Page 2 - Activitatea_1902_04_13
P. 2

Pag-  2.                                                                 A C T I V I T A T E A                                                              Nrul  13

          La  îndemnul metropolitului Şaguna,  I.  Goldiş  care  răposatul  a  conlucrat;  apoi  dela  poporul  universităţile  maghiare, —  ori  cât de  revoltat  orientări  a  numiţilor  factori  asupra  chestiu­
          părăsi  la  1869  cariera  civilă  şi  se  călugări la   eparchial  păstorit  abea  în  21/a  ani,  şi  la  fine  aş  fi  în  sufletul  meu  contra  amestecului  ne  nilor  de  organisaţie ale Federaţiunii  şi  asupra
          mănăstirea  H.-Bodrog,  luând  numele  de losif.   rosteşte  o  rugăciune,  eară  părintele  archiman­  mai pomenit şi  contra ostilităţii  fără precedent,  istoricului  congreselor  ei.
          Tot  atunci  fu  numit  profesor  de  teologie,   drit  Filaret  Musta  face  rugăciunea  de  înge-  pe  care  ministrul  şi  autorităţile  universitare   Renunţ  de  astă-dată  chiar şi  la  dreptul
          apoi  secretar  episcopesc  pe  lângă  episcopul   nunchiare.                        dela  Budapesta  le-au  manifestat  nu  numai  să  întreb:  ce  fel  de  informaţii  îşi  permit  a
          Ivacicovicî  şi  asesor  referent  consistorial.  In   Corul  cântă  »în  veci  pomenirea  lui«  şi  faţă  cu  studenţii  românii,  dar’  faţă  cu  însăşi  da  factorii  maghiari  ai  Federaţiunii  asupra
          1873  ministrul  Trefort  îl  numi  profesor  or­  se  începe  conductul  imposant  până  la  podul   organisaţia  în  vigoare  a  Federaţiunei.  acesteia? Renunţ să cercetez fenomenul  ciudat,
          dinar  de  limba  latină  şi  română la  gimnasiul  Murăşului,  de  unde  publicul  se  reîntoarce,  şi   1.  S’a  formulat  acuzaţia,  că  printre  că  o  campanie  ostilă  actualei  organisaţii  a
          de  stat  din  Arad.                       carul  mortuar  tras  de  6  cai,  e  însoţit  de  30  studenţii  români  din  Ungaria  *)  s’ar  agita  Federaţiunii  este  nu  numai  tolerată,  dar’
              In  1892  sinodul  diecesan  îl  alese  vicar  de  trăsuri,  cu  preoţii  şi  onoraţiorii  câţi  au
                                                                                               ideea  ataşării  la  delegaţia  studenţilor  din  este  chiar  sprijinită  de factori oficiali maghiari
          al  Oradiei.                               încăput  până  la  mănăstirea  Hodoş-Bodrog,   România.  Nici  o  iotă  din  acuzaţia  asta  nu-’i  ai  Federaţiunii,  cari  par  a-'şi  fi  uitat  de  pro­
             La  1896 fu ales deputat în dietă. In calitatea  unde  din  nou  între  cântările  obicinuite,  osă-
                                                                                               adevărată,  pentru  simplul  motiv,  că  de  o  misiunile  solemnele  făcute  la  congresul  din
          aceasta  el  aparţinu  partidului  guvernamental  mintele  răposatului  s’au  aşezat  la  locul  de
                                                                                               asemenea  agitaţie  nu-’i  nevoe.  Ataşarea  stu­  Paris:  că  de  aci  încolo  nu mai sunt  Maghiari
          şi  îndeosebi  grupului  tiszaist.  Când  s’au  pus  odichnă  vecînică,  dându-să  sub  îngrijirea  fra­
                                                                                               denţilor  români  din Ungaria  grupului  studen­  în  cestiunile  Federaţiunii,  ci  sunt  membri,
          la  ordinea  zilei  în  dietă  legile  politice  bise­
                                                     ţilor  călugări.  D-zeu  să-’l  odichnească  în  pace  ţilor  din  regatul  român este  un  fapt  împlinit  devotaţi  ai  acesteia 1
          riceşti,  a  votat  pentru  aceste  legi,  punându-  şi  sufletul  să  se  aşeze  în  ceata  drepţilor.
