Page 3 - Activitatea_1902_04_12
P. 3
i Pag. 3.
Nrul 12 ACTIVITATEA
de veci s’au făcut de rude şi amici pioşi nului Ioan Deianu, a cetit într’un ziar din Acela era mai desvoltat ca alţi miei de sub pat, cu forţa, visitatorul inoportun
donaţiuni (în loc de cunune trecătoare) New-York, că a murit acolo milionarul Deianu obicinuiţi şi avea din grumazi crescut un al al d-nei Floarea, a declarat că se numeşte
pentru masa studenţilor. Primul parastas, la şi că toată averea în valoare de 18 milioane doilea cap, în spate avea două picioare îm Anghel Petrescu, are domiciliu în strada
care vor asista toţi elevii şcoalelor, se va dolari, adecă 90 milioane lei, este adminis preunate laolaltă în lugime de 5 cm., ear Ignatiu şi pătrunsese în camera de locuit
celebra anul acesta Duminecă la 31 Martie trată de statul american, din causă că până restul de 15 cm. desfăcute unul de altul şi unde a fost găsit, cu intenţia de-a lua câ
st. v. la orele 10 a. m. în Biserica Sflui acum nu s’a aflat nici un moştenitor. întocmai ca picioarele dinainte. Deasupra te-va obiecte, pentru-că e om sărac. I-a
Nicolae din Scheiu (Braşov). Dl Deianu, imediat ce a cetit această coadei se află al 7 picior în lungime de 20 cm. fost frig suc pat şi a strănutat, stricând
La acest act de pietate Direcţiunea informaţiune, şi-a adus aminte, că acest Deianu Mielul scos din oaie, cu capul lateral astfel planul lui şi liniştea d-nei Floarea.
şcoalelor medii gr.-or. române din Braşov trebue să fie unchiul seu, plecat din satul tăiat, a mai trăit ca 2—3 minute. Acum Anghel Petrescu să încălzeşte în
invită pe toţi sprijinitorii în vieaţă a mesei Turcheş acum 20 ani. arestul poliţiei. *
studenţilor. Fără a pierde mult timp, după ce s’a
înţeles cu sora sa Anica Deianu, servitoare O in v en ţiu n e im p o rta n tă . Precum — C âlâtorie p e co periştil tren u lu i.
invenţiunile armelor de ucidere în răsboiu,
la palatul justiţiei din Bucureşti a plecat la
— M a rin im o sita te a B u r ilo r . In opi nu încetează şi se întind cât mai mult, s’a Hahnel Ferencz, calfă de tâmplar, nu a că
Turcheş. Aci a adunat documentele necesare,
nia publică engleză a produs adâncă impre găsit şi un om milos, care să se gândească pătat de lucru în Vârşeţ, bani încă nu avea.
prin cari să probeze, că este rudă aproape
sie telegrama generalului Kitchener, prin la mijlocul prin care mortalitatea să fie mai S’a gândit omul ce să facă în loc străin? S’a
cu Deianu din New-York.
care a raportat guvernului, că Delarey a puţină. Aşa in Petersburg, un croitor, care decis în fine se plece acasă în Seghedin. Cum
lăsat liber pe lordul Melhuen, fără nici o Fericitul moştenitor a angajat 2 advocaţi după nume este polonez, a presentat Ţarului însă lescae nu avea în buzunar, a născocit
din Sibiiu şi împreună cu aceştia va pleca
condiţie. Aceasta a impresionat cu atât ma un costum de haine, lucrat din materie de un mod de-a călători «gratis şi franco*. Du
mult opinia engleză, cu cât se aştepta, ca săptămâna viitoare la America. mătasâ, prin care n’ar putea pătrunde glonţul. minecă seara la plecarea trenului din Vârşeţ
Cei doi advocaţi au luat pe sema lor
Delarey să pue condiţii: eliberarea lui Cronje Inf adevăr, se ştie, că mătasa este un s’a căţărat pe coperişul unui cupeu, unde cul-
toate cheliuelile ce se vor face cu acest sen-
de pildă, sau a lui Krutzinger. Drept răspuns apărător bun al corpului omenesc contra trăs cându-se ca ciobanii, s’a făcut cât se poate
saţional proces.
la această inarinimositate guvernul englez va de comod omul. Trenul mergea. Urându-’i-se
netului; şi tot aşa poate fi şi contra glonţu
sista procesul împotriva Iui Krutzinger, prin- lui; numai costul unor asemenea haine de omului s’a pus se şadă, a aprins o ţigaretă,
soner al lui Kitchener şi care avea să fie — L a şco ala de căd e ţi p e n tru pio- uniformă militară pentru soldaţi va fi prea apoi şi-a desfăcut merindea — cu un cuvânt,
osândit la moarte. n ir i din Hamburg a. D în Austria-de-jos se mare. — cu un cuvânt, ca în casă. Drumul era
Transvaal. Se pare că pe câmpul de primesc la începutul anului şcolar 1902/1903 lung, noaptea pustie, nu mai ştia ce se facă.
