e  chinina  clorhidică  Academiei  Romane.  Asemenea  se  află  în  de-  racului)  Bucureşti,  Tipografia  «Gutenberg*
            lovit  chibiţul,  pe coreligionarul  seu  Schlanger,  topită  în  apă,  în  dose  după  vârsta  copilului.  posit '.Fascicula I »din ţeava Jiasarabilor*  Ioseph Gdbl,  str.  Doamnei  25.  Preţul  50 bani.
            în  burtă,  în  mod  atât  de  nenorocit,  încât  O  dădea  în  lapte  înainte  de  masă.  Foarte  de  George  Coşbuc,  cunoscutul  nostru  scriitor  Broşură  cu  31  pagini,  1896.
            acesta  în  scurt  ’şi-a  dat  nobilul  său  suflet  bine  lucrează  pulberea  de  euchinină,  care  e  şi  poet,  laureat  al Academiei  Romane.  Preţul   4.   «Cultura  sfeclei*.Industria  zahărului
            în  mânile  atotputernicului  Iehova.      lipsită  şi  de  gust  amar.               fie-cărei  fascicule  este  de  15  bani.  Vânzăto­  şi  Agiul.  Bucureşti  Tip.  «Gutenberg*  Ioseph
                                                           Pe  lângă  aceasta  impacheta  bolnavii  în  rilor  se  acoardă  cu  10  bani  exemplarul,  pri-   Gobl,  str.  Doamnei  23,  anul  1896.  Broşură
                                                       cearşafuri  ude,  dela  subsuoară  până  la  pi­ vindu-i  spesele de  expediţie.  Scopul  Societăţii   cu  44  pagini.  Preţul  1  leu.
                                                       cioare,  şi  peste  cearşaf  îi  învălea  cu  flanelă  „ Steaua“  fiind  răspândirea  culturii  până  în
                           H i g i e n a .                                                                                                       5.   «Criza  Agricolă-Financiară*,  Reme­
                                                       uscată.  La  aprinderea  de  plumâni  schimba  straturile  cele mai de jos  ale poporului  român,
                                                                                                                                            diile  şi  Agiul.  Bucureşti,  Tip.  «Gutenberg*
                                                       cearşaful  la  fiecare  două  ceasuri,  altfel  com-  sperăm  că  vom  avea  sprijinul  tuturor  oame­
                                                                                                                                            Ioseph  GobI,  str.  Doamnei  23,  anul  1896
                 Paiangen  pentru  oprirea  sângelui.  De   presul  îl  punea  numai  vr’o  două  ceasuri,  nilor  de  bine  pentru  realisarea  acestui  ideal   Broşură  cu  36  pagini.  Preţul  1  leu.
            Paville  publică  în  revista  francesă  »La  Na-   ziua  ori  numai  pe  noapte.              Comitetul  Societăţii  * St e aua* .
                                                                                                                                                 6.   «Societăţile Agricole*  şi  căuşele  mi-
            ture*  un  articol,  în  care  avertisează  lumea                                                                               seriilor  Agriculturei  noastre  (Răspuns  unor
            să  nu  pună  ţăsătură  de  paiangen  pe  rane
                                                                                                   —   A  apărut:  > J 'iitoriu l*, studiu  politic,   critici)  Bucureşti,  Tip.  «Gutbg*,  str.  Doamnei
            deschise,  pentru  a  opri  sângele.  El  relevează,
                                                                    P O V E Ţ E                  de  Dr.  Traian  Vuia, retipărie din  «Drapelul*.   23  anul  1897.  Broşură de 22  pag.  Preţul  1  leu.
            că  în  asemenea  ţesături  se  găsesc  număroşi
                                                                                                 Lugoj  editura  ziarului  «Drapelul*.  Conferinţă   7.   «Eminescu*  Pesimist,  Profet  şi Eco­
            microbi  aduşi  de  vânt  şi  muşte.  Punerea  de                                    cetită  de  autor  în  prima  convenire  socială
            ţăsătură  de  paiangen  pe rane,  care după  cre­  Omidele  sunt  acele  insecte  stricăcioase,  din  iarna  aceasta  a  societăţii  române  din   nomist.  Supliment  la  Revista  «Primăvara*
                                                                                                                                            Bucureşti.  Tipografia  «Gazeta Săteanului*  117
                                                                                                                     —                      Calea  Victoriei  1899  Broşură  cu  106  pag.
            dinţa  poporului  opreşte  curgerea  sângelui,  carî  ani  de-arândul  fac  însemnate  stricăciuni  Lugoj.
            invoalvă  producerea   de  boale  infecţioase.  pomilor,  ba  în  măsură  mare  fiind,  nimicesc
                                                                                                  . *—   Dela  Librăria  Tipografiei  archidiecesa-   Preţul  1  leu.
            După  observaţiile  Iui  Nicard  s’au  produs  în  cu  totul  pomii  ţinuturi întregi.  Culesul  cuibu­
                                                                                                  ne  în  Sibiiu  se  poate  procura  «o  pagină  din
            modul  acesta  chiar  şi  caşuri  de  convulsiuni.  rilor  de  omide se îndeplineşte pe timpul  prin-                                In  aceste  broşure  originale,  scrise  pe
                                                                                                 L u p ta   n o a stră   p e n tr u   existen ţă *.  Ar-
            Nu  de  mult  Pecus,  membrul  unei  societăţi  ciios  de  iarnă şi primăvară  de  timpuriu,  până                              basa  studiilor  economice,  autorul  a  depus
