Page 1 - Activitatea_1902_03_11
P. 1

Anul II.                                                 O răştie, 27  Martie n.  1902.                                                                 Nr.  ii.



                                                                                                                                                             ABONAMENT:
              INSERTIUNI:
                                                                                                                                                        Pe  an  6 cor.  pe  1/a  an 3 cor.
        se  plătesc  cu  preţuri  foarte
                  reduse.
                                                                                                                                                        Pentru  plugari—ţărani  pe an
                                                                                                                                                               4  coroane.
        Manuscriptele sunt a se adresa
        redacţiei  şi  acelea  nu să  îna­                                                                                                              P e n tru    R om ânia  şi  stră in ă ta te :
                  poiază.                                                                                                                                    Pe  an  16  franci.
                                                   foaie politică,  economică,  socială  şi  literară.
         Epistole nefrancate nu se primesc.                                                                                                              Un  număr  costă  12  bani.


            EDITOR,  PROPRIETAR  ŞI  ŞEF-REDACTOR:                                                                                                   REDACTOR  RESPONSABIL :
                                                                        A p a r e      în   f i e c a r e
             D r.  A urel  Muntean                                                                                                                L a u r i a n  B e r c i a n


                                                   partidului  nostru,  când  poporul  nostru  cuţitul,  că  nu  taie  numai  în  ghiarele  naţional-politic,  această  foaie  nu  o  pu­
                Organisarea!                       trebue,  că  deja  din  numele  partidului  sale,  ci  poate  face  r6u  causei  mari.  tem  considera  de  foaie  serioasă.
                                                   să  ştie,  că  acest  partid  care  apelează
                                                                                                   încât  priveşte  organisarea,  apoi  noi   Sfîrşim  cu  aceea,  că  comitetele  mai
                                                   la  sprijinul,  la  inima  lui,  e  partid  român?
                                                                                              credem,  că  organisarea  noastrăde  până  sus  amintite  sunt  factori morţi,  dacă nu
                                                         Doar’  cine  a  percurs  cu  atenţiune
              O  discuţie  lungă  şi  lată  s’a  încins   mersul  lucrurilor,  a  trebuit  să  priceapă,   acuma,  cu  sistemul  de-a  alege  deputaţi  păşim  în  luptă  parlamentară;  că  în-
         prin  toate  ziarele  noastre  politice,  că   că  peste  ordinaţiunea  lui  Hieronymi,   poporali români din fiecare cerc electoral,  zădar  ne  vom  tot  aduna  la  conferenţă
         oare  care  mod  de  organisare  politică   chiar  şi  obştea  maghiară  a trecut  mult-   pentru  o conferenţă  poporală română,  ar  noi  între  noi,  dacă  nu  vom  intra  în
         ar  fi  cel  mai  potrivit?               puţin  la  ordinea  zilei.                 trebui  susţinută.                         parlament,  ca  acolo  s6  ne  facem  dato-
              Devisa  noastră,  că  să  nu  jertfim                                                Dacă-’i  permis  să existe partid  po­ rinţele,  cbspre  cari  din  cea  mai  slântă
                                                        Numirea de deputaţi naţionali  şerbi,
         esenţa  pentru formă,  a  acceptat-o  »Li­                                           poral  săsesc,  apoi  nu  poate  încape  în­ convingere  a  scris  deja  atât  de  mult
                                                   slovaci,  nu  e  mai  mult  teorie;  ci  e  o
         bertatea»  şi  pe  basa  aceasta,  crede,  că                                        doială,  că  v’a  putea  exista  şi  partid  acest  modest  ziar.
                                                   realitate,  aceea  există,  se  luptă  deja  în
         e  bine  şi  corespunzător  cerinţelor  noas­                                        poporal  român.                                 Aşa  vedem  însă,  că  părăsirea  re-
                                                   parlament,  şi
         tre  naţionale,  ca  numirea  partidului  nos­                                            Şi  dacă  există  partid  poporal  ro­ sistenţei  pasive,  e  un  lucru  mai  mult
                                                         Să  luptă  sub  numele  de  deputaţi
         tru,  s6  nu  aibă  nici  un  criteriu  de  na-                                      mân,  apoi  nu  poate  fi  vorbă,  că  cercu­ ca  sigur;  şi  va  fi  o  mare  satisfacţie
                                                   naţionali  slovaci,  set bi!
