Page 1 - Activitatea_1902_04_12
P. 1
Anul II. Orăştie, 3 Aprilie n. 1902. Nr. 12
INSERTIUNI: ABONAMENT:
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe 1/2 an 3 cor.
reduse.
Pentru plugari—ţărani pe an
4 coroane.
Manuscriptele sunt a se adresa
redacţiei şi acelea nu să îna
Pentru România şi străinătate:
poiază. Pe an 16 franci.
poaie politică, economică, socială şi literară
Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f i e c a r e Joi.
D r . A u r e l M u n t e a n L a u r i a n B e r c i a n
Această tactică e cu atât mai pă Adunarea „Ardelene !11 fără In urma acestui desastru, lucru fi
„Valoarea11 - la noi. cătoasă, pentru-că el pe diferite căi, deja controlă şi fără oposiţie. resc, i-a lipsit şi nimbul de a deschide
pertractate de noi, şi-a adunat destui
adunarea generală cu o vorbire avân
bani, ca să se simtă »independent«! tată, aşa după cum bunăoară cel mai
Noi dar’ pe lângă cea mai mare bună proaspet politician din Vinerea, sau după
Mai în zilele trecute erau pline voinţă, ce ne-am impune faţă de acest La 27 Martie a. c. st. n. s’a ţinut cum l-a numit oare-cine, «Mocsonyi Vine-
domn, nu putem afla nici cu lampa lui adunarea generală a mult lăudatului renilor« ştie să ţină mai cu samă, în
ziarele noastre cu «Scrisoarea d-lut Dr.
Diogene fapte de acelea în praxa lui, institut de credit şi economii „Ardeleana11, cele de ale economiei, finanţelor şi a
Ioan Mihu«, cele activiste îl aprobau
care ne-ar face să-’l considerăm de băr fiind de faţă 5, zi: cinci acţionari, afară câştigurilor pe toate terenele degeşeftării.
unele întru toate, en bloc — cele pa-
bat de destinaţiune. de p membri de direcţiune, g membri Dacă după barieră şi la spatele seu
siviste îl combăteau.
Noi valoarea bărbaţilor noştri nu ai comitetului de supraveghiere şi g nu ar fi avut 14 membri de direcţiune,
La «Gazeta Transilvaniei« îl mai
o măsurăm după mărimea buzunarului. funcţionari. S ’a văzut şi cu acest prilej comitet de supraveghiere şi funcţionari,
şi batjocoriră pe acest politician sărit în
Bariţiu, Bărnuţ, Murăşan, n’au avut câtă tragere de inimă au acţionarii că- apoi zeu nici cele şepte cuvinte de des
publicitate, ca un Deus ex machina!
atâtea parale, ei n’au stors din munca tră acest institut şi trebile lui. S ’a do chidere nu ar pi avut cui să le adreseze.
Era însâ interesant se ceteşti, cum
şi sudoarea lui Ionuţ Stefănescu din Cu- vedit până la evidenţă, că din numărul Pe lângă toate aceste Raportorul
«constatau« toate ziarele noastre, şi cele
gir vre-o 200.000 cor., cum a făcut-o cel însemnat al acţionarilor abea 5 au simbriaş al celor 3 foi mai sus numite,
cari sunt de alte vederi, că ce om de
D-rul I. Mihu, şi totuşi noi aşa credem, arătat interes faţă de mersul afacerilor, care se vede că nici idei nu are des
valoare colosală este acest mare (?!)
că ei au fost bărbaţii noştri de valoare, având toţi ceialalţi convingerea deplină, pre trecutul acestui institut, precum şi
bărbat al Românismului!