răsboiu e pe cale de a se face schimbare. vre-o 50 de elevi în cursul I. Se cere absol — C oncurs. In scopul zidirii bisericii A început încetinel a fluera — de urît. Cum
Generalul Wolseley a plecat din ordinul varea a 4 clase gimnasiale, reale sau civile catedrale gr. or. din Sibiiu, cu suma prelimi însă făcut este omului să-'i crească poftele —
regelui în Africa-sudică, ca să studieze si cu succes cel puţin bun. Taxa şcolară e nu nată de jd p .o d o cor. 14. fileri, prin aceasta aşa şi Hulind din ce în ce s’a trezit fluerând
tuaţia şi să raporteze. Dela raportul ce-I va mai jumătate ca la celelalte şcoale de cădeţi. se publică concurs. cât se poate de bine. Pe călătorii de desubt,
presenta, se va hotărî apoi continuarea sau Cei-ce vreau informaţiuni mai amănunţite, să Planurile, preliminarele de spese, con deşi câlătoriau clasa I. să aibă comoditate şi
încetarea răsboiului. După altă versiune mi se adreseze la comanda şcoalei. diţiile generale şi speciale de licitare se pot tichnă, îi conturba Hahnel. La o gară un
siunea lui Wolseley ar fi să cerce un mijloc — Pentru de a primit în academia de vedea în cancelaria consistoriului arch diecesan domn gras eşindu-şi din răbdate a luat la
pentru încheerea unei păci onorabile. In le marină din Fiume se cere etatea dela 14—16 str. Măcelarilor Nr. 45, până Ia 19 Aprilie întrebări conductorul. Din vorbă’n vorbă, dar’
gătură cu aceasta se anunţă, că patru membrii ani pentru cursul I., 4 clase gimnasiale sau st. n. a. c., în orele oficioase, de unde lici la înţelegere nu ajungeau, căci nimănui nu-i
ai guvernului transvalian au sosit la Pretoria reale şi un atestat dela un medic de marină, tanţii pot primî şi blanchete pentru compu trecea prin minte secesionista călătorie a lui
şi apoi după-ce au conferat cu Kithmer, au care să dovedească deplina sănătate a can nerea ofertelor. Hahnel. La gara SzOreg, conductorul a cer
plecat mai departe în Oranje. Se susţine, didatului. Petenţii trebue să se supună şi unui Oferte se primesc numai pentru zidirea cetat cu deamănuntul şi l-a aflat pe pricinaşul
că un membru al cabinetului englez ar fi examen de primire. întreagă, şi numai dacă corăspund întru toate con călător lungit ca pe iarbă verde. Hahnel a
declarat, că răsboiul se va termina în curând, diţiilor de licitare — până la ?o Aprilie st. fost imediat interogat, dar’ justificându-se în
dar nu cu victoria Englezilor. — S fâ r şitu l u n u i proces m are . In n. a. c. Ia orele 12 din zi şi sunt a se înainta de-ajuns l-au eliberat, susţinându-şi autorităţile
zilele trecute comunitatea bisericii gr.-cat. din la presidiul consistoriului archidiecesan în dreptul pentru consecueiiţele călătoriei —
Arad a câştigat procesul contra oraşului Arad, Sibiiu. «gratis şi franco*.
— D e la şeoalele de cădeţi. Pentru
care şi-a vindicat sieşi intravilanul vast, pe
public aflăm de bine a da ştirea, că cu în
care se află azi capela gr.-cat. din Arad. Prin — S e ra tă -re p re se n ta ţie în New-York.
ceputul anului şcol. 1902/1903 (21 Sept.) se
câştigarea acestui proces, purtat din partea In cursul acetei iernei a avut loc la New-York,
vor primi în cursul I. al şcoalei de cădeţi
bisericii cu multă chibzuială de dl adv. Dr. în saloanele d-nei şi d-lui Frederic S. Goodvin, E c o n o m ie
ces. şi reg. de infanterie din Sibiul 40 as
Ş t e f a n C. Pop, comunitatea gr.-cat. din ziarist, o prea frumoasă serată-representaţie
piranţi, respective în urma unei depărtări
Arad, a ajuns în posiţie de a-şi putea ridica românească. S’a representat pe o scenă im-
unii şi în cursul II. şi III.
o biserică- nouă, căci actuala e veche. Jude provisată «Serbarea Paştilor în România* şi Economie, comerciu, industrie.
