Page 3 - Activitatea_1902_04_13
P. 3
Nrul 13 A C T I V I T A T E A Pag. 3.
Aceasta o spun Maghiarii înşişi. Cine nu 1. In 18 Aprile la 9 ore a. m. ser însăşi clausula ministerială nu ne înda-
le-ar crede pe cuvânt? viciul dumnezeesc cu invocarea Sf. Duh. toreşte deci, ca să aşteptăm până §§-ii cei N0UTĂTI
Nouă însă ne cere federaţiunea, să 2. Deschiderea conferenţei, cetirea noi să se vor ori nu să vor întări. Dacă nu _____ _________ __ ________________
representăm cultura românească şi aspiraţiile apelului nominal şi alegerea a câte doi notari se vor întări, filialele vor rămânea pe basa
umanitare româneşti. Ear' acestea le poate şi verificători. §§-lor 2 şi 11, litera d., din statutele vechi; f Savu Borha, asesor la sedria or-
representa complet nu statul, ci neamul ear’ dacă se vor întări, filialele vor rămânea
3. „Cum ar fi st se întocmească în- fanală comitatensă din Deva, abea în
românesc. pe basa §§-lor noi.
vtţămentul în şcoalele poporale pentru-ca st etate de 60 ani, decedat în 3 şi în
Sunt cestiuni culturale şi umanitare de întrebarea e: Dacă adunarea generală
aducă mai mult folos real, şi cari ar fi mij
cari e vorba. Nu-s cestiuni politice, cari să din 22 şi 29 Decemvrie 1901 a primit noii mormântat în 5 Aprilie st. n., departe
loacele pentru ajungerea acestui scop r“ Diser
poată primejdui statul ungar, cărui aparţin §§-i, privitori la filiale: de locul sâu natal. Soartea-i fusese cru-
taţie de F. Nicoară, învăţător-dirigent în Vi
politiceşte şi studenţi români şi studenţi delâ, căci în loc sâ fie înmormântat
nerea, şi Constantin Baicu, învăţ.-dir. în de ce trebue desnou se mai hotărască
slovaci şi studenţi sârbi şi studenţi croaţi şi
Orăştie. şi a 3-a adunare generală din 22 Martie 1902? de cătră ai sâi, a fost de strâini, şi
studenţi germani, nu numai studenţi maghiari.
4. „Plan de prelegeri pentru şcoalele Răspund. Hotărîrea adunării generale din 29 de limbă şi de neam. Decedatul la
Cine tratează astlel cestiunile acestea,
cu 1 şi 2 învtţători« de Constantin Baicu, Decemvrie 1901 are deplină putere de drept. anul 1867 s’a aplicat ca vice-notar la
acela vrea să amestece politica în Federaţiune
I. Fleşer, învăţ. în Orăştie, şi G. Daniil, Membrul Szots Sândor a înaintat însă o jalbă comitatul de pie memorie Zarand,
şi acela să îndreaptă în contra Federaţiunei.
învăţător în Căstău. cătră dl vicişpan, că D-Sa şi câţiva inşi ar fi
Cred însă că cei-ce învită oaspeţi, nu pot unde a servit, cu semizei xomani, până
dicta oaspeţilor principii — numai respecta 5. » Cum este a se preda limba ma fost «siliţi* să părăsească adunarea aceea( la desfiinţarea-i, ca amploiat, ear’ după
pot principiile lor. ghiară în şcoalele poporale din punct de ve din pricina unei bătăi. Eu ştiu, că bătaia au aceasta, la anul 1875, şi-a deschis can
In urmare, măsurile de teroare în contra dere pedagogic ?<. Disertaţie de P. Onea, provocat-o chiar doi bătăuşi prietini ai D-Sale, celaria advocaţială în opidul Haţeg,
studenţimei române trebuesc revocate. In învăţ. în Almaşul-mare. cari tot larmă făceau şi în decursul adunării
generale, ca să împedece o hotărîre liniştită. cuibul lui Novac şi Gