Page 2 - Activitatea_1902_03_11
P. 2
Pag- 2. ACTIVITATEA Nrul 11
Onorat sinod protopresbiteral! statului, avem nădejde, că şi aceste parochii fost şi mai înainte negligeate şi tot cu învă Că frământările au mânecat numai
vacante în viitorul cel mai apropiat se vor ţători provisori slab salarisaţi. In comuna
cu scop de-a înainta binele obştesc şi
întregi. Băcâia fiind preotul şi învăţător, şi fiind bol
a stîrpi egoistica rîvnă de monopolisare şi
Biserici nouă nu s’au zidit, dar’ s’au re nav, prelegerile nu s’au putut ţinea regulat.
Cu privire la starea şi adtninislrarea numai pe seama unor familii, mai pu
parat şi înfrumseţat unele din cele existente, Examenele de religiune la şcoalele străine
tractului protopresbiteral gr.-or. al Orăştiei ţin chemate, o dovedeşte ori şi care din
apoi s’au făcut unele donaţiuni frumoase spre din tract s’au ţinut sub presidiul protopresbi
în decursul anului 1901 am onoare a pre-
scopul zidirilor de biserici: amintim între aceşti terului cu resultat corăspunzător. tovărăşie. Numai strajnicele atacuri au
senta următorul zeloşi începători pe protopresbiterul Samoil Visitaţiune şcolară s'a făcut în decur dat mai târziu anză la fiinţa elicei, com
Popovici din Beriiu, care a donat câte 400 cor. sul anului odată, şi la examen a doua-oară,
lla p o rt yen,erai: pusă cam pe sprânceană şi alcătuită
bisericelor din Ludeşti şi Orăşiioara-de-jos, făcându-se raport despre starea şcoalelor şi
din diferite elemente, cari cu binele obş
Numărul exebjtelor ce au intrat în de apoi pe vrednicul credincios, ţăranul llie Stoicoi a învăţământului din tract cătră veneratul Con-
tesc nici când şi cu nici un prilej nu
cursul anului 1901, a fost de 1030, faţă de din Orăşiioara-de-jos cu o donaţiune iarăşi sistor. De asemenea s’au luat toate măsurile
numărul 668 din anul 1900, un crescământ de câte 400 cor. pentru zidirea de biserici de lipsă din partea protopresbiterului, pentru s’au ocupat. Elemente, cari din punct
de 362. Comitetul protopresbiteral în de în aceleaşi comune. ca să se delăture ori-ce scădere ce se arată, de vedere românesc absolut nu au nu
cursul anului a ţinut 4 şedinţe, ear’ scaunul Infrumseţări, reparări şi alte donaţiuni spre la şcoală, mobiliar, recuisite şi învăţământ. mărat, nu numără şi nu vor număra nici
protopresbiteral a fost de atâtea ori convo acest scop s’au făcut mai multe şi prin mai Cu toate aceste sanarea cea adevărată se aş când nimic.
cat, de câte ori a fost lipsă, resolvând mai mulţi binefăcători din diferitele noastre co teaptă dela paroch, ca director local, în con-
Numai purtării îngâmfate şi moti
multe agende ţinetoare de competinţa sa şi mune ţinetoare de tract. ţelegere cu comitetul şi epitropia parochială.
anume : censurarea alegerilor de parochi şi a Sinoade parochiale s'au ţinut în decur Spre acest scop s’au dat mai multe cir velor mincinoase am fost siliţi a le pune
proceselor matrimoniale bisericeşti obvenite. sul anului în toate parochiile, luând de basă culare din partea vener. consistor. stavilă, de câte-ori am avut ocasiune.
