Page 3 - Activitatea_1902_03_11
P. 3

Nrul  11                                                                ACTIVITATEA                                                                         Pag.  3.

           materie  le  vom  putea  descoperi,  ear' pot  sana.  Trebue  luate  toate  împreju­            NOUTĂTI                           —     Cetate  rom ană  în   B om ănia.
           descoperite  odată,  ne  vom  servi  de  ar­ rările  în  băgare  de  seamă,  ca  să  poţi                                       • Universul  din  Bucureşti  aduce  ştirea  că  în
                                                                                                                                           comunele  Cetate  şi  Dârvari  din  judeţul  Dolj
           gumente  pentru  resfrângerea  tuturor  imparţial  judeca  şi  pe  unul  şi  pe  altul.
                                                                                                                                           s’au  descoperit  urmele  unei  cetăţi  romane.
           învinuirilor,  cărora  pe  nedreptul  am        Alinea ultimă a art.  I.  o  vom  tracta   —  Tactică  greşită.  Reproducem     Ţeranii  din  împrejurimi,  din  cele  mai  depăr­
           fost  expuşi.                              în  viitor.  Că  cine  «umblă  cu  doi  bani   din  »Drapelul« :  »Libertatea«  în  N-rul  tate  timpuri,  zic  şanţurilor tinde s’a  descoperit

                Chiar  noi  am  ţinut  seamă  tot­    în  trei  pungi«.                         seu  de  Sâmbătă ne  reproşează  sub  acest  acea  cetate,  —  »cetăţue«. Demn de  remarcat
           deauna  de  terenul  pe  care  am  dat                                               titlu,  că  am  combătut  articolul  d-lui   este  că  aceasta  cetate  se  află  lângă  cătunul
                                                                                                                                           numit  „Castrele  lui  Traian"  şi  lângă  marele
           luptă,  că  s’a  transplantat  pe  toate                                              Dr.  M i h u,  fără  de  a-1  reproduce,  şi
                                                                                                                                           vad  numit  „Vladul  lui  Traian".
           terenele  publice,  vina  o  poartă  aceia,                                          comite  lipsa  de  tact  a  bănui,  că  poate
                                                                     gurii.
           la  cari  cu  drept se  poate aplica  zicerea:                                        de  aceea  nu  l-am  reprodus  întreg,
            »Homo  homini  lupus«.     însuşirile  lor,                                          pentru-că cetitorii  «avetid articolul întreg   — Besboiul B urilor eu sfîrşit trac/ie.

                                                                                                                                           Săptămâna  trecută  se  jucau  nişte  copii  din
           aduse  din  casele  părinţeşti,  a  infectat    Răsboiul  din  Africa-de-sud.        înainte,  pot  primi  din  el,  ca  întreg,  o
                                                                                                                                           Teplitz  de-a  Burii  şi  Englezii.  Comandantul
           şi  pe  unii, cari  nu  aveau  apucături  stân­                                       impresiune  atât  de  bună,  încât  comba­
                                                           După  o  depeşă  a  lui  „Daily  Mail“, ope­                                    Burilor  era  Iosif  Prause,  în  etate  de  10  ani.
           gace.  De  altcum  toate  celea  perondate   raţiunile  engleze  contra  răsculaţilor  din  Co-   terea  unor  singuratice  părţi  smulse  nu   El  se  afla  în  dosul  unei  stânci,  unde  fu
           în  vieaţa  socială  română  sunt  fructele  lonia-Cap  au  fost  mult împedecate  prin noua   mai  prinde ?«  Regretăm  că  confraţii  surprins  de  »Englezi«.  Ca  să  scape  din  mâ-
           tacticei  »divide  et  impera«.            capturare  a  două  mari  convoiuri  de  proviant  dela  »Libertatea«  deplasează  întreaga  nile  lor,  s’a  aruncat  într'o  prăpastie,  ce  era
                Nu  binele  causei,  nu  combaterea   destinat  pentru  oraşele  de  garnisoană  din  discusie  în  modul  arătat.  Noi  pe  acest   alăturea  de  stâncă  şi  a  rămas  mort.  A  doua
                                                      nord-vestul  coloniei.                                                               zi  circula  la  şcoală  printre  colegii  de  clasă
           vre-unui  act  greşit  al  fratelui  t6u,  ci                                         teren  nu  le  vom  urma.  De  altfel,  în
                                                           Ministrul  de  răsboiu  a  recercat  pe  Kit-                                   ai  răposatului  o  ţidulă  cu  cadru  negru,  pe
           pur şi  simplu  nimicirea  lui,  ca  nu cumva,                                        acelaşi  număr  ne  combate  în  prim-
                                                      chener,  ca  să  exercite  o  supraveghere  mai                                      care  se  afla  scris  următorul  comunicat :
                                                                                                 articol  dl  Dr.  A.  Vlad  articolul  nostru
           văzendu-i  în  cărţi,  şi  dat  de  gol,  s i ’şi  strictă  în  privinţa  cailor,  declarându-’i  toto­                         • Pretoria, 14  Martie.  Comandantul  Burilor,
           peardă  locul  de  tignă...  aceasta  este  dată,  că  guvernul  ate temere  de  spesele  cele   din  Marţia  trecută,  tără  de  a reproduce   Prause,  a  căzut  azi  la  Spionskop.  Să-i  fie
           trista  pornire,  care  bântue  totdeauna   mari  împreunate  cu  o reînoire  a  materialului  nici  măcar  un  singur  pasagiu  întreg  amintirea  neuitată !«  —  Ţidula  a  fost  scrisă
                                                      de  cai.                                   din  articolul  nostru.  Să  bănuim  acum  de  cel  mai  bun  amic  al  lui  Prause,  un  băiat
           frământările  noastre  sociale.
