Page 1 - Activitatea_1902_04_13
P. 1
Anul II. Orăştie, 10 Aprilie n. 1902. Nr. 13
INSERTIUNI: ABONAMENT:
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe * 1 2 3 4 5 6/2 an 3 cor.
reduse.
Pentru plugari— ţărani pe an
4 coroane.
Manuscriptele sunt a seadresa
redacţiei şi acelea nu să îna
Pentru România şi străinătate:
poiază.
Pe an 16 franci.
Foaie politică, economică, socială şi literară
Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în fiecare Joi.
D r. A urel M untean L a u r i a n B e r c i a n
Cetind pasage entusiaste, zise în siunea lui Dragoş. — Scrisoarea lu Bu- învită Venerabilul cler şi iubitul popor a
diferite adunări, de bărbaţi aievea valo tean. — Petiţiune, naţiunilor unite. — Eparchiei a se face părtaş durerii sale şi
„Cartea de Aur“ roşi şi în faţa poporului setos de drep Ursoriul naţiunii române. — Petiţiune această durere a o exprima şi prin semnele
în favorul celor arestaţi. — Al doilea acelea din afară, prin cari fiii cei buni îşi
turi şi libertate, te cuprinde o bucurie,
de ursoriu, adresat Monarchului. — Răs arată iubirea lor fiiască cătră iubitul lor
încât verşi lacrămi şi te cugeţi a soarbe
punsul lui Bach şi replica Românilor. — părinte
T. V. PĂCĂŢIAN. cuvintele divinisătoare şi îmbărbătoare de Convenţia româno-maghiară. — Proiect De aceea, onorat cler şi iubit popor
pe buzele oratorului plin de iubire cătră de lege în chestia naţionalităţilor. — In credincios, subscrisul consistor, în privinţa
neamul seu. chestia despărţirii hierarchice. — Re mani testării doliului faţă de Părintele care
clamarea unei academii de drept. — Pe se desparte de noi, dispune următoarele:
Credinţa, diliginţa ţi suferinţa pe Cine doreşte a-şi cunoaşte istoria tiţiunea Arădanilor. — Petiţiunea Bă
lângă, împlinirea datorinţelor grele în ale neamului seu şi faptele bărbaţilor vred 1. îndată după primirea acestui circular
năţenilor. — Pentru cei morţi. — Pe Ia toate bisericile din eparchia noastră să se
deobligămintelor chemării omului de mul- nici de aducerea aminte şi cine voieşte tiţiunea episcopului Erdelyi. — Ultima tragă clopotele dimineaţa, la ameazi .şi seara
te-ori rSmân ne remunerate, însd la D-zeu a se pregăti pentru apărarea poporului representaţiune a delegaţiunei române. în zilele de Duminecă şi Luni, în 24 şi 25
nici când. din care face parte, să-’şi procure «Cartea — Memorandul lui Şaguna. — Repriviri. Martie st. v. a. c., când se va face înmor
Această zicere a lui Lavater am de Aur«, care cu drept poartă această — III. Sub absolutism. — Zece ani grei mântarea. cea mai apropiată
(1850-1859).
2. In Dumineca
dori din toată inima s6 nu avem prilej numire.
Recomandând din nou acest voi. după înmormântare să se facă în toate bi
a o aplica cu timp la obositoarea muncă Credem, că nu se va afla Român, sericile din eparchia noastră parastas solemn
I. publicului român, felicităm pe dl T.
a confratelui nostru, care grea sarcină cărturar şi bibliotecă populară, care se pentru od hna sufletului fericitului Episcop
V. Păcăţian pentru întreprinderea sa
a luat asupraşi, când s’a decis a scoate nu-şi procure acest tesaur nepreţuit, Iosif, la care va asista întreg poporul cre
ostenitoare, dorindu-’i dinjnimâ recom
la iveală cele mai scumpe tesaure ale ajutând prin aceea autorului a nu în dincios şi tinerimea şcolară.
pensă strălucită. 3. Acest parastas să se repeţească la
poporului seu, al cărui interes i-a ză târzia cu edarea şi a celorlalte voi.
lie d . „ A cM v ită ţii‘(. 40 de zile, socotite dela ziua morţii, eventual
cut la inimă, împlinind o lacună atât următoare (7), cu cari va îmbogăţi li
în Dumineca proximă.
de arzătoare şi actuală pentru present teratura română. 4. Tot asemenea să se repeţească pa
cât şi pentru viitor, prin aceea, că s’a Volumul I. precum şi cele urmă rastasul şi la o jumătate de an şi la un an
silit a eda totul în un mănunchiu. toare se pot procura dela autor în Sibiiu dela ziua morţii. încât zilele destinate pentru
parastas ar cădea în zi de lucru, să se ţină
Avem înaintea noastră volumul I. (strada Măcelarilor 34) şi costă exem Iosif Qoldiş,
»Luptele politice-naţionale ale Români plarul (50 coaie tipărite, 788 pag.) broşat parastasul în Dumiueca următoare.