                                                                                               de  ani  de  zile  şi  consacrat  de  însăşi  organi­  Deocamdată  renunţ  a  lămuri  aceste pe­
          se  astfel  în  oposiţie  cu atitudinea  archiereilor                                saţia  actuală  a  Federaţiunii.  Dacă  nu  altceva,
          si  a  corpurilor  representative  ale  bisericei.          Epilog.                  statutele  Federaţiunii ne  impun să  ne  ataşăm   nibile  momente.  Am  nădejde că d-nii Wlassics
               In  2/14  Maiu  1899  fu  ales  de  episcop                                                                                Vâcsey  etc.,  vor  recunoaşte,  că  au  fost  rău
                                                          Cu  mare  pompă  a  fost  introdus  acest  secţiunii  române,  fiind-că  articolul  7  decre­  orientaţi  şi  vor  grăbi  a  revoca  măsurile  de
          al  Aradului  în  locul  rămas  vacant  prin  ale­
                                                     Archiereu  în  scaunul  său  după  alegerea  sa  tează  explicit:  »Chaque  membre  doit  âtre   teroare,  cari  lovesc  nu  numai  în  secţia  ro­
          gerea  de  Metropolit  a  episcopului  Meţianu.  destul  de  agitată.  Fiii  bisericei  sale  şi  acum  inserit  â  la Section de sa propre  nationalite«...
               La  1880  fu  ales  membru  corespondent                                                                                   mână,  ci  lovesc  în  însăşi  organisaţia  Federa­
                                                     la  finea  vieţii  lui  i-au  dat  tot  acelaşi  onor  şi  E  adevărat,  că  la  Paris,  delegaţia  studenţilor   ţiunii.  Sper  că  vor  face  aceasta  fie  în  urma
          al  Academiei  Române,  în  urma  unei  pole­
                                                     cu  aceeaşi  pompă  l-au  petrecut  la cele  eterne.  maghiari  a  provocat  o  nouă  discuţie în  jurul   lămuririlor  ce-’mi  permit  a  da  eu  şi  cari
          mice,  ce  a  purtat’o cu succes contra  lui Rethy,
                                                     A  trăit  însă prea puţin, şi  în  acest  timp  scurt  acestei  chestiuni,  dar’  resultalul a  fost  şi  mai   vor  ajunge  la  cunoştinţa  d-lor  pe  aceeaşi
          care  susţinea  teoriile  lu  Rosler  şi  Hunfalvy.   afară  de  împlinirea  obligămintelor  faţă  de  categoric   pentru   organisaţia   Federaţiunii
          A  colaborat  la  almanachul „Muguri11  în 1859,   oameni  cari l-au  sprijinit! a alegerea sa;  altceva  potrivit  principiului  naţionalităţii  etnografice,   cale,  pe  care  au  luat  ştire  de  un  articol
          apoi  Ia  „Speranţa11  şi  „Lumina11,  al  căreia   nau  putut  face  nici  bisericei  nici  neamului  ear’  nu  politice.  Dl  Ludwig,  actualul  preşe­  al  «Tribunei»,  fie  în  urma  intervenţiei  ofici­
          redactor  a  fost.                         seu,  şi  nici  luişi  propriu.  A  murit  deci  ne­  dinte  al  Federaţiunii,  şi  secţia  maghiară  cu   ale  a  comitetului  central  al  Federaţiunii,  fie
                                                                                                                                          în  urma  unei  mai  puţin  interesate  atitudini
                  înmormântarea                      mulţumit  şi  s’au  împlinit  şi  la  dînsul  cuvin­  sediul  la  Budapesta,  ar  fi  putut  şi  ar  mai   a   secţiunii   ungureşti,   când   ’i-se   cer
                                                     tele  „toate  sunt  deşertăciuni  câte  nu  rămân  putea  orienta  pe  d-nii  Wlass'cs  şi  Vâcsey,
              episcopului  l o s i f  Goldiş.        după  moarte.11                           să  nu  lovească  cu  atâta  uşurinţă  şi  cu  atâta   informaţii.