ei merită să fie idolii noştri, ei cu sim că grupei dominante, prefăcută în clică, despre aceea, cum s’au petrecut multe
Afară de «Gazeta Transilvaniei«, ţirile, principiile şi laptele lor nemuri numai pe alte căi i-se poate pune stavilă. adunări generale de ale »Ardelenei«, mai
celelalte foi, numai aşa în mod mănuşat, toare. E ra o privelişte tristă de tot şi depri- are cutezanţa a afirma în public, că în-
cu oare-care respect şi frică se apro
Este de mare însămnătate pentru mătoare, că însuşi membrii scrutinători floritoarea bancă a reintrat în vechiul
piau de acest mare (!) bărbat. causa noastră, c ă : ce pretindem noi dela şi verificători au fost siliţi a se alege seu curs normal, pe care l-a avut dela
Unele ziare cari nu aprobau păşirea bărbaţii noştri capabili de a purta lupta ? din şirul direcţiunii, comitetului de su înfiinţare totdeauna, afară de anul tre
şi vederile acestui nou politician, îl mai Pretindem oare numai, ca să aibă praveghiere şi al funcţionarilor, lipsind cut. Aşa constatări sfruntate pot prinde
şi rugau cu vorbe supuse, că fii bun d-le bani? — ori acţionari apţi pentru această chemare. la publicul din afară, care îşi trage in
Dr. Mihu şi mai revină asupra vorbelor pretindem, că la toate ocasiunile Dacă trebile »Ardelenei« ar fi nor formări dela »Tribuna« şi »Tr. Pop.«
ce ai scris, şi fii bun revoacâ ce ai scris, şi cu cuventul şi cu fapta să s£ mani male,^diipji cum se afirmă în »Ttibuna«, resp. dela peana simbriaşe. Cine cu
altcum recunoaştem, că eşti un bărbat festeze ca represenianţii şi apărătorii »Tribuna Poporului« şi «Libertatea«, în noaşte stările faptice şi manevrările ce
»calm«, foarte cu multă minte şi cu causci noastre? cari se face raport despre adunarea ge lui mai valoros politician proaspet este
bani şi mai mulţi, eşti toată nădejdea E de foarte mare însămnătate, ca nerală, atunci sigur s’ar fi presentat mai în curat cu situaţia şi nu se lasă a fi
noastră, etc. să precisăm odată aceste pretensiuni,
mulţi acţionari şi aceea nu ar fi fost tras pe sfoară de un popuţă-agent-
Noi cari nu ne închinăm la idoli, să se ştie, că: aşa sarbădă, încât însuşi valorosul băr ziarist-Schreib-Moritz â la Pincescu.
am simţit un fel de scârbă vâzând atâta obştea nu se — închină la banii bat, — după aşa un raport al direc Când un omnibus, ca cel de sus,
slugărnicie mincinoasă în ovaţiunile a- nimărui, ci se închină la simţămintele
ţiunii publicat mai în toate foile române se încumetă a numi pe represenianţii
duse de unele ziare, acestui politicos. şi faptele umane şi adevărat valoroase
şi împărţit, acum odată, destul de tim din a. tr. alor 164.8 acţii de-ale »A r
Avem sâ motivăm că pentru ce? a bărbaţilor sei. puriu şi cu un conţinut plin de posaune de lenei« răsvrătitori, apoi dacă se ia
Să treacă prin focul luptelor, arete-şi
Eată pentru ce: şi laude la adresa sa, apoi cu atâtea în băgare de samă, că încă alţii pro
bărbăţia faţă în faţă cu adversarul, cine
Acest bărbat, de mulţi, mulţi ani propuneri de recunoştinţă, cari cuprin prietari a altor 1200— 1400 acţi s’au
vrea să fie demn de frumoasa numire:
absolute n a luat parte la vieaţa publică, deau şi elernisarea lui, încă fiind în reţinut respective în mod siluit au mers
»bărbat de valoare«.
unde din când în când au bărbaţii noş vieaţă, prin acâţarea portretului, — a cu puternicii ocârmuirii din direcţiune,
tri prilej să-şi ridice cuventul întru fost consternat, când pe cetea 20 canapele totuşi cu drept îl putem numi şi obraznic
apărarea intereselor noastre. roşii abea şedeau g, zi: cinci acţionari. înreverendat, care stă foarte departe
Eu sunt soldat, Sunt chiar multe mame, cari, deşi dân- că îşi pierde copilul când îl scoate din casă
FOIŞOARA Precum strămoşii din trecut sele bune gospodine, nu îndrumează şi pe spre a-I da la şcoală, căci e puternică înrîu-
In scut schimbat’au pieptul lor
Şi nouă Ţeara ne-au lăsat; ficele lor în această direcţiune căci îşi în- rirea educativă a societăţii, care în curând
Aşa eu pieptul mi-i pun scut chipuesc, că acestora, având instrucţiune, nu stinge focul sacru din inimile tinere.