                                                           In  cercurile financiare se  crede  iminentă   şi  noi  la  rendul  nostru?!  Noi  nu  o   în  etate  de  12  ani.
                 Cred,  că  »Tribuna«  nu  ne  va  lua   emisiunea  de  40  mii.  lire  engleze  ca  îm­
           în  nume  de  râu,  dacă  i-am  întors  zice­ prumut  de  răsboiu.                    facem.  O  discusie  serioasă  are  rost
                                                                                                 numai  până  atunci,  până  se  iau  cei-ce   —    Un  m ire  cere  rebonifteare  dela
           rea.  Am  făcut-o,  pentru  că  aşa  cores­     In  cercurile  oficioase  holandeze  se                                         infidela sa  m ireasă.  De  curând  s’a  per-
           punde  adevărului,  cu  deosebi  pe  la  noi.  crede,  că  generalul  Wolseley  e  însărcinat  cu   discută  în  serios.  Nici  un  om  ce  se   tractat  la  Birmingham un nostim  şi  interesant
                                                      o  misiune  secretă  din  partea regelui  Eduard.  respectă   nu   poate   depăşi   limitea
                 Caşurile  concrete,  deşi  nu  le  nu­                                                                                    proces.  Tinărul — 25 ani — persian Nestorius
                                                      E  vorba  deocamdată  de  o  schimbare  în  co­ aceasta..
            meşte  «Tribuna«,  cine  mai  trage  la  în­  manda  supremă,  fără  de  a  se  reflecta  însă                                 Matcus  avea  relaţii  cu  o  femeie  de  42  de
                                                                                                                                           ani.  Având  intenţii  foarte  serioase  şi  cinstite
            doială,  că  nu  are  de  ţintă  Orăştia  şi  la  Wolseley,  ceea-ce  ar  avea  se  dovedească
            Deeşul?  Dacă  pe  viitor  se  va  ţinea  la  înclinarea  Angliei  pentru  începerea  tratati­  —    Listele  electorale  pentru  anul   au  fixat  ziua  cununiei.  Britton  Pathi  —  aşa
                                                                                                                                           se  chiamă  mireasa  —  ce  s’a  socotit  ce  nu,
            nivelul  principiilor  şi  se  va  peri  de  a   velor  de  pace.                    1903.  Prin  un  cerculariu  al  ministrului  de
                                                                          *                      interne  comisiunile  centrale  comitatense  sunt   căci  într’o  bună  zi  în  preajma  cununiei,  a
           fi  socotită  drept  ceea-ce  a  fost:  intere­                                                                                 rupt  relaţiile  cu  mirele  şi  a  pretins  ca  acela
                                                           Kriiger  —  despre  resboiid  din  Africa.   provocate  să  dispună,  ca  listele  electorale
            sată  într’o  parte sau  într’alta  şi  vor  dori                                                                              să-’i  restitue  scrisorile,  cadourile  şi  fotogra­
                                                      Henri  de  Hout  publică  în  „Matin“  (Paris) un   generale  să  fie  expuse  la  comitat,  ear’  cele
            o  discuţie  liniştită  şi  dreaptă,  noi  vom                                       ale  alegătorilor  din  anumite  comune  să  fie   fiile  sale.  Tinărul  nu s’a mâhnit la schimbarea
                                                      interview  avut  cu  presidentul  Kriiger,  asupra
            fi  cei  dintâiu,  cari  vom  apreţia  o  atare   sorţii  răsboiului dintre Englezi  şi  Buri. Kiiiger   expuse  la  casa  comunală,  împreună  cu  con­  situaţiei.  A  restituit  liniştit  totul ce avea  dela
            ţinută  obiectivă.                        a  zis  uimătoarele:                       spectele  alegătorilor  eliminaţi  din  liste.  Cu   infidela  mireasă  şi  prin  un  advocat  a  împro-
                                                                                                                                           cesnat-o  cerând  rebonificarea  pentru călcarea
                 Cu  trebile  altor  localităţi  nu  ne    Speranţa  şi  încrederea  mea  în  Dum­  începere  dela  5  Maiu  st.  n.  aceste  liste  şi   promisiunii  de  căsătorie.  Mireasa  a  fost  ju­
                                                      nezeu  e  neschimbată.  Dumnezeu  nouă  ne  va   conspecte  au  să  fie  expuse  timp de douăzeci
            ocupăm,  rămânem  pe  lângă  Orăştie.                                                                                          decată  la  podeapsa  de  1250  de  coroane.