                                                                                                 ticoli  reproduşi  din  ziarul  „Telegraful  R o­
            veterinare  din  Paris,  a  raportat  despre  un  când  nu  dă  căldura,  căci  mai  târziu  încăl-                             totul  ce  a  mai  contras  din  extinsa  şi  temei­
                                                                                                 mân"  anul  1900  şi publicaţi de  Nicolau  Ivan,
            cas  de  variolă  la  un  cal,  produs  prin  aceea,  zindu-se, părăsesc cuibul şi ca  un roiu  flămând                         nica  sa  praxă.  Modul,  cum  materialul  este
                                                                                                 protopresbiter,  asesor consistorial,  membru  în
            că  s’a  pus  pe  o  rană  dela  piciorul  lui  o  inundează  pomii  şi  pe  lângă  toată  osteneala                            împărţit,  apoi  limba  curată  şi  la  înţeles,
                                                                                                 comitetul  central  al  «Asociaţiunii  pentru  lite­
            pânză  de  paiangen  ;  membrele  calului  au  şi  bunăvoinţa,  nu  se  mai  pot  culege.  In  in­                              sunt  tot  atâtea  atribute,  prin  cari  broşurile
                                                                                                 ratura  română  şi  cultura  poporului  român*.
            început  în  scurt  timp  a  se  umfla,  variola  a  teresul  proprietarilor  de-o  parte,  ear  de  altă                       se  recomandă  de  sine.
                                                                                                              P r e ţu l  1  cor.
            eşit  la  iveală  şi  medicul veterinar  a  constatat  parte  în  sensul  ord.  ministerial  este  lipsă  de                        Toate  se  află  de  vânzare  la  Aurel  P.
            că  numita  pânză  de  paiangen  a  fost  luată  a  se  îndeplini  acest  lucru  cât  mai  cu  graba
                                                                                                      Compatriotul  nostru  Ioan  S.  Ordean   Ordean,  în  Romosz  u.  p.  Szâszvâros  (Orăştie)
            dintr’un  grajdiu,  unde  fuseseră  vaci  bolnave  dacă  s’a  întrelăsat  până  acum,  căci  căldura
                                                                                                 născut  în  Romos, cotul  Hunedoarei.  Absolvent   şi  le  recomandăm  şi  noi  cu  toată  bunăvoinţa
            de  variolă.  De  aceea  să  ne  ferim  a  întrebu­  în  zilele  trecute,  precum  şi  aceea  ce  va  mai
                                                                                                 al  şcoalei  de  Agricultură  dela  Ferestrâu,  tost   on.  public.
            inţa  pânză  de  paiangen  pentru  a  opri  sân-  urma,  încă  va  îndemna  omidele  a  părăsi
                                                                                                 bursier  pe  termele  model  ale  Archiducelu
            gde.                                       cuibul  lor  şi  a  pleca  după hrană,  făcând  stri­ Albrecht  (Austro-Ungaria),  ne  transpune  ma
                                                      căciuni  şi  pagube.                       multe  lucrări  ale  sale  proprii  şi  anume:
                 Contra  tusei  mâgăreşti.  Drul  Zagner
                                                                                                      1.   «Cultura  hemeiului*  —   Bucureşti,
            din  Ztirich  a  tămăduit  peste  o  sută  caşuri,                                                                                   Aduc  la  cunoştinţa  onoratului  p.  t.
                                                                                                 Tipografia  Euf.  N.  Miulescu,  str.  Câmpineanu,
            din  cari  cinci  aveau  şi aprindere la  plămânul                                                                                public,  că  apa  mea  de  dinţi
            stâng.  Vârsta  bolnavilor  era  dela 6  săptămâni   BIBLIOGRAFIE:                   Nr.  46,  anul  1892,  broşurată,  cu  19  pagini.         „ i   Y A “
                                                                                                 Preţul  50  bani.
            până  la  doi  ani.  N’a  fost  nici  un  cas  de                                                                                 să  află  o r ig in a lă   numai  la  apoteca
            moarte.  Numărul  atacurilor  de  tuse  era  de   La  Inst.  de  arte  grafice  «Carol  Gftbl*   2.   De  pe  termele  model  ale  Archidu-   dlui  G ra/fius  în  Orăştie  şi  n u m a i
            cel  mult  32,  în  34  ceasuri  şi  începură  a  S-sor  I.  St.  Rasidescu,  Bucureşti,  Strada   celui  Albrecht,  «Cultura  cu  abur*,  Bucureşti,   dânsul  posede  receta  şi  dreptul  de
            scădea  chiar  dela  primele  îngrijiri,  dar  mai  Doamnei   Nr.   16   a   eşit   de   sub   Lito-Tipografia  Carol Gbbl, 16 str. Doamnei 16.   fabricaţiune.
            ales  în  săptămâna  a  doua  a  căutărei.  tipar :  Fascicula  II  din  publicaţiunile  Socie­  anul  1892, broşurată,  cu  20 pagini  Preţul 50 b.        Cu  stimă
                 Boala,  după  2—4  săptămâni  era  aşa  tăţi  „Steaua“ :  »F o lo a s e le  în vă ţă tu rii*   3.   «Industria  berei*  hemeiul  şi  «Viţele       Dr.  Aurel  Tincu.
            de  uşurată,  că  nu  mai  era  nevoe  să  schimbe  de  Petre  Dulfu,  distins  scriitor  şi  laureat  al  Americane*  (Berea  este  pânea  licuidă  a  să­