                                                                                                                                               Dar'  şi  pentru  caşul  că  m’aş  înşela  în
                                                          De  altfel  faptele  bărbaţilor  mari  se  în­  necoinpetenţă  în  legiuirea  Federaţiunii.  Să
                                                                                                                                          speranţele  mele,  pot  asigura  pe  cei-ce  tero­
               înalt  Preasfinţitul  archiepiscop şi  metro­  registrează  în  istorie.        nu  nesocotească  atât  de lesne nici  decisiunile
                                                                                                                                          rizează  :  că  nici  Federaţiunea  noastră  nu-’i
          polit  Ioan  Meţianu  din  cause  sanitare  ne-                                      congresului  dela  Paris,  unde  consulatele  stu­  făcută  să  asculte  de  dictatura  nu  ştiu  cărui
          putend  lua  parte  personal,  a  concrezut  a  fi                                   denţilor  români  din  Ungaria  au  fost  recu­  ministru  ori  rector,  nici  studenţimea  română
          representat  prin  Preasfinţitul  episcop  dela                                       noscute  ca  fiind  legale,  ear’  propunerea  ma­  din  Ungaria  nu-’i  devotată  Federaţiunii  atât
          Caransebeş  Nicolau  Popea,  care de  asemenea   „Corda Fratres“.                    ghiară,  ca  ele  să  fie  ataşate  secţinnei  un­  de  puţin,  ca  să  nesocotească  oiganisaţia  ei,
          bolnav  fiind,  nu  s’a  putut  presenta.                                            gureşti,  a  trebuit  revocată  prin  însuşi  dl   de  dragul  unui  condamnabil  amestec  politic.
                Archidiecesa  a  fost  representată  prin  o      Un  răspuns.                  Ludwig  —   în  urma  unanimei  stăruinţi  a   3.  In  sfîrşit,  o  cestiune  de  principiu,
          deputaţiune  constătătoare  din  Reverendisimul                                       şefilor  de  secţiuni  d n  comitetul  central  al
                                                          Activitatea  culturală  pe  care  secţiunea                                     Federaţiunea  este  fondată  în  scopuri  cultu­
          domn  protopresbiter  şi  asesor  consistorial                                        Federaţiunii.
                                                     română  a  Federaţiunii  internaţionale  stu­   2.  A  fost  calomniată  ca  «tradare  de  rale  şi  umanitare.  Este'  fondată,  ca  să  în­
           Ioan  Papiu,  însoţit  de  protopresbiterii  dela
                                                     denţeşti  o  desvoaltă  în  strictă  conformitate  patrie»,  ca  «iredentă»  şi  mai  ştie  sfântul  ce,   frăţească  popoare,  ear'  nu  ca  să  favorizeze
           Hia  şi  Orăştie,  Avram  Păcurariu  şi  Vasile
                                                     cu  legile  de  organisaţie  şi  cu  scopurile  Fe­  atitudinea  legală  a  stud. nţimei  române  din  tendinţi  politice  contrare  şi civilisaţiei şi  uma­
           Domşa.                                                                                                                         nităţii.  Eată  de  ce  s'a  acceptat  principiul
                Diecesa  Caransebeşului  era representată   deraţiunii,  —  a  devenit, în  vremea  din  urmă,  Ungaria.  Nici  prin  minte  nu  le-a  trecut  acu­
                                                     obiectul  unor  stranii  discuţiuni  în  presă  şi  zatorilor:  că  în  Federaţiune  nimeni  nu  se   organisării  după  naţionalitate etnografică, ear’
           prin  dl Archimandrit Filaret Musta,  Dr. Barbu,
                                                     în  parlamentul  maghiar  şi  este  ţînta  unor  poate  constitui  decât  potrivit legilor  acesteia   nu  după  state.  Dacă  se  accepta  acest  din
           Bădescu  şi  Barzu,  M. Popovici,  protopresbiter
                                                     măsuri  excepţionale   ale   d-lui   ministru  şi  nici  decât  conform  dorinţelor  politice  ale   urmă  criteriu  de  organisaţie,  erau  sacrificate
              Aeţnva.