                                                      da  triumful  final.  Englezii  ni-au  îmbiat  pace,   zile.  Reclamări  se  vor  primi  până  la  15
           Până  a  nu  se  înfiinţa  inst.  »Ardeleana«
                                                      amnestie,  graţie  şi  recompense  în  bani  în   Maiu,  ear’  observări  asupra  reclamărilor până
            la  anul  1885,  al  cărui  istoric  chiar  acum                                     la  25  Maiu.  Asupra  reclamărilor  şi  observă­
                                                      schimbul  independenţei  noastre,  ca  şi  cum                                         —    O  m am ă,  care  îşi  arde  copilul.
            se  propune  a  se  face,  la  care  înainte  independenţa  ar  fi  marfă  de  târg.  Nici  cu   rilor  comisiunile  centrale  vor  hotăiî  până  la   Calfa  de  brutar  Max  Weigelt  din  Viena  a
            o  declarăm,  că  suntem  foarte  curioşi,  toate  comorile  lumii  nu  ar  putea  Englezii  să   20  Iulie.                   făcut  arătare  la  poliţie,  că  amanta  sa  Maria
            ce  fel  de  vieaţă socială  română  a existat?   ne  cumpere  independenţa.   Am  apelat  la                                  Iursa,  care  este  servitoare  la  o  familie  din
                                                      arbitriul  internaţional  şi  la  conştiinţa  guver­
            o  ştim  prea  bine!                                                                   —    M aţjhiari sarea  num elor  de  lo­ acel  oraş,  a  născut  un  copil  sănătos  şi  l'a
                                                      nelor:  până  acum  n’am  fost  ascultaţi,  dar’
                 Am  promis  deja  în  «Activitatea«,                                            calităţi.  Multă  gălăgie  s’a  făcut  şi  se  face  aruncat  în  ziua  naşterei  în  cuptor,  unde  a
                                                      pentru  aceea  nu  ni-3tn perdut curagiul.  Acuşi   de  câte-va  zile  în  ziaristica maghiară  în  jurul  ars.  Numai  decât  s’a  dus  o  comisie  la  faţa
            că  vom  face  monografia  Orăştiei  şi  a
                                                      când  Dumnezeu  însuşi  va  provoca  guvernele,   unei  dorinţe  exprimate  de  marii  industriaşi  locului  şi  a  găsit  adevărate  cele  arătate  de
           jurului,  basaţi  pe  date  autentice  de  cari  vor  fi  silite  apoi  să-i  dee  ascultare,  şi  An­
                                                                                                 din  Magdeburg  (Germania) cu  privire  la  rrn-  Weigelt.  însăşi  fata  a  mărturisit,  că  şi-a  ars
            dispunem.                                 glia  se  va  pleca  cuvântului  Iui  Dumnezeu.   ghiarisarea  numelor  de  localităţi  în  Ungaria.  copilul,  ea  afirmă  însă,  că  a  fost  mort  şi  ca
                 Datori  suntem  cu  aceasta  şi  pos­ Atitudinea  Englezilor  nu  e  îndreptăţită,  pen-   Magdeburgienii  cer  dela  guvernul  lor,  ca  să  să-şi ascundă ruşinea, l’a aruncat  în  cuptor. —
                                                      tru-că  ei  au  început  răsboiul  împintenaţi  de
            terităţii,  cu  atât  mai  tare,  că  o  locali­                                     ordone  oficiilor  poştale  de  a  respinge  seri*  Maria  Iursa  este  fiica  unui  lăcătuş  bogat din
                                                      pofta  de  câştig,  de  dragul  câmpurilor  auri­  sorile  şi  coletele  poştale,  cari  sunt  indicate  Favoriten.  Ea  era  de  moravuri  cam  uşoare,