Şi las la cei din viitor, le mai şade bine să lucreze, luciul rămânând Tendinţa de a pune Ia îndoială până
Im §mai gmMmt. Căci sunt soldat. soartea fatală a femeilor fără cultură. chiar şi existenţa Iui Dumnezeu, a ajuns la
Th. D. Speranţia. Multe din fetele asttel bine crescute noi un fel de boală a tinereţei. Băeţii şi fe
îşi pierd apoi rostul după-ce ies de. sub în- tele se iau în bătaie de joc, dacă se sfiesc
rîurirea binefăcătoare şi de sub ocrotirea in a lua în deşert numele Domnului ori în-
Eu sunt soldat. teligentă a familiei şi întră în societatea drăsnesc a se închina. E o nenorocire aceasta
Din vechiu, din neamul românes, Educaţiunea femeească. blasată, unde femeia modestă e tractată fie pentru băeţi, căci acela, care se lapădă de
Din moşi strămoşi Români, ca hipocrită, fie ca proastă, căci inima ei Dumnezeu, încă mai uşor se lapădă de părinţi
Frumoasă ţearâ ni s’a dat; încă castă nu poate suporta atmosfera înă şi de fraţi, de ţeară şi de neam şi devine
Şi eu s'o apăr datoresc
De ori-ce lifte şi păgâni Va să zică educaţiunea femeească tre- buşitoare a vieţii comune. Ele sunt crescute om, care numai de motive egoiste poate să
Căci sunt soldat. bue să se înceapă încă din cea mai fra de tovarăşele lor mai deprinse cu această vieaţă, fi determinat. Mai mare e însă nenorocirea
gedă copilărie, pentru a fi pregătite pentru care le îndrumează, cum trebue să se pre- pentru tete.
Eu sunt soldat. menirea lor în lume. sinte, ca să placă. Făcându-şi apoi una alteia Mi-se cutremură gândul la ideea, că
Din vechiu strămoşii neclintit, Neapărat, că asemenea educaţiune se educaţiunea, avem o societate compusă din inima femeii să fie atât de seacă, când la
Din tată ’n fiu şi rînd pe rind poate obţinea numai dacă noi femeile toate oameni tot unul ca altul şi ne învinuim unul sinul ei se vor îngrămădi copilaşii, la uşa ei
Pământul nostru-au apărat vom fi crescute şi vom creste în aceleaşi pe altul.
Şi lui vieaţa şi-au jertfit. vor bate nevoile, suferinţele şi boalele. De
Eu lui jertfesc şi traiu şi gând principii, în aceleaşi sentimente, în aceleaşi Nu poate educatoarea singuratică să unde va găsi ea mângâierea? de unde răb
Căci sunt soldat. vederi, căci altfel strică unele ceea-ce fac iease învingătoare faţă cu societatea întreagă, dare ? ce are să-i dea tărie, dacă ea nu mai
altele. şi noi Româncele nu vom putea se ridicăm e pătrunsă de simţământul, că suferinţa şi
nivelul moral al societăţii decât dacă vom răbdarea îi curăţă sufletul, o înalţă şi o pre
Eu sunt soldat. înfundată în şcoli, cari chiar prin titlul
Din vechiu strămoşii din nevoi lor de a creşte fie savante, fie fete de salon, lucra toate la fel şi cu acelaşi zel. gătesc pentru o vieaţă mai fericită?
Şi din restrişti cu vieaţa lor copila fixează în inima ei încă plastică O reformă trebue dar să se facă în O, fericită e femeea numai dacă,
O ţeară mândră ne-au păstrat, întreaga educaţiune temiească.
Nu pentru ei ci pentru noi. ideea, că dînsa e ceva mai mult decât altele, păstrând farmecul dăruit ei de Dumnezeu,
Eu sunt al ţării-apărător care pe lângă învăţătură mai câştigă şi de Ori şi care mamă preocupată de feri propagă bunele moravuri, şi-’şi împodobeşte
Căci sunt soldat. prinderea de a purta grijă de menagiul casei. cirea copiilor săi e cuprinsă de simţământul, sufletul cu comori neperitoare ca blândeaţea,