                Ueia  v-'ittuw»------   - -   ----„1  Man.  Wlassics  şi  ale  d-Iui  rector  de  universitar.»  ” nui  sau  altui  vremelnic  ministru  ori  anual   popoare  de-o  cultură  veche ca  Polonii, Cehii,
          gra  cu  protopopii  T.  Păcală  şi  Roxin.  Vâcsei  din  Budapesta.  Lestiunea  s’a  tratat  rector,  oameni  fără  nici  un  drept  de  cuvânt  Finlandezii  etc.   Poteau  fi  sacrificaţi  chiar
                Pe lângă aceste  deputaţiuni  au  luat  parte   pe  un  tărîm  care,  fiind  politic,  nu  se  împacă  în  chestiunile  interioare  ale  Federaţiunii.  Maghiarii,  dacă  să  proceda  conform  drep­
                                                     sub  nici  un  raport  cu  menirea  Federaţiunii   Dacă  situaţia  mea  oficială  nu  ’mi-ar  tului  internaţional,  care  nu  ştie  de  un  stat
          la  înmormântare,  de  sine  înţeles,  toate  nota­
          bilităţile  din  oraşul  Arad,  bisericeşti,  civile   noastre.  Nu  vreau  să  alunec  şi  eu  pe  acest  impune  o  complesanţă  extremă  faţă  cu  nişte  maghiar  şi  de-o  representanţă  maghiară  în
          si militare, toţi  protopresbiterii diecesii, preoţii,   tărîm,  fiind-că  ar  trebui să acuz şi să condamn  autorităţi  publice  ale  unei  ţări,  care  a  oferit  străinătate,  ci  ştie  numai  de un  stat  Austro-
           învăţătorii  si  popor.                   însumi  pe  aceia,  cari  fără  cuvânt  acuză  şi  Federaţiunii  noastre  ospitalitatea  sa,  —   ar  Ungar  şi  de-o   representanţă   diplomatică
               Cântările  funebrale  erau  executate  de  condamnă  studenţimea  română  din  regatul  trebui  să  înferez  cu  cele  mai  necruţătoare  Astro-Ungară.  Ei  bine,  cine  ar  fi  representat
          protopresbiterii Traian  Putici  şi Ioan  Troilescu  ungar.                           calificative  insultele  nesocotite  ce  să  aruncă  atunci  statul Austro-Ungar:  Nemţii, Maghiarii,
          cu  deosebită  pricepere, şi  de corul  seminarial,   Calitatea  mea  de   vice-president  al  în  faţa  studenţimei  române.   Cehii,  Polonii,  Rutenii,  Evreii,  ori  —  rene­
          care  peste  tot  a  dat  dovadă,  că  e  un  cor  Federaţiunii  şi  director  al  Secţiunii  Române,   Sunt  însă  atât  de  îngăduitor,  să  admit  gaţii.?  Ne-ar  plăcea  să  ne-o  spună  asta chiar
          bine  instruat  şi  condus.  La  fine  părintele  ar­ îmi  impune  datoria să lămuresc situaţia numai   că  dl  ministru  Wlassics,  dl  rector  Vâcsey,  Maghiari  neaoşi  ca  d-nii  Wlassics,  Ludw'g
          chimandrit  Augustin  Hamsea  a  rostit  o  cu­  din  punctul  de  vedere  al  rolului  studenţimei   parlamentul  maghiar,  presa maghiară  —  n’au  ori  alţii.