Exebitele intrate afară de un mic şi subşternerea budgetului parochial din toate Mai amintesc, că în feriile sf. sărbători Aceasta o am făcut, pentru-că ne în
neînsemnat număr pendent, toate au fost re- comunele bisericeşti. ale Paştilor s’a ţinut conferenţa învăţătorilor dreptăţeşte posiţia şi referinţele de to
solvate în ordine Procesele disciplinare, sunt trei, pendente. din tract aici în Orăştie, şi că resultatul ace vărăşie, cari mi să vor trage la indoială
Despre poporaţiunea şi clerul gr.-or. In scaunul protopresbiteral locurile devenite leia a fost destul de instructiv şi mulţămitor.
din acest protopresbiterat am onoare a pre- vacante în număr de 2 şi 1 defensor, sunt de Averi bisericeşti-şcolare, conform con din partea celor interesaţi. Că cine s’a
senta, pe baza datelor întrate dela oficiile a se întregi prin alegere. semnării despre starea averilor, cu finea anu folosit de spuza pe turta proprie P lăsăm
parochiale, protocolul protopresbiteral, din lui 1900/901, numărul bisericilor este 71 în la judecata publicului interesat. Abună-
care, în reasumnre starea clerului şi a popo- Şcoalele poporale. preţ de 344.170 cor. Case parochiale 15 în seama, că numai aceia, cari au bineficiat
raţiunii se presintă astfel: In anul şcolar 1900/901 numărul elevi preţ de 24.980 cor. Pământ, ca donaţiune de posiţia lor în mod bătător la ochi.
I. a) un protopresbiter-paroch în Orăş lor obligaţi a frecuenta şcoala a fost: dela preoţească se află 343 jugăre 1190°| j, în preţ
tie; b) 53 parochi în 52 parochii; c) 4 cape 6—12 ani: băieţi 2301, băiete 2020 suma: de 53.820 cor. 40 fii. Cerca-tam în fînduri a îndrepta pe
lani; d) 2 parochi în n-tragere; e) I paroch- 4321. Dela 13—15 ani: băieţi 826, băiete Pământ, ca fundaţiune bisericească se cei bolnavi şi culpabili, însă cu puţină
protopresbiter onor. pensionat; şi f) 2 clerici 734, suma 1560. află 278 jugăre 847°[7], în preţ de 38.577 cor. reuşită. Acum siliţi vom fi a purcede
cu examen de cualificaţie aplicaţi, în mod Au cercetat şcoala în semestnd I. 40 fi! cri. şi pe căile prescrise de lege, căci în
provisor de învăţători şi 1 cleric de anul II. Edificiile şcolare represintă o valoare dreptarea numai aşa se poate obţinea.
Dela6—12 ani: băieţi 1622,băiete 1195 s.2817.
fără examen. de 117.960 cor.
» 13—15 » » 431, » 403 » 834. Lupta iniţiată a fost cât se poate
II. Numărul familiilor face 9509. Numă Păment ca dotaţiune învăţătorească 25
rul sufletelor, bărbaţi 20.100, femei 19.729, la Au cei'cetat şcoala în semestnd II. jugăre 638°[ |. în preţ de 2036 cor. 16 fileri. de onestă şi numai motivele întortocheate,
olaltă 39 829, faţă cu anul 1900 o creştere apoi represaliile săvîrşite, au dat naştere
Dela 6 —12 ani: băieţi 1407, băiete 1064s. 2471. Păment, ca fundaţiune şcolară se află
de 544 suflete. ♦ 13—15 » » 431, » 403 » 834. 74 jug. 288°[J], în preţ de 11.164 cor. 80 fii. la sbiciuiri mai aspre, cărora urma-vor
III. Ştiu ceti şi scrie, bărbaţi 6321, Capitalele, fondurile şi fondaţiunile bise şi altele mai drastice la timpul şi locul
Suma tuturor elevilor cari au frecuentat
femei 3662, laolaltă 9983, faţă cu anul 1900 riceşti fac 102.595 cor. 55 fii.
şcoala, în anul de faţă: băieţi 2029, băiete potrivit.
o creştere de 413. 1588 laolaltă 3617, adecă 74°/0. Preţul mobilelor, recuisitelor şi ornamen
IV. S’au încheiat căsătorii bisericeşti telor bisericeşti fac 89.403 cor. 89 fii. Tocmai lupta noastră a fost deschisă
Edificii proprii şcolare sunt 38, închiriate
327 civile. Dintr’acestea mixte 16. Convieţuiri Datoriile ce şcoala are să le plătească cu scop de-a stîrpi interesele personale,
11, corespunzătoare 38, necoi ăspunzătoare 11.
illegale 154. fac 2949 cor. pe cari »Tribuna« în mod arbitrar ni-le
Cu totul avem 49 şcoale, la cari au func
V. S’au născut legitimi: bărbaţi 710 Aceste sunt, on. sinod protopresbiteral, atribuie nouă. Aceasta nu am răbdat-o,
ţionat 58 învăţători.
femei 662, laolaltă 1372; ilegitimi: bărbaţi în liniamente generale datele despre starea prin urmare procedeul lor a fost viţios.