         ţional-român;  că  doar  pentru aceea poate                                          rile  acestui  partid  doar  ar  fi  oprite,  ca  pentru  noi,  că  deşi  am  fost  expuşi  la
         lucra  în  spirit  românesc,  poate  mai  ro­   Şi,  cum să numeşte partidul  Saşilor?  se  nu  trimită  delegaţii  sei  la  o  confe­ colosale  atacuri  j—  icl-colea  şi  mali­
         mânesc  decât  cel  de  până  acum!        »Săchsische  Volksparlei*,  adecă,  partid  renţă  generală.                         ţioase  —   dar’  totuşi  a  învins  ideea
              Că ce greşală  oribilă,  şi ce hiperloia-   poporal  s ă s e s c ;   fără  de-a  mai  întim-   Fiind  conferenţă  generală,  apoi  e  activităţii  politice,  propagată  de  vechiul
         litate,  ba ce  lipsă  de ambiţiune naţională   pina  pedeci  în  folosirea  epitetului  na-  lucru  firesc,  că  aceasta  are  tot  dreptul  »Telegraful  Român«  şi  adusă  în  dis-
         zace  în  vederile  celor  dela  »Libertatea«,   y tional- săsesc.                   de-a  constitui  un  comitet  central;  fiind  cusiune  şi  de  modestul  nostru  ziar.
         în  privinţa  aceasta,  aşa  credem  că  nu-’i   Ştiindu-le  toate  acestea,  apoi  să  nu  preafireşte  de  lipsă1  ca  se  se  înfiinţeze   Am  luptat  şi  sosind  timpul  potri­
         de  lipsă  s6  mai  dovedim;               ne  mirăm  de  ideea  sclintită  şi  peste  şi comitete cercuale  — nu comitatense —  vit  vom  lupta  totdeauna  din  perlectâ
              E  destul  s6  amintim,  că  noi  ca  măsură  nesocotită,  că : haid  să  eliminăm  în fiecare  cerc  electoral.           bună  credinţă  ba  din  firmă  convingere
         naţionalitate  pretindem  s6  fim  conside­ din  numit ea  partidului  nostru  ce-’i      Aceasta  ar  fi  o  organisare  perfectă  şi  în  mod  resolut,  fără  şovăire faţă  de
         raţi,  drepturi  pentru  naţionalitatea  noas­  românesc!                            după  părerea  noastră;  şi  nu  ne  costă  ori  şi  ce fe l  de  terorizm.
         tră  voim  să  validităm.                                                            decât,  că  în  loc  de  »partid  naţional      Noi  considerăm  motivarea  păşirei
                                                         Dacă  le  este  permis  Saşilor  să
              Sforţările  noastre  politice  doar  nu                                         român«  să  ne  botezăm  partidul  nostru:  noastre  de  exhauriată,  scopul  politic  e
                                                    poarte  partidul  lor  numele  de:  partid
         urmăresc  scopul,  ca  unul  sau  altul,  sin­                                        ■hpartid  poporal  român*. \  prin  aceasta  asigurat,  şi  mai  departe  ne  vom  ocupa
                                                    poporal  săsesc,  apoi  fără  multe  măes-
         guratic,  să  ajungă  la  ceva  favoruri.                                             dispare  adecă  toată  basa  de  a  ne  putea  mai  mult  cu  chestii  sociale,  economice
                                                    trituri  sofistice  să  botezăm  şi  noi  par­
              Dacă-’i  aşa,  apoi  numele  partidului                                          pune  pedeci,  sub  cuvent,  că  aici în  ţara  şi  literare,  unde  încă avem  mult,  foarte
                                                    tidul  nostru:  Partid poporal  român.
         nostru  trebue  să  aibă  şi  epitet  român.                                         noastră  numai  o  naţiune  unitară  politică  mult  de-a  lucra!
              Ordinaţiunea  lui  Hieronymi  nu           Aşa  nu  se  loveşte  nici  în  cuvin­  există,  şi  aşa  numirea  de  partid  naţio­
         trebue  doar  că  noi  Românii  cu  forţa   tele  ordinaţiunii  lui  Hieronymi  şi  totuşi   nal  român  ori  sărb  ar  sta  în  contra­
                                                    are  numire  românească.
