Page 2 - Activitatea_1902_04_12

Pag- 2. ACTIVITATEA Nrul 12

de prescrisele aspre ale pravilei, întru Grupul, de care nu încap, îşi are Doi călugări Călugărul Mangra, pe care numai pe­
cât numai minciuni respândeşte şi ziza- şi azi acţiile în mână, prin urmare oare­ deapsa lui D-zeu ni-l’a adus pe cap, în loc
nia o propagă ex profesio. Cu astfel care drept de controlă încă tot posede. si-o codită. să-şi pună sacul cu cenuşe în cap continuă
»
»
de creaturi nu va ajunge nici un va­ Numai de acesta a voit a se folosi în cu munca de sobol, causând astfel P. S. Sale
o nelinişte colosală.
loros zefirul imaginaţiunii sale de care preziua de adunare, îns6 noul director Oradea-mare, Martie. Aţi scris şi D-Voastră, că Mangra a co­
visează. Cu oameni de aceia, cari cu a denegat a pune la disposiţie actele şi Ilustritatea Sa dl Iosif Goldiş, episcop lindat pe la Pesta. La început şi eu ca
puţin mai înainte ziceau: că cutare om cărţile referitoare la Bilanţul din anul al Aradului, fiind cam bolnav, de vre-o şase şi D.-Voastră credeam, că Mangra va fi stors
cu stare fi valoros trăeşte în detremen- trecut, celor doi acţionari. Nici chiar săptămâni se află în Tusculanul seu dinRontău, dela P. S. Sa îngăduinţa, ca să se ducă e
tul poporului român; că caracterul lui pentru această neurbanitate, dictată poate lângă Oradea şi n'a putut participa nici cu în Pesta — episcopul fiind indispus — si să
este zub zero şi pe atare caracter să.... de omul valoros, nu ne-am r6svrătit. deputaţiunea, care s’a dus cu Memorandul, exprime el omagiile în numele eparchiei.
privitor la Mănăstirile comune cu Sârbii. Credinţa n’a fost întemeiată, căci, după
nici când nu-’şi va ajunge mărirea în­ Ce va mai urma, vom vedeai Că adu­
P. S. Sa n’a fost la Pesta, după cum cum m’m informat din cel mai autentic isvor,
chipuită, din contră, sosi-va şi timpul, narea generală a »Ardelenei« a avut P. S. Sa nu a însărcinat pe Mangra să meargă
au scris unele foi străine şi după ele şi cele
când chiar aceia îl vor urgisi, pentru-că parte şi de plictiseală, reiese din îm­ româneşti. la Mai. Sa şi la guvern, ba zevzecul Mangra a
atari însuşiri perverse sunt apte de aşa prejurarea aceea, că la propunerile fă­ * fost atât de nesubordinat, încât nici nu
Episcopul Iosif Goldiş plecând dela l-a avisat pe P. S. Sa că se duce la Pesta,
ceva, ba s’au şi folosit deja în stil mai mic. cute din partea direcţiunii, referitoare
Arad, a încredinţat pe P. C. Sa archiman- S. S. Sa aflând din ziare s’a revoltat de
Cine pretinde corectitate, cine con­ la eternisarea fostului ei director, între
dritul Augustin Hamsea, cu presidarea şedin­ pasul ticălos al lui Mangra şi aceea ce
damnă protegiarea numai a unora din cei 5 acţionari nu s’a aflat nici unul, ţelor consistoriale, precum şi cu resolvarea e uşor de priceput, P. S. Sa va avea acum
o societate scutită şi prin lege, şi cine care sb fi zis barem un cuvânt ş? aşa afacerilor presidiale. Când P. S. Sa a făcut să sufere neplăceri, pentru-că Mangra, mer­
contribuie la stîrpirea lucrurilor stângace, posaunele au remas cu desâvîrşire ne pasul acesta, l-a făcut convins fiind, că dl gând în Pesta, a compromis autoritatea epis-
apoi cine doreşte ca numai capacitatea, amintite în firul adunării. Hamsea, ca om conştienţios, va aduce în or­ copească, şi a adus batjocură pe diecesă. De
dine stările destrăbălate din consistor, unde compromiterea lui Mangra nu mai vorbim,
şi nu prostia, s£ fie în conducerea unei Suntem curioşi acum la istoricul
Ciorogariu numai joc îşi bate de frumoasa căci omuleţul acesta nu mult are de pierdut.