5. Până la întregirea scaunului epis-
lor de sub coroana ungară«. O colec- io coroane, legat în pânză / / coroane copesc la ecteniilr* rLla cf io-...—;- — -
ţiune peste măsură preţioasă, plină de 6o bani, plus porto. jfLpiscop v**" \jr/ r*A»*fr* cei morţi să se pomenească Archiereul Iosif.
mari. Ienopolei şi Hălmagiului, precum şi al
valoare şi foarte bogată de cele mai Cuprinsul volumului I. e următorul. părţilor adnexaie din Bănatul-timiş an, mem 6. Până la întregirea scaunului epis-
bru al casei magnaţilor, membru corespondent copesc !a ecteniile pentru cei vii să se po
scumpe documente şi acte privitoare la P refaţă: — I. înainte de redeş al Asociaţiunii Române din Bucureşti, etc. etc., menească numele înalt Preasfinţitului Ar-
toate luptele noastre politice-naţionale teptare. — Introducere. — Biserica ro a adormit în Domnul în reşedinţa sa episco; chiepiscop şi Metropolit Ioan.
din trecut, despre cari foarte puţini aveau mână sub principii calvini. — Diploma pească, Sâmbătă în 23 Martie (5 Aprilie) 1902 In fine aducem la cunoştinţa onoratului
cunoştinţă şi a cărora urme abea se leopoldină. — »Unirea«. — Ioan Ino- în vâstă de 66 de ani şi în anul al 3-lea nostru cler şi a iubitului popor, că cârma
cenţiu Klein. — împăratul Iosif II. şi asupra eparchiei noastre pentru toată durata
mai află în archivele publice şi private. al păstoriei Sale Archureşti.
Românii. — Plânsoarea clerului şi po Rămăşiţele pământeşti ale Preasfinţitu- văduviei scaunului episcopesc cu ziua de
Pe temeiul numelui nostru din frun
porului iliric. — «Suplex libellus Vala- lu; adormit în Domnul, aşezate în sala reşe astăzi o a luat şi o va purta consistorul
tea foii, aflat-am cu cale a da loc apre- chorum«. — Petiţiunea Românilor din dinţei episcopeşti, se vor strămuta cu proce eparchial în sensul prescriselor Statutului-
ţierilor cuvenite chiar la acest loc, după- diecesa Aradului. — Rugămintea epis- siune bisericească la biserica catedrală a epis organic.
ce convinşi suntem, că st. autor chiar copilor Moga şi Lemdnyi. — In chestia copiei, Duminecă în 24 Martie (6 Aprilie) a. A rad, din şedinţa consistorială, ţinută
episcopiei neunite a Ardealului. — întă în 23 Martie (5 aprilie) 1902.
prin «activitate» neobosită sa nizuit a c., la 5 ore d a., unde se va face priveghiarea
rirea maghiarismului. — II. Anii redeş de noapte prescrisă prin ritualul bisericesc. Consistorul eparchial gr.-or.
concurge la luminarea confraţilor sei,
teptării (1848—49). — Revoluţia fran Luni în 25 Martie (7 Aprilie) la 10 ore român din Arad.
cari chiemaţi vor fi a continua lupta ceză. — Mişcarea popoarelor în Austria. dimineaţa se va începe rînduiala înmormen-
începută pe temeiul perceptelor stabilite — Evenimentele dela Viena. — Ma târii, şi după aceasta se vor transporta ră Auyustin Hamsea,
archimandrit.
de părinţii noştri. ghiarii la Viena. — Cererile naţiunii măşiţele pământeşti ale răposatului Episcop Prin moartea Episcopului Goldiş şi
maghiare. — Pretensiunile Cehilor. — pe lângă întregirea acestui scaun, la tot
Afli o bucurie nespusă când arunci la sfânta mănăstire Hodoş-Bodrog, unde se
Pretensiunile naţiunii croate. — Conci- vor aşeza spre vecînică odichnă. caşul, deschidese-or eară anumitele animo-
privirea în cuprinsul acestei cărţi, în care
lianţa Saşilor. — Ministerul unguresc. — Consistoru! diecesan cu adâncă durere sitâţi.
toate datele sunt adunate în mod crono Kossuth şi Croaţii. — Activitatea die aduce această tristă întâmplare la cunoştinţa Dorim din inimă, că la acest loc atât
logic şi dai de lupte, cari până acum erau tei maghiare. — Mişcarea Slovacilor. — de însemnat să fie ales un bărbat integru
publică.
resfirate în diferite broşuri speciale. Congresul Şerbilor. — Maghiarii din Ar Arad, în 23 Martie (5 Aprilie) 1902. din toate punctele de vedere.
deal. — Opiniunea publică română. — Alegătorii îndreptăţiţi ai acestei Eparchii
«Cartea de Aur« a d-lui T. V. Pă- Consistorul gr.-or. rom. al
Mişcarea Românilor. — Simeon Bârnu- să aibă în vedere închegarea tuturor forţelor
căţian va servi la toată suflarea româ eparchiei Aradului.