         să  o  punem  în  aplicare 1                                                         zicere  (?!)  cu  legea  despre  egala  în­
                                                                                                                                           —  Tîstta  K â lm â n ,  conducătorul  opo-
              Pentru-ce  să  ciontăm  noi  epitetul      Atât  referitor  la  numirea  partidu­ dreptăţire  a  naţionalităţilor  (art.  de  lege
                                                                                                                                         siţiei  de  odinioară,  mai  târziu  trecut  în  par­
         român  din  numirea  partidului  nostru  lui^  —  repeţind,  că  până  la  ultima  po­ 44  din  1888).                          tidul  deakist— liberal,  zdrobitorul  naţionali­
         naţional,  când  cetim  în  toată  ziua  chiar  sibilitate,  nici  când  nu  am  putea  con­  Recomandăm  din  toată inima  noas­ tăţilor,  fost  ministru  preşedinte  şi  conducă­
         şi  în  ziarele  maghiare  numirea  de  par­ simţi  cu  neşte  încercări  uşuratice  de  tră  românească  aceste  vederi  spre  apre-   torul  guvernului  în  restimp  de  15  ani,  a
         tid  naţional,  —  vorbind  ele  de  partidul  schimonosiri  eşite  din  explicarea  confusă  ţiarea  »Telegrafului  Român«,  » Gazetei   repausat  Luni  dimineaţa  la  7  ore  în  Buda­
                                                                                                                                         pesta,  după  o  agonie  îndelungată.  Abrudul
         nostru  naţional  — ?                      a  devisei:  să  nu  jertfim  esenţa  pentru  Transilvaniei«,  » Tribunei*  şi  »Drape­  n’a  avut  fericirea  a  fi  representat  în  dieta
              Pentru-ce  să  îmbrăcăm  noi,  ne  si­ forme.                                    lului*  —  despre  »Libertatea«  nu  mai   ţării  de  alesul  lor.
         liţi  de  nimenăa  caracter  cosmopolit,  eli­  Ar  fi  foarte  de  dorit,  că  cine  nu  amintim,  că  după  astfel  de  sclintituri
         minând  caracterul  român  din  numirea are  dibăcia  recerută,  să  nu  se joace cu regretabile,  noi  din  punct  de  vedere

                                                                                               tine  nu  există ;  te  gândeşti  numai  la  viitor,  idee  te  predominează:  tericirea  Ei  cu  ori-ce
                 F01Ş 0 ARA                                      I u b i r e .                 dar’  nu  ca  să  te  pierzi  în  visări,  ci  ca  în  preţ,  şi  eul  tău  se  pierde  în  idealul  tău,  —
                                                       —  Idei  resleţe  privitoare  la  psihologia  ei.  * —  fericirea  ce-ţi lăgăduieşte ajungerea ţintei  tale,  în  stadiul  al  doilea  —  de  obicei  eşti  tînăr,
                                                                                               să  găseşti  îndemn  nou,  puteri  noi  spre luptă.  mai  păţit  —  pe  lângă  Ea  Începe  a  se  va-
                                                                       III.
                      Stes  ta ta ® ..                   Apa  clocotea  în  ciainic.  Petre,  stăpânul   Nu-ţi  ţeşi  nădejdi,  a  căror  împlinire  atîrnă   lidita  şi  eul  tău,  —  în  stadiul  al  treilea  —
                                                    casei,  pregăti  ciaiurile  apoi  se  aşeză  şi  el  la   numai  dela  o  fericită  întâmplare,  ci  cum­  când  de  obicei  ai  ajuns  deja  om  serios  —
                 Avem  o  mândră  ţeară  —                                                     păneşti,  judeci,  luând  în  socotinţă  numai
                                                    masă.  Din  filingeane eşiau  nori  deşi de  aburi                                   şi  eul  tău  şi  al  ei  se  pierd într’o  fiinţă  nouă:
                 Prin  timpi  de  jale-amară                                                   realitatea.                               în  noi.
                                                    şi  odaia  întreagă  se  împlu  de  mirosul  aro­
                 Strămoşii  se  luptară                                                             Aşa  aşezat  te  simţeşti  când te  gândeşti
                                                    matic  al  ciaiului.                                                                      Vedeţi  şi  aici  numărul  magic?  Ea  —
                 S'o  scape  de  stăpâni.                                                      la  Ea.  înţelegi  acum  rostul  vieţii.  Până  aici  Ea  şi  Eu  —  Noi,
                                                         —  Ei,  şi  vei  continua  azi?  —  întreabă
                 Azi  singuri  noi  Românii                                                    dibuiai  numai  în  întunerec,  acum  însă  vezi
                                                    Alexe  între  două  sorbituri.  —  Mi-ar  plăcea                                          Şi  ceilalţi  numeri  magici ?  Simţeşti  —
                 Suntem  în  ea  stăpânii,                                                     scopul  ei  clar.  Aţi  fost  creaţi  unul  pentru
                 Sus  inima,  Români I              să  aud  şi  sfîrşitul.                    altul,  dar  nu  ca  o  parte  să  fie  fericită  pe   ştii  —  judeci....  abzici  —  faci  planuri  —
                                                         Nicu  făcu din  cap şi golindu-şi filingeana,                                   lupţi....  trăieşti  în  trecut— prezent—  viitori...