Pentru susceperea în cursul I. se re-
cătoria recunoscând dreptul de proprietate «O nuntă ţărănească*, cu toate dansurile na
cere absolvarea celor 4 clase a unei scoale
al locului ce se extinde din str. Deâk Ferencz ţionale. Ca uvertură orchesta a executat
reale, gitnnasiale sau a clasei a IV-a a unei
până în str. Bisericii comunităţii bis. gr.-cat., «Nunta ţărănească* de Louis Wiest, apoi di
şcoale civile ungurească. Taxa de întreţinere 0 coşniţă de albine.
aceasta a şi procurat planul edificării, care ferite arii româneşti şi valsuri de Ivanovici.
e conformă condiţiunii părinţilor 300, 160, Bunul Dumnezeu nu cred se aibă vie-
azi e gata şi s’a şi presentat primăriei Ara Toţi invitaţii, vre-o 200 la număr, purtau
24 cor. pe un an. Celelalte condiţinni şi ţuină mai ieftină şi totuşi mai folositoare de
dului. După acest plan atât cătră str. Deâk costume româneşti. Ziarele americane au scris
determinări despre concipiarea petiţiunilor cât blânda şi sîrguincioasa albină. Zece ju-
cât şi cătră strada Bisericii se va ridica câte lungi dări de seamă, însoţite de ilustraţii,
se cuprind în «Condiţiunile de primire la găre de pământ nu aduc atâta venit unui
un palat cu 3 etage. Intre aceste două palate asupra acestei sărbări, care a avut un succes
intrarea în şcoalele de cădeţi ces. şi reg.* econom, cât aduc bună-oară 40 coşniţe de
se va zidi biserica, ear’ pe de lături, în curte din cele mai desevârşite.
(Se poate procura la cea mai proximă şcoală albine. Şi te miri totuşi, că abia se află gazdă,
se vor ridica nişte edificii pentru bazar. Afară
de cădeţi — sau în limba română la «Ti care să aibă albine în grădina lui. Rău, de
de astea în edificiu se va reserva locuinţa
pografia* societate pe acţiuni în Sibiiu — — F u r tu n ă ş i g rin d in ă . Marţi după tot rău I
pentru paroch şi învăţător, precum şi locul
pentru preţul de 40 bani şi porto postai). amiazi în Budapesta a fost furtună de vară, Şi oare pentru ce ? Lucrul e uşor de
pentru şcoală. Până-ce biserica îşi va amortisa
împrumutul ridicat pentru edificare, oraşul cu tunete şi grindină, care a durat cam un înţeles. Când Petru era mititel, tătâl său
— S e siu n e a g e n e rală a A cad em iei Arad ca patron al bisericii gr.-cat. se va în pătrar de oră. — In aceeaşi zi seara a n’avea albine, băiatul nu le-a cunoscut, nu
fost furtună cu tunete, fulgere şi grindină s’a îndătinat cu ele, şi e lucru de toţi şi de
Jto m ăn e s’a început Marţi (25 Martie st. griji de ţinerea în bună îngrijire a bisericii mare în Agria. mult cunoscut, că ce Ghiţă n'a învăţat, cu
n.) sub presidiul vice-presidentului lacob şi şcoalei gr.-cat. Dorind deplin succes reali-
Negruzi. Dintre membrii dela noi participă sării planurilor frumoase ale comunităţii gr.- greu o să ştie George. Avem lipsă va să
la şedinţe dd. Dr. Atanasie Marinescti (Sibiiu) cat. din Arad, nu ne putem reţinea de a nu — Viţel m o n stru . O vacă a lui Gri- zică de a ne îndatina deja din tinereţe cu
şi Iosif Vulcan (Oradea-mare). Membrii Flo- ne cunoaşte meritele incontestabile ale actua gorie Pîrjol din Dirmoteşti (judeţul Muscel, ori-ce lucru, dacă vrem să nu ne fie greu la
rian Porcius (Rodna), Joan cav. Puşcariu lului paroch şi protopop, dl George Telescu, Î11 România) a fătat un viţel cu două ca bătrâneţe. Atunci ne vom deprinde numai
(Bran) şi Preasfinţia Sa episcopul Nicolae care cu un zel statornic a muncit, ostenit şi pete. Viţelul trăieşte. cu drag cu ceva, dacă am început de vreme
Popea (Caransebeş) şi-au justificat absenţa jertfit pentru biserica de sub a d-sale păs cu lucrul. Şi numai lucrul cu drag făcut
prin bătrâneţe şi morb. Membrii Vincenţiu torire. — D. — Cum se pot desvăţa caii de năravul are binecuvântarea lui Dumnezeu.