ţiu. — Adunarea dela Dumineca Tomii. de cari dispun, grupându-se pe lângă per
nească de informator netăgăduit în ce — Pregătiri pentru adunarea cea mare. soana cea mai bine meritată şi având în bă
priveşte cunoaşterea luptelor avute de — Conferenţa prealabilă. — Vorbirea gare de seamă, că Episcopul este al tuturor
înaintaşii noştri. lui Bămuţiu. — p ig Maiu. — Actele Circular şi nu păpuşe în mâna numai a unei fracţiuni.
adunării naţionale. — Adunarea dela Din biografia defunctului Archipăstor
Din firul aceleia avea-vor prilej bă
Pesta. — Adunarea dela Lugoj. — Dieta cătră toate oficiile protopresbiterale şi paro- comunicăm următoarele:
trâni, bărbaţi şi tineri a-şi culege nutre- chiale din districtul cousistorului din Arad.
dela Cluj. — Deputăţia română la Mo- I o s i f G old iş s’a născut în 17 Fe
mănt pentru continuarea luptei, mai cu narchul. — Trei proclamaţiuni. — Des Cu inima înfrântă de durere aduce bruarie 1836 în Socodor (comit. Aradului)
subscrisul consistor la cunoştinţa Veneratului
samă dacă se vor convinge, eu câtă chiderea dietei ungare. — Activitatea din părinţi ţărani. Clasele primare le-a ab‘
cler şi popor din eparchia Aradului trista
ardoare şi abnegaţiune s’a purtat lupta comisiunii regnicolare. — Chestia ro solvat în comuna natală şi în Bichiş, gim-
pentru recâştigarea drepturilor naţionale mână în parlament. —- Croaţia şi Un ştire, că Preaveneratul şi iubitul nostru nasiul inferior l’a frecuentat în Sarvaş, gim-
garia. — Trei adunări româneşti. — Archiereu, Prea Sfinţia Sa părintele Episcop nasiul suprem şi maturitatea le-a făcut în
— şi la câte şi ce fel şi chip de per- al diecesei gr.-or. române a Aradului
Manifeste şi decrete împărăteşti. — Ac Arad, unde a absolvat şi teologia. A fre
secuţiuni erau părinţii noştri expuşi. Iosif G-oldiş
ţiunea lui Kossuth. — Apel la popu cuentat apoi academia de dreptmi în Dobriţln
Din trecutul luptelor părinţilor şi laritatea lui Şaguna. — Comitetul ro astăzi la orele 5l/3 dimineaţa după un morb şi a ascultat la Pesta filogia clasică. E de
protopărinţilor noştri, enumărate în acest mân de pacificaţiune. — Alte manifeste greu şi plin de suferinţă a încetat din vieaţă, notat, că în timpul studiilor sale din Arad,
volum, ori şi care poate trage convin şi proclamaţiuni. — Abzicerea împăra dându-’şi nobilul său suflet în mânile Crea Goldiş a trăit în împrejurări materiale foarte
tului Ferdinand. — In contra guvernu torului în anul 66 al etăţii, al 3-lea al Ar- sărace. El însă a trebuit să se susţină dând
gerea, cât de departe stăm noi azi de
lui din Cluj. — Adunarea naţională chipăstoririi Sale. lecţii şi fiind „curator'1 al clasei.
virtutea lor neînfricată, de voinţa lor
dela Sibiiu. — Românii la Monarchul. In faţa acestui dureros cas, subscrisul In 1865 corniţele suprem George Popa
tare ca stânca de granit şi de pofta lor — Constituţia din 4 Martie (1849). — consistor întrunindu-se în şedinţă a luat mă de fericita aducere aminte, l’a numit vice-
de a se jertfi pentru binele de obşte — Alte petiţiuni. — Proclamaţia lui surile de lipsă pentru o deamnă înmormân notar la comitat, car mai târziu fu ales de
al neamului. Csânyi. —■ Detronarea dinastiei. — Mi tare a Veneratului Archipăstor şi prin aceasta congregaţie prim-notar al comitatului Arad.