                                                                                               conta  celeialaile  părţi,  ci  ca  reciproc  să  vă
                 0  lege-avem  străbună  —          i-o  întinsă  lui  Petre  s’o  umple  din  nou,  apoi                                Ori  cum  ai  întoarce  ajungi  la  numărul  3,  la
                 Prin  veacuri  de  furtună         începu:                                    fericiţi.  Nu  te  mai  gândeşti  numai  la  Ea;   numărul  magic  al  vieţii  întregi,  căci  în  trei
                 Ea  n’a  putut  s’apună                 —  Va  fi  poate  de  ajuns  să  repet  nu-   eul  tău  ce-i  drept  dispare,  dar  nu  în  fiinţa   întrebări  se  poate  concentra  analiza  e i:  de
                 Strivită  de  păgâni.              merii  magici  ai  iubirii,  ca  să  ştiţi  de  ce  era   Ei,  ci  în  o  nouă  fiinţă,  în  o  fiinţă  duplă,  în   unde?  pentru-ce?  unde?
                 Ne-a  fost  Cel-Sfânt  tărie       vorbă. La iubirea cu sufletul: trăeşti în trecut,—   care  se  contopeşte  şi  eul  Ei,  în  noi...  Acest   —  Aţi  dat  de  multe  ori  din  cap,  une
                 Si-’n  veci  o  să  ne  fie :      simţeşti,  — abzici; la iubirea cu  inima :  trăeşti   noi  îţi  dă  puteri,  te  umple  cu  bucurie  de   ori  în  semn  de  aprobare,  une  ori  în  semn
                  1
                 Sus  inima,  Români?               în  prezent,  —  ştii,  —  faci  planuri.  viaţă,  îţi  alungă  gândurile  negre,  îţi  cristali­  de  contrazicere.  Multe observări  vi-s’au  părut
                                                         Deja  din  asta  poţi  ajunge —  pe  basa   zează  scopul  vieţii  în  înţeles  corăspunzăttor....  potrivite  şi  la  loc,  altele nepotrivite  şi  ilogice,
                 In  ţeara  românească              combinării  —  la  numărul  magic  al  iubirii cu   —  E  de  prisos  să  mai  continui.  Şi din   toate  însă  —  paradoxe.
                 De-apururi  să  trăiască           mintea:  trăeşti  în  viitor  —  judeci  —  lupţi.  abruptele  caracterizări,  din  fragmentara  ana­
                 Credinţa  strămoşească               —  Iubeşti  cu  mintea! Eşti  deja  om  matur,  liză  de  până  aici  a  trebuit  se zăreşti  isbitoare   M'aşi  şi  fi  mirat  dacă  ar  fi  lost  alt­
                 Şi  graiul  din  bătrâni.          ai  trecut  peste  anii  primejdioşi  ai  tinereţii,  regularitate,  ce  există  între  toate  trei  felurile   minteri;  aşi  fi  şi  fost surprins  peste  aşteptare
                 Spre  Domnul  ţării  gândul        sau  împrejurările,  păţăniile  te-au  copt  încă  de  iubire  şi  manifestările  acestor  iubiri  şi   dacă  teoria  mea  paradoxă  ar  fi  fost  primită
                 De-apururi  noi  avându-1,         înainte  de  vremea asta. Trecut, present pentru asemănarea  între  cele  trei  iubiri  însele.  din  partea  voastră  fără  ori-ce  obiecţionare.
                 Sus  inima,  Români.                                                                                                    Veţi  fi  nutrit  când-va faţă d’o  femeie  şi  stm-
                                       Q.  Cofbuc,       *)  Lucrarea  de  faţă  e  schiţa unei  lucrări  mai   Pe  când  în  stadiul  întâiu  —  de  obicei  ţeminte  —  după  voi  de  iubire,  dar  de  o
                                                    lungi,  d’aceea  forma-cam  abruptă.       eşti  copil  şi  Ea ţi-e amorul întâiu — o singură  iubire  ce  nici  cum  nu-şi  găseşte  loc  cotă$-
   1   2   3   4