societăţi cinstite şi cine se nizueşte, acestui institut, că adecă în ce chip se chemare ce o are ca referent şcolar. *
pe basa principiului binelui de obşte, a va redacta. Pentru-că autorul trebue sâ Clicaş'i însă în loc să se pună pe lucru,
promova interesele unei societăţi în fa­ tragă cont de toţi factorii şi de toate după cum sunt informat, s’au dat unui şi mai Năcăjit de nesuccesul voiajului seu, Man­
vorul tuturora, acela sâ fie timbrat de împrejurările, câte s’au perondat pe lângă strajnic dolce farniente, neavând alt ce de gra împreună cu uneltele mişeleşti ce le-a
lăsat la Arad, turbă acum de mânie şi din sinul
râsvrătitor? Aşa o judecată sclintită se acest «fagure de miere«. Institutul lucru decât, că la zi întâiu să se presinte cu elicei a eşit până şi acusa infernală, că epis­
poate face şi aduce numai din partea »Ardeleana« stă în strînsă legătură cu cvitele pentru salar. copul e nebun, întocmai cum odinioară îl
unor înrăutăţiţi, cari cu morala şi per- starea materială a multor oameni valo- Că adunătura mangro-ciorogă ristă tăceau >apostat« şi de spinare vreau se-’l dee
ceptele creştineşti nu au avut nimic nici într’adevăr e aşa, după cum am descris-o, afară din sinod.
lori şi nevaloroşi, ear’ istoria acestuia reiese evident şi din intervievul pe care un
când, nici în mânecă, nici în clin. nu credem sâ fie compusă după teoriile raportor dela »Szabadsâg« de aici l-a avut După toate acestea întreb: diecesă Ara­
Când arăţi cu degetul la multe in- lui Hundsdorfer sau altor mistificatori. cu P. S. Sa Goldiş. Raportorul, om de-a lui dului până când va mai răbda infamiile elicei,
ear’ foaia de closet a elicei până când mai
corectităţi şi ceri delăturarea lor în o Mangra, cu care se întâlneşte la rachiu, a avea-va întiare şi în câte o casă cinstită
adunare de tovărăşie, în care pricinui­ întrebat pe P. S. Sa cum de n’a numit pe românească ?
Mangra vicar general? P. S. Sa a răspuns:
torii recunosc înşişi multe omiteri şi paşii „Intre aceia, cari niau ales (între cari H ip - Jta p .
greşiţi, oare o atare procedură este com­ CORESPONDENTA. şi Mangra & Ciorogariu) sunt şi de aceia, cari
9
promitere? Aceasta încă dovedeşte o cred, că su n t o b ligat se m erg d u p ă cu­
hăbăucie din partea celui, care o nu­ Onorată. Redacţiunc ! ren tu l lor. Dacă aş face aceasta, atunci a r NOUTĂTI *
*
meşte atare. Un institut poate fi com­ în ceta to ată r â n d u ia la ş i d isc ip lin a “ .
Duminecă în 10/23 Martie a. c. după
promis numai în faţa unui for compe­ terminarea stei Liturgii, s’a celebrat în bi­ Un alt gazetar ungur, care a convorbit
cu S. S. Sa, iată ce scrie în ziarele maghiare
tent justiţiar, fireşte dacă sunt motive serica noastră gr.-or. din Hunedoara, paras­ — lu b ile u l e p isco p u lu i Da,vel. Prea­
(„E-s“, „Aradi KOzlony1', „Szacadsâg", etc.)„Pe sfinţia Sa episcopul rom. gr.-cat. Mihail Pavel
reale. tasul de 40 de zile, întru amintirea neuitatei episcopul Goldiş aceste chestiuni (între cari
Grupul turbulent, zice raportorul, şi mult regretatei de toţi Tăia Moisin năs­ calomnia miserabilă a lui Ciorogariu din ul­ din Oradea-mare, împlinind 50 ani de când
cută Rimbaşiu, fostă, membră, a comitetului e preot, diecesă Orăzii a sărbat cu mari so­
a rămas departe de adunare. Aşa se timii nri ai »T. P.») peste măsură îl neliniş­
Reuniunei femeilor române din loc. lemnităţi această memorabilă zi în vieaţa epis­
vede, că chiar şi această procedură nu tesc şi s’a cătrănit mai ales pentru aceea, că copului ei. La liturgia festivă seiv;tă în ca­
Din incidentul acesta, corul vocal al
le-a plăcut celor dela cârma „Ardelenei11. „ Tribuna Poporului'1, prin acăţările ei faţă tedrala din Oradea a asistat, alăturea cu alte
bisericei noastre gr.-or. din loc, întrunit în
La adunarea din anul trecut am număr complet, a executat atît cântările de toţi, provoacă continue frecări, certe şi ne­ persoane de distinsă posiţie, şi cardinalul Dr.