44, femei 39, laolaltă 83. Peste tot 1455 Averea şcoalelor. tractului privitoare la afacerile bisericeşti- Cine nu recunoaşte, că a răsturna
naşteri. şcolare şi fundnţ’unile cu finea anului.
Nemişcătoare: edificii, pământuri c. 128.345'96. o persoană de dragul alteia, a sdrobi
VI. Au murit: bărbaţi 508, femei 519 Cu privire la administrarea specială a
Mişcătoare: bani, hârtii de valoare c. 8.971'68.
laolaltă 1027. Din acestea sunt de moarte tractului îmi ţin de datorinţă a accentua, că pe de-aproapele de dragul tău propriu,
silnică: bărbaţi 9, temei 2, laolaltă 11. Suma cor. 137 317 64 conform opiniunii exprimate de onor. sinod nu indică altceva, decât o natură cati-
Treceri religionare : la noi 3, dela noi 1. Venitul anual al şcoalelor în total face prin decis In anul trecut, agendele protopres UnarâPI Chiar clica a săvîrşit de aces
In decursul anului a repausat pirochul 19 723 cor. biterului, după încorporarea celor 34 comune, tea în mai multe ediţii, prin urmare
din Orăştioara de sus, David Avrămescu şi Conform conspectelor cari conţin date s’au înmulţit aşa de mult, încât o singură pu
numai binele de obşte nu l-a avut în
s’a instituit de parochi, dl Nicolau Todea în şi mai speciale amintesc, că examenele publice tere este cu neputinţă de a îndeplini toate
vedere. Aci se poateaplica zicerea: »zi-’i
Almasul mic şi Eftemie Costescu în Boiu. s’au început la 10 Maiu şi s’au terminat la 22 agendele şi în urma acestora, neavând noi
mamă guşată, să nu-’ţi zică ea« 1
Parochii vacante sunt de tot 10 şi anume: Iunie 1901. Cele mai multe sub conducerea nici un fond disponibil, angagiarea unei pu
Alma-ul-mare Bradet, Altnaşul mare Joseni, subsemnatului şi numai la acelea s’au denumit teri ajutătoare la scris. încălzit şi luminatul Armele folosite de noi, la adresa
Feredeu, Homorod Joseni, Mada, Orăştioara- ca comisari preoţi pricepuţi, la cari timpul cancelariei, se acoper din salarul de 600 cor. cărora sună cei 2 articoli ai «Tribunei«,
de"sus cu fii ia Grădişte, Poiana, Valea Jepi, şi împrejurările stricte n’au permis presenţa al protopresbiterului aşa, că repartiţiunea dela până de faţă au fost oneste. Argumen
Valea-mare şi Voia. Toate acestea sunt ad protopresbiterului. comune se foloseşte exclusiv spre scopul a- tele au fost spuse pe faţă şi multe şi
ministrate prin preoţii din apropiere. La 15 învăţători au avut resultat slab la cesta şi spre înfiinţarea cu timpul a unui fond
recunoscute din partea detentorilor câr
unele paroefui nici în urma escrierii de con examen şi la 1 şcoală nu s’au ţinut regulat propriu protopresbiterul, conform raţiociniului,
curs repeţit nu s’au insinuat concurenţii. Cu prelegeri, la 21 şcoale resultatul a fost în- care se va presenţa separat. mei. Cum s’a făurit însă totdeauna ma
toate acestea fiind astăzi subsistinţa preoţimii destulitor, la 12 bun şi la 8 foarte bun. Acolo joritatea prin care fu paralisată acţiu
O răştie, 23 Februarie st. v. 1902.