            tate  ca  Orăştia,  care  are  trei  foi,  o
                                                      fere.  Armata  lor  e  decimată  de  bătălii  şi  de   cu  nume  de  localităţi  maghiarisate,  şi  spre  întreţinea  dragoste,  ba cu  unul,  ba  cu  altul,
            Tipografie  şi  două  institute  de  bani,
                                                      morburi;  cuceririle  lor  nu  se  sporesc,  ci  din   scopul  acesta  s’a  constituit  şi  o  comisiune.  până  ce  părinţii  au  isgonit’o  din  familie  şi
            apoi  o  droaie  de  inteliginţă, să fie  scoasă
                                                      contră,  dau  înapoi.  Pace  onorabilă  ar  mai  fi  Hotărîrea  aceasta,  cate  este  un  viu  protest  acum  îşi  câştigă  pânea  cu  serviciul.  Maria
            la  iveală.                               încă  posibilă,  pentru-că  independenţa  statelor  în  contra  maghiarisării  numirilor  de  localităţi  Iursa  a  fost  arestată  şi  în  curând  îşi  va  is­
                 In  firul  monografiei  modeste  vom  bure  nu  periclitează  pacea  Africei-de-sud.  din  Ungaria,  a  deşteptat  furia  şovinismului  păşi  purtarea  nesocotită  cu  o  grea pedeapsă.
            înşira  şi  chiar  înfera  mai  multe  caşuri  Dacă  nu  ni-se  lasă  independenţa,  răsboiul  şi  gazetele  ungureşti  fac  mare  zarvă  şi  tă-
            de vrăşmăşii sociale,  veninoase,  apoi  exis-   nu  va  avea  slîrşit  nici-când.   răboiu  şi  întreabă:  cum  de  cutează  Nemţii
                                                           „Manchester  Guardia“  (Londra)  sus­ din  Germania  să  poruncească  Ungurilor,  ce   —  D in   B ucureşti  la  Metz.  Dl  loco­
            tinţe  catilinare,  cari  existau,  până  când
                                                      ţine  că  scopul  călătoriei  lui  Wolseley  în  politică  au  să  facă  acasă  la  ei?  Foaia  lui  tenent  Leonida,  din  arma  cavaleriei,  actual
           faguri  de  miere,  adecă  bancă,  nici  în
                                                      Capland  e  încheerea  păcii.  Partidul  „tory“  Bartha,  de  pildă,  zice  despre  Germani,  că  adjutant  al  d-lui  ministru  de  răsboiu,  va
            pomenire  nu  era.  Atunci  vor  avea  pri­  voeşte  cu  ori-ce  preţ,  ca  prin  încheerea  sunt  „obraznici11,  dar  şi  „proşti1',  că  sunt  face  o  cursă  pe  cal  la  Metz  spre  a  întoarce
            lej  şi  cei  dela  »Tribuna«  a  să  convinge  grabnică  a  păcii  să  pună  capăt  nenorocitului  „rapaci",  „flămânzi"  şi  „brutalitatea"  lor n’are  visita  locotenentului  germân  Heyl  Kurt,  care
            despre bărbaţii  valoroşi, cărora  nici  când  răsboiu.                              margini.  Ba  ştie  să  se  spună,  că  Ungurul  a  visitat  călare  Bucureştii.  In  vederea  acestei
            nu  le-a  plăcut  rândueli  bune,  frăţeşti,   Acelaşi  ^iar  spune,  că  în  anumite  are  parte  de  merit  la  realisarea  visului  uni­ călătorii  dl  lt.  Leonida  a  cumpărat  cu  5000
                                                      cercuri  se  menţine  ştirea,  că  un  membru  tăţii  germane,  că  influenţa  maghiară  a  făcut  lei  un  cal  roib  dela directorul  hergheliilor  din
            morale  şi  sănătoase.  Numai în  firul  unei
                                                      al  cabinetului  s’ar  fi  exprimat  în  cercuri  pri­  ca  la  1870  curtea  din  Viena  să  nu  lege  ali­ Ungaria.