fi avut într’adevăr motive să fim tur­ liturgice, cât şi cele funebrale, .— sub con­ înţelegeri. Numita foaie, după Goldiş, a d o ­ Schlauch Lorinz, episcopul romano catolic din
rim ,at p a c in ic a b u n ă îm p re u n ă con­
bulenţi, atunci când un membru de di­ ducerea d-lui învăţător Ilie Mihaiu. v ieţu ire d in e p a rc h ia A r a d u lu iu. Oradea-mare. Iubilantul însă, modest şi ne-
In ce priveşte săvîrşirea actului funebru rîvnitor de sărbătoriri, cum totdeauna a fost,
recţiune, un fundator însemnat a fost Aşa caracterisează activitatea »T. P.«
la acest parastas, părintele local, dl George s'a retras din faţa sătbărilor la tusculanul
dat afară din direcţiune, pentru-că nu a (Mangra, Ciorogariu, Russu) însuşi P. S. Sa
Oprea a fost la înălţimea chiemări, sale. seu dela Stâna de-Vale.
mai putut suferi multe lucruri întorto- dl episcop, care în anii din urmă a avut pri- M. Sa Monarchul, în legătură cu o prea-
Eşind la mormântul decedatei, în pre-
chiate, fără al cărui concurs abea s’ar fi senţa unui public număros, şi de diferite legiuri destule de a-i cunoaşte bine pe clicaşii, graţioasă scrisoare de felicitare i-a conferit
putut înfiinţa acest institut înainte cu confesiuni şi societăţi, cari au întors eparchia Aradului cu fundul în ordinul coroana de fer cl. /., cu care distinc-
sus. Preoţii şi învăţătorii din diecesă tragă ţiune e împreunat şi baronatul.
16 ani. dl părinte a rostit o cuvântare aco­ consecuenţele din caracterisarea făcută de
modată, care prin cunoscuta sa oratorie a *
Acum, când grupul de turbulenţi P. S. Sa şi cu banul lor nu mai susţină o
stors lacrămi din ochii celor de faţă, cu deo­ — Jjn act de p ietate. Administraţiunea
şi-a înfiinţat un alt institut, oare pentru- foaie murdaiă şi pe nişte zavistnici ca Man­
sebire când a acentuat marinimoasele fapte mesei studenţilor români din Braşov a luat
ce nu îşi ţine potaia raportorul ? oare şi bunătatea inimei reposate, Tiţia Moisin. gra, Ciorogariu ori pe Russu, care până şi banii hotârîrea, ca în fiecare an să celebreze cu un
direcţiunea pentru-ce nu a omis epite­ meniţi pentiu alţii i-a estorcat şi păpat prin parastas solemn memoria acelor fericiţi re-
Umil din cei de faţă. voiajurile sale.
tele din raport la adresa aceluia? * posaţi în Domnul, pentru a căror odichnă

sfiala, iubirea de muncă şi duioş:a faţă cu Şi femeea e la localul cel dintâiu che­ Toate acestea numai prin cultivarea 1. Fii mai presus de toate, cu frica lui
deaproapele ei. Numai atunci poate să fie cu mată a întemeia pacea familiei prin iubirea simţământului religios putem să le ajungem D-zeu şi fă numai ceea-ce lui îi este plăcut
adevărat iubită, căci cea mai oţerită natură ei neşovăitoare. Iubirea o face harnică, nea­ cu destulă siguranţă. Nimic ce e bun nu e 2. Fă-ţi datoria chiar şi cătră cei-ce nu
se va înmuia la căldura inimii ei. dormită, mereu preocupată de binele tutu­ greu pentru femeea religioasă, fiind-că sim­ şi-o fac pe a lor faţă cu tine.
rora, doritoare de a face vieaţa plăcută îm­ ţământul religios o îndeamnă spre bine şi-i 3. Dă-le dovezi de iubire chiar şi celor
A fi fericit este cel dintâiu şi cel mai
prejurul ei, iubirea o ajută să-’şi facă cu plă­ dă tărie, ca să înfrunte greutăţile şi să res­ ce te mâhnesc.
tare sentiment, pe care şi-l doreşte ori şi
cere datoria, să fie blândă şi răbdătoare, să pingă tentaţiunile. Ea transmite şi soţului 4. Nu abusa de iubirea altora cerând
care inimă omenească. Sentimentul acesta în­
se stăpânească pe sine şi se fie gata de a său pornirea spre bine şi-’l face să simtă, să facă ce doreşti, ci lasă-le celor ce te
să femeeaj numai din ea însăşi poate să-'l aibă.
se jertfi pentru alţii, un înger al Domnului că în mânile lui Dumnezeu stau toate, averi iubesc mulţumirea de a te îndatora.
Cea mai mare parte a omenirii cadtă în mijlocul oamenilor. , şi pagube, sănătate şi boală, nevoi şi bucurii, 5. Nu face de dragul nimănui ceea-ce
fericirea în aparenţe, mai ales în bogăţie, şi Toate aceste nu sunt lucruri, cari se şi că pe el îl mulţumim purtând grija de după convingerea ta nu e bine.
multe fete tinere îşi închipuesc, că numai pot învăţa din carte, ci virtuţi cari se sădesc noi înşine şi de ai noştri. 6 Stăpâneşte-ţi toate pornirile, căci
într’o casă mare, cu bani mulţi, luând parte în inimă prin deprinderi conduse cu înţe­ Putem noi iemeile să ridicăm societatea numai bunul cumpăt e virtute.
la baluri şi la concerte şi fiind gătite în toa­ lepciune. Cum am putea să le sădim, dacă ori s’o ducem spre ruină, căci noi creştem 7. Adună şi păstrează, ţine rîndueală
lete exagerate şi atrăgătoare, încunjurate de limităm vieaţa copilei numai la învăţătură pe viitorii ei membri şi ne-edatâ şi putinţa de
şi curăţenie, nu lăsa să-ţi între sărăcia şi
slugi supuse şi dând mese bogate se vor seacă, ba îi mai şi strivim sufletul împinte- a stăpâni pe soţii noştri şi de a-i mîna fie
boala în casă.
simţi în adevăr fericite. Adevărul e însă nind-o cu premii şi deprinzind-o să trăiască spre bine, fie spre rău.
8. Supoartă greşelile semenilor tăi şi
numai că cei lipsiţi de judecată le vor crede în continuă duşmănie cu concurentele. Nu ni-se cuvine însă să îndrumăm ţine seamă de virtuţile lor.
fericite şi le vor invidia. Educaţiunea are dar Trebue să le dăm fetelor iubirea şi spre reforme sociale ; îşi face fiecare datoria 9. Nu lăsa să între bănueală neînte­
să liniştească fantasia excitată a fetei tinere, încrederea noastră, să le îndrumăm a se la căminul său, şi dacă toate ştim să fericim
meiată în inima ta, căci mai bine e sufle­
arătând cum de cele mai multe ori sub po­ iubi unele pe altele, să le lăsăm a se ajuta pe ai noştri, întreaga societate e fericită,
tului să fie înşelat, decât se năpăstueşti.
doabele grele geme o inimă strivită de patimi, între ele şi a se îngriji la caşuri de boală, întrebarea e dar, cum are să-’şi crească fata
10. Fii nepărtinitoare şi iartă când judeci.
de dureri şi de griji, de invidie şi de ură, să le dăm mulţumirea de a servi pe cei-ce ori şi care mamă, dacă o iubeşte şi ţine, ca
11. Nu grăi de rău pe nimeni şi nu-ţi
care, ne mai putând sâ-’şi găsească conso­ ostenesc pentru binele lor şi de a găti ea să poată găsi în vieaţă maximul fericirii da părerea fără ca să fii dumerită asupra
larea in religiune, se aruncă în vîrtejul plă­ mâncări pentru ei, să le deprindem a jertfi omeneşti posibile, şi cari sunt poveţele, pe împrejurărilor.
cerilor sgomotoase, ca să uite sbuciumările, din orele lor de distracţiune spre a săvîrşi cari are să ’i-le dea ca un fel de canon al
12. Fii înţeleaptă, ascundeţi secretele
în care se află. lucruri mai grele, dar cu scop bun. Trebue, vieţuirii. în inima ta, şi nu sta de vorbă cu cei-ce te
Nu în bani, nici în străluciri stă adevă­ într’un cuvânt, să le pregătim pentru sarcina Ţinând seamă de natura femeii şi de ispitesc ori vorbesc despre lucruri scandaloase.
rata fericire, ci în liniştea sufletului şi in pacea grea, pe care vor avea s’o poarte în posiţiunea ei în societate, ele nu pot fi decât Eleonora Slavici,
casei tale, vieaţa lor. următoarele :