Babeş (Budapesta) şi Ioan M. Moldovan (Blaj) de a fi sperioşi. Caii spărioşi îi putem des Sunt foarte mulţi, cari nu îndrăsnesc
nejustificându-şi încă absentarea, se crede — In v e stig aţie la p re tu ra d in M ăl- văţa de acest nărav rău, dacă obiectele de să cultiveze albinăritul, de oare-ce se tem,
că-i vor pişcă albinele. Teama aceasta e fără
că vor merge la şedinţe mai târziu. —- m a g iu . Corniţele comitatului Arad, la plân- cari se spărie le punem înainte ca să le
temei. Căci trebue să ştie ori-ce om, că al
Primul act al sesiunii a fost trimiterea unei soare, mai multora din cercui pretorial al'Hăl- miroasă. Aceasta trebue făcut mai de multe
binele nu împung pe nime, dacă le lasă în
telegrame de condolenţă reginei Elisabeta la magiului, a ordonat investigaţie contra proto- ori, dacă se întâmplă să se spărie, nu trebuş
Segenhaus din prilejul răposării princese i pretorului Dr. Lengyel Sândor, în causa mai bătuţi, ci din contră să fim cât se poate pace. Mai se vă spun una, câ albina îşi cu
Maria de Wied, mama reginei. ; multor iregularităţi şi abusuri de puterea oficială. de prietenoşi cu ei şi arătându-le imediat noaşte stăpânul şi familia, de cari nu se
atinge. Sunt albine, cari am putea zice,
obiectele de cari s’au speriat, după modul
că cunosc mai bine pe om decât mulţi oameni
arătat mai sus, îi vom desvăţa de acest
— O m oşten ire de 00 m ilio a n e lei. — O f a m ilie tale n tată. In Uj-S6ove chiar. Am fost de faţă, când odată un co
nărav rău.
In satul Turcheş, de lângă Braşov, se află un a murit preotul reformat (calvin) Al. Vene- pilandru al unui stupar mătura cu mâna
bătrân anume Ioan Deianu. Acesta a avut un ţianer. Un frate al lui e rabin în Ujpăcs, goală albinele într’o coşniţă, fără să-’l fi
frate, care acum 20 de ani a plecat dela casa aultul preot romano-catolic într’altă comună. Un hoţ, care strănută. D-na Floarea pişcat. Pentru ce? Pentru-că l’au cunoscut.
părinţilor în America, spre a-’şi găsi norocul. Şi apoi să mai zică cineva, că Jidanii nu sunt D. Florescu, negustoreasă de mărunţişuri în Să nu începem numai decât cu albi-
Era un tinăr, după cum spun astăzi ru talentaţi. calea Griviţei (Bucureşti) a închis eri sara nărie mare. E destul la început o coşniţă.
dele sale, vioiu şi plin de curaj. prăvălia şi s’a dus să se culce. De abea Locul să fia numii bine astupat şi să nu fie
După doi ani de şedere în New-York, — M in u n i de ale n a tu r ii. In comuna se suise in pat, când aude sub pat un straş friguros.
Deianu a scris fratelui seu că se află foarte Bucium, pretura Orăştiei, economul Izdrailă nic strănutat. Speriată de acel sunet, fe Lucrul să meargă cam aşa : Prăsitorul
bine şi câştigă bani mulţi. Ivănescu a scos din o oaie un miel cu 2 meia a sărit din pat şi aşa de delicat cum are un copil de 10—15 ani, acesta va da din
De 18 ani însă Ioan Deian n’a mai pri capete şi 7 picioare. Oaia nu putea să fete, era îmbrăcată, a alergat în curte strigând vreme în vreme şi de grija albinelor. Astfel
mit nici o scrisoare dela fratele seu. după cercetare, numitul econom a aflat, că ajutor. Au venit vecinii şi gardistul postat se dedă copilul cu albinăritul. Pe lângă
Acum câte-va săptămâni dl Nicolae mielul are 2 capete, din care pricină nu în stradă. Toţi au intrat repede în casă si dânsul mai ţine economul un slugitor, din
Deianu, antreprenorul cantinei dela fabrica de poate făta. A aflat cu cale a tăia capul la au căutat sub pat. Acolo, ghemuit si tre care şi de la dânsul să înveţe, ce are de
chibrituri din Bucureşti, care este fiul bătrâ teral, care era deja afară şi a scos mielul. murând, sta un nenorocit sdrenţuros. Scos făcut omul cu albinele, Când vine vremea,