                                                                                                        „linerva" inst. tipoor., socieîate pe ac|ii

                                 „ D A C I                       A “



            institut  de  credit  şi  economii,  societate  pe  acţii.




                           Reşedinţa  societăţii:  Orăştie  (Szâszvâros,  Broos).
                                                                                                       Opuri -    1
                      Birourile  societăţii  se  află  în  casele  proprii:                            Bilete  de  log.         ^Lxistă  deja  de  14  ani  şi  este  pre­
                                                                                                       Broşuri                                                                 LT-.ţSI
                       (Strada  Berăriei  nr.  12,  lângă  posta  regească).                           Circulare =         văzută  cu  t o t    f e l u l  d e  m a t e r i a l
                                                                                                                           n e c e s a r ,   ca  ori-care  altă  tipografie.
                                                                                                       Bil.  de  visită
                               Capital  social  100.000  cor.                                          Invitări = =
                                                                                                       Bilanţuri =
                                                                                                       Acţii   '             Institutul
                                      Operaţiunile  societăţii  sunt:                                  Cap.  de epist.
                                                                                                       Placate
              A)  primeşte  depuneri  spre  fructifi­    D)  Acoardă  împrumuturi  pe  lângă           Ord.  de  dans                        i n e r v a
           care.                                       siguranţă  hipotecară.                          Adrese
           a)  depuneri  fără  anunţ  până  la  100      E)  Institue  ramul  de  amanetare  pe        Compturi =          pe   lângă  că  efectueşte  o r i - c e  c o ­
              cor.  5V*%.                              aurituri,  argintării,  pe  lângă  disposi-   _ g   Note —: - - - -  -   m a n d e  r e p e d e  şi  cu  p r e ţ u r i  m o d e ­
           b)  depuneri  mai  însemnate  cu  anunţ     ţiile  legale  existente,  procurându-şi        Preţ  Curent.       rat e,  se  îngrijeşte  totodată  ca  t o a t e
              de  un  an  cu  6% .                     concesiunea  forului  competent.                Anunţuri =
           c)  depuneri  făcute  de  biserici,  şcoale,   F)  Cumpără  şi  vinde  efecte  pu­          Registre=      |U   a c e l e a  să  fie  e s t e t i c  l u c r a t e  şi
              corporaţiuni  culturale  ori  cu  scop   blice,  pe  cari  în  cas  de  lipsă  le  poate   Imprimate=     1  f ă r ă  erori.
           de  binefacere  cu  6% .                    lombarda.                                       Couverte =               Până  de  present  se  bucură  de  sprigi-
                 Contribuţia  erarială  pentru  su­      G)  Cumpără  şi  vinde  realităţi.            Bilete de  cun.     nul  celor  mai  îndepărtate  oraşe.  Dovadă
           mele  depuse  se  plăteşte  prin  institut.   H)  Cumpără  şi  vinde  ori-ce  lu­           Etc.  etc.  etc.    aceasta  despre  p r o m p t i t u d i n e a  şi
                Regulamentul  special  pentru  de­     cruri  mobile.
                                                                                                                           a c u r a t e ţ a   cu  care  efectueşte  o r i - c e
           puneri  se  cuprinde  în  libelul  de  de­    I)  Tot  felul  de  întreprinderi  co­
           puneri.                                     merciale  şi  economice,  în  societate                              u c r a r e.
                Depuneri,  ridicări  şi  anunţări  se   cu  alţii  ori  singură.                                                Ca  unica t i p o g r a f i e   românească în
           pot  face  şi  prin  postă  şi  se  resol-    K)  Finanţează  patente.                                          acest  mare  comitat,  se  roagă  de  bine­
           vează  fără  întârziere.                       L)  Arendează  şi  exarăndează  rea                              voitorul  sprigin  al  celorlalte  i n s t i t u t e
              B)  Acoardă  credite  personale  pe      lităţi  şi  alte  drepturi  şi  intreprinder-                       rom.,  precum  şi  al  privaţilor.
           lângă  cambii  sau  obligaţii  cu  cavenţi.  de  tot  soiul.
              C)  Acoardă  împrumuturi  pe  efecte.                   Direcţiunea.








                                                                                „MINERVA"  institut  tiopgrafiic  în  Orăştie.
   1   2   3   4