            descrieri  obiective  şi  minuţioase  se  pot                                                                                                                         > 1
                                                      vate,  că  răsboiul  din  Africa  se  va  termina  anţă  ofensivă  şi  defensivă  cu  Napoleon  III,
            scoate  la  iveală  caracterele,  însă  nu   nu  cu  victoria  Englezilor.           care  de  s’ar  fi  făcut,  nu  s’ar  fi  ales  nimic de
            după  cum  »Tribuna«  poate  că  ’şi-le        După  înirângerea  suferită  de  Englezi  Piusia.  Ministru-preşedinte  de  atunci  al  Un­  Beţia  la  copii.  Despre  copiii,  cari  cer­
                                                                                                                                           cetează  kisded<5v-ul  din  Mezdbereny se scrie,
            închipuieşte.                             la  Meribogo,  a  urmat  o  înfrângere  morală  şi   gariei,  Andrâssy,  a  zădărnicit  planul  de  ali­  că  vin  la  şcoală  totdeauna  beţi  tun.  In  co­
                                                      mai  mare.  Generalul  bur  Delarey  a  pus  pe
                 Oamenii  de  omenie,  şi  fruntaşii  ne­                                        anţă  şi  monarchia  austro-ungară  a  rămas   mună  a  fost  un  cules  foarte  bun  de  vii  şi
                                                      picior  liber  pe  generalul  Methuen,  pe  care   neutrală  faţă  cu  răsboiul  din  1870/71  fapt,
            pătaţi  nici  când  nu  pot  fi  luaţi  la  goană                                                                              păriuţii  nu  mai  dau  copiilor  apă  de beut,  ci
                                                      îl  prinseră  Burii.  Chiar  ziarele  engleze  re­  fără  de  care  nu  s’ar  fi  putut  realisa  unitatea
            şi  calumniaţi,  dacă  aceste  însuşiri  sunt                                                                                  numai  vin.  Aceştia  povestesc,  că părinţii. lor
                                                      cunosc  acum  marinimositatea  şi  cavalerismul   germană  şi  tot  din  Paris  s’ar  dicta  şi  azi
            de  facto  caracteristica  lor,  însă  vai!   Burilor  şi  unele  din  ele  au  scris,  că  acum   Europei.                    le  dau  acasă  câte  4—5  păhare de  vin  în fie­
            mulţi  sunt  ţinuţi  ca  a tari,  până  când  Englezii  pot  să  ia  pildă  de  îndurare  dela                                 care  zi.  La  şcoală  îşi  aduc gustare  pâne mu­
                                                                                                                                           iată  în  rachiu.
            şi  inima  lor  este  neagră  şi  maţele  lor  Buri.
                                                                                                       X)n  student  orb.  La  universitatea
                                                                                                   —
           pistriţe  şi  încâlcite.  Aceste  creahiri  di-   De  câte-va  zile  se  vorbeşte  earăşi  de   din  Wandsbek,  un  student  orb  a  depus  zi­
                                                      pace  între  Englezi  şi  Buri.  Se  zice  anume,                                         Omor.  In  apropiere  de  S.-Ivan  (comit.
            vinisate  de  oameni mici  la  suflet,  sunt                                         lele  trecute  matura.  Studentul  orb  se  chiamă  Bistriţa-Năsăud)  a  fost  aflat  sub  o  cruce  un
                                                      că  chiar  regele  Eduard  a  trimis  în  Africa-
            aievea  de  o  natură  lupească  sălbatecă,                                          Priess.  După-ce  a  terminat  clasele  primare  a  ţăran  român  din  comuna  aceasta.  S’a  con­
                                                      de-sud  pe  Wolseley  într’o  misiune  extra­
            cuprinşi  şi  ca hienele setoase după sânge,   ordinară  însărcinându-1  să  încheie  pace  cu   întrat  ucenic  la  o  fabrică,  unde  în  curând  statat,  că  el  a  fost  ucis  cu  un  topor  de  u-
                                                                                                 ’şi-a  perdut  vederea.  A  fost  dus  la  insti­ nul  care  trăia  în  nelegiuire  cu  nevasta celui
            se  aruncă  asupra  deaproapelui,  ca  nu  Burii,  ori-să  stabilească  un  plan  de  luptă,
                                                                                                 tutul  de  orbi  din  Hamburg,  unde  a  învăţat  omorît.
            cumva  se  i-se  răpiască  hoitul.        care  să  facă  posibilă  o  cât  mai  grabnică
                                                      încheiere  a  răsboiului.                  cu  multă  sîrguinţă,  aşa încât  'i-a  succes acum
                 Bântuie  vieaţa  noastră  socială  mai                                          să  facă  matura.  Priess  se  va  înscrie  la  filo-   S8jF*  Tipografia „Mineri a"  şi-a  stră­
            multe  păcate,  cari  de  voim  a le  stîrpl,                                        sofie,  voind  să  se  facă  profesor.    mutat,  localul,  în  Piaţa-m are  Nr.  2.
            nu  pe  calea  apucată  dc  »Tribuna«  se
   1   2   3   4