          vântare  foarte  bine nimerită,  scoţând  în  relief  române  din  regatul  ungar  în  Federaţiune.   procedat  cu  rea  credinţă  şi  cu  ascunse  şi   Ni-se  cere  nouă,  studenţilor  români
          virtuţile  şi  calităţile  ideale  a  archiereului  ră­ Mi-se  mai  impun,  cu  o  cale,  şi  reserve,  de   neiertate  scopuri  politice. Sunt gata  să  atribui   din  Ungaria,  să  fim  ataşaţi  secţiunii maghiare
                                                                                               acea  atitudine  fatală  unei  desăvîrşite  lipse de
          posat  şi  învăţăturile  ce  se  pot lua  din  acelea,  cari  voi  ţinea  seamă,  până  va  fi  cu  putinţă.                    Dar’  e  cu  neputinţă.  E absurd.  Acea  secţiune
          termină  cu  iertăciunile ce le  ia,  începând  dela  Voiu  răspunde  deci,  cu  toată  liniştea,  —   *)  D.  D. Wlassics  şi  Vâcsey  au zis consecuent,   represintă  poporul  maghiar  şi  o  cultură  ma­
                                                                                               „studenţi  maghiari  cari  vorbesc  româneşte" ;  eu cred
          înalt  Preasfinţitul  metropolit,  înaltul  guvern,  acuzaţiilor  maghiare;  şi  voiu  căuta să combat                          ghiară,  cari  s’au  dovedit  atât  de  adese-ori,
                                                                                               că  mai  corect  ar  fi  fost  să  se  combine  expresia
          Consistor  şi  membrii  sinodali,  precum  şi  dela  cu  argumente  legale  măsurile  de  teroare  ce                           că  sunt  altceva  decât  celelalte  popoare  civi-
                                                                                                „studenţi  români  cari trebue să vorbească  ungureşte".
          toate  celelalte  autorităţi  notabile  din  loc,  cu  s’au  decretat  în  contra  colegilor  români  dela  —  I.  S.           lisate  şi  decât  celelalte  culturi  europene.
                                                     oare-ce  întreg românismul  este eminescian  pe  omagiu  adus  la  a  10-a  aniversară  a  morţii  vândă  corpul.  Are  drept..,,  prin  schimbările
                JF01Ş0ARA                            simist,  deoare-ce toţi  îl  avem  în  inimă, dacă  nu  lui,  cât  şi  din  causă  că  evenimentele  tragice  prin  cari  am  trecut,  corpul  meu  trebue  să  fi
                                                     pe  buze,  Eminescu  va  fi  pentru  România  un  se  precipită,  întâmplările  se  rostogolesc  cu  devenit  fenomenal».
                                                     mântuitor,  un  adevărat  Mesia.  Căci:  nihil est  turbare  unele  asupra  altora  şi  ele  pot  să  ne
                                                     in  intellectu  quod  non  ante  fuerit  in  sensu  ducă  la  perire  mai  iute  chiar  de  cât  a  pre-
                      EM INESCU                      (nimic  nu  este  în  minte,  care  să  nu  fi  fost  văzut’o  aceasta  geniul  nostru  protector,  ne­  „ Te-ai  dus  Evreule...  te-ai  dus  şi  ni ai
                                                                                                                                          vândut  chinuitorului  de  suflete",  murmură  el
          PESIMIST,  PROFET  ŞI  ECONOMIST           mai  întâi  în  simţiri).                 muritorul  Eminescu,  in  pesimismul  său.  De   cu  o  resignaţie  dureroasă».
                                                          Iar  dacă  »Doina«  oglindeşte  firea  nea­  altfel:  pesimismul  lui  Eminescu  însemnează
                                                     mului  nostru  cu  toate  dorurile  şi  aspiraţiile   perirea  economică  a  României.    La  Slatina  avem  măcelul  între  ţărani
                                                                                                                                          şi  soldaţi,  la  Buzeu,  Craiova  ş.  a.  mişcări,
                                                                                                    Aşa  la  Bucureşti  avem  tulburările  de
                  Drept  prefaţă.                    Iui  cu  toate  durerile  şi  năcazurile  lui,  «atunci                              iar  deasupra  tuturor  nenorocirilor:  urgia
                                                     viitorul  ne  apare  foarte  întunecat,  foarte trist  stradă  pentru  răsturnarea  năzăritului  trădător
                                                                                                                                          cerului.