ameliorată în mod considerabil din partea unde resultatul este mai slăbuţ, şcoalele au nea înspre introducerea unei adminis
traţii corecte şi corăspunzătoare, avea-
punzător între soiurile de iubire înşirate de aceeaşi petsoană, căci iubim cei-ce ne sunt Vasilie Domşa m. p., vom prilej a o dovedi pe deplin atunci,
mine, la care nu se poate aplica teoria mea inferiori, simpatizăm cu cei-ce ne sunnt protopresbiter. când ne vom folosi de celea mai oneste
decât în parte şi numai aplicând fără ordine egali şi admirăm pe cei cari ne sunt supe
arme legale, dela cari până acum in
d’aici o regulă, d’acolo una, fără d’a putea riori.
urma un sistem stabilit dela început. In asta îşi găseşte explicarea faptul, că tenţionat ne-am reţinut. Acum, când
faţă de femei de comun simţeşti numai Lume întoarsă. neîntrerupt două ziare române răspân
Dar dovedeşte oare asta că teoria mea
iubire, căci ele deja dela început ne sunt desc, fel şi chipuri de ziceri moralisâtoare
pentru aceea «« poate fi adevărată, că iubirea
inferioare, în asta apoi faptul că cu bărbaţii
nu se poate clasifica, căci nu e supusă unor tot numai la adresa noastră, ne ţinem
mai ales simpatizăm, sau îi admirăm...
legi nestrămutabile, ci e un sîmţement, analiza n. de datorinţă a lua în ajutor şi legalita
Dar despre asta de altă-datâ.j
căruia — ori cât de conştiinţioasă ar fi — tea, care har Domnului! nu se va ma-
I. I. Sceopul.
nu ne poate duce la descoperirea unei re Din expunerile „Procedeuri viţioase“ nua după însuşirile de clicărie şi pe
gularităţi consecuente > ...
se vede cât pe colo, că »Tribuna« a temă de monopolisare.
Dar dacă toate câte se petrec în noi avut de ţintă a lovi în hoţii de păgubaşi,
• Un preot certa pe un ţeran, pentru-că Această procedură ni-se impune
şi în jurul nostru îşi au legile lor, de ce se cum se zice, dela Orăştie, Deeş şi alte
nu mergea la biserică. tocmai din punct de vedere moral şi
se bucure chiar iubirea de privilegiul bizari- locuri, unde de câtăva vreme s’au per
— Ceteşti câte-odată în biblie, întrebă pentru noi, dar’ mai cu seamă pentru
tăţii ? Nu e mai firesc se cercetezi de nu
preotul. siflat asupra unor factori — după ea — publicul din afară, peste măsură rău
există oare şi alte simţăminte, cari seamănă
cu simţămintele iubirii, şi să pui apoi ire — Nu cetesc I valoroşi. informat. Urmările vor dovedi apoi, cari
gularitatea de care ai dat pe socoata cunoş — Bravo, nici nu vei mai îi ştiind cine Zicerea nimerită »Homo homini lu suntem pe lângă respectaraa adevărului
tinţelor confuze despre aceste simţăminte? te-a creat? pus® se poate aplica inse numai la acei şi cari ţin seamă de principiul de res
’ 1
Să vorbim numai de simţămintele de — Nu ştiu! valoroşi, a cărora apărare se vede că ponsabilitate.
)
afecţie. Oare numai iubirea e simţământ de —• Prostule, vezi dacă voiu întreba pe o are înaintea ochilor; acest principiu Intrigele ascunse, exploatarea ten
afacţie ? Puţină gândire şi dăm de adevăr. băiatpl acesta, de sigur va şti. de etică pesimistă nu-’şi va perde ros denţioasă a multor fapte mistificate cu
Noi nu numai iubim, ci şi simpatizăm şi — El poate să ştie, că nu este de a- tul,, până când interesele mârşave îşi scop egoist, debitarea de ştiri născocite,
admirăm. tâta vreme pe pământ, dar eu sunt mai de va juca rolul în jurul elicei separatis- patima oarbă, întreg acest arsenal de
Iubirea, simpatia şi admirarea pornesc mult şi mi-am uitat de-atunci.
din acelaşi isvor dar au ţînte deosebitei tice, cari nu lasă prilej neexploatat în ilegalităţi şi de răutăţi numai prin aler
Nu putem în aceeaşi vreme iubi şi admira — favorul membrilor sei, garea pe la autorităţi competente în