                                                     şi  noi  nu  mai  avem  nimic  de  sperat,  decât  de  neam.  Zicem  năzărit  din  causă  că  de
                                                     doar  să  ne plângem soartea  amară.  In  adevăr  câte-va  decenii  aproape  toţi  Românii  suntem   Dela  Nistru păţi  la  Tisa
                       Sus  inimile  noastre!  Cântare  aduceţi-i,
                                                     din  cele  trei  doine  citate  singură  Doina  lui  inconştienţi  trădători  de  neam.  Demonul  tră-   Tot  Românul plănsu-mi-s’a
                       El  este  moartea  morţii fi învierea  vieţii!
                                                     Eminescu  —  şi  e  de  ajuns  atâta  —  ne  mai  dărei  e  în  noi  înşine.  Acest  demon  trebue   Că  nu  mai poate  strlbate
                                     M.  Eminescu.
                                                     dă  nădejde,  are  un  ideal.             extirpat,  ca  să  nu-1  zărim  tocmai  acolo unde   De-atăta  străinătate.
               Eminescu I  Ce inimă  română nu  tresare                                        nu  e.
                                                          Despre  »Idealul  lui  M.  Eminescu«  şi
          de  bucurie  şi  mâhnire,  de  respect  şi  frică,   întru  cât  acest  «Ideal»  mai  e  realisabil,  vom   Avem  tot  în  Bucureşti  pe  teribilul   Numai  umbra  spinului
          de  curaj   şi  desnădejde,  la  auzul  acestui                                                                                        La  uşa  creştinului,
                                                     vorbi  pe  larg  în  a  Il-a  broşură  următoare  ucigaş  al  cârciumarilor  —   alt  demon  zărit,
          numel                                      acesteia.  Acolo,  în  unire  cu  profetul  nostru,  şi  nezărit;   avem  scandalurile  slujbelor  la   îşi  desbracă  ţeara  sinul,
               Eminescu  poet!  Cine  nu   ar   vrea  vom  desvăli  relele ce bântue România  arătând  primării  etc.,  tot  aţâţi  demoni  zăriţi  şi   Codru  —  frate  cu  Românul  —
                                                                                                                                                 De  secure  se  tot pleacă
          să-’l  fie ?                               căuşele,  isvoarele  lor.  Vom  propune  apoi  nezăriţi.
                                                                                                                                                 Şi  isvoarele  îi  seacă  —
               Eminescu  pesimist 1  Cine  nu  se  înfi-  remediile,  vom  da  soluţia  răului.  Căci  pro­  La  Iaşi,  Bârlad, Focşani  etc.  «Sărmanul   Sirac  în  ţeară  s Ir ac A1
          oară?  Cine  ar  voi,  cine  ar  îndrăsni  să-’l  fie?  blema  existenţei  neamului  românesc  trebue  Dionis»  a  lui  Eminescu  s’a  ridicat  cu  furie
               «Naţionalitatea  românească  a  găsit  în   repede  deslegată.  In caz contrar —  adio  Ideal  contra   «jupânului  Riven»   evreul,  devenit   Şi  credem  că  e  timpul  suprem  să  în­
          Eminescu un  apostol»,  zicea regretatul  Gr. G.   al  Românismului!                 astăzi,  după  vre-o  30  ani  de  trădare  naţio­  trebăm  cu  Eminescu  pe  neamul  românesc:
          Păucescu.  Noi  vom  face  un  adaus.  Eminescu   Broşura  de  faţă  este  numai  o  Introdu­  nală,  «Magistrul  Ruben» I  «Eu  am  mutit»,   Ce  te  legeni,  codrule,
          a  fost  un  mare  profet.  El este însă şi moartea  cere  la  studiile  ce  vom  face  asupra  lui  Emi­  esclamă  Sărmanul  Dionis,  adecă  nenorocita   Eără ploaie, fă ră   vent,
          morţii  şi  învierea  vieţii  neamului  nostru.  De  nescu.  Grăbim  publicarea  ei  atât  ca  un  Moldova,  şi  Ruben  a  venit  cu  medicii  să-’mi  Cu  crengile  la pământ i
   1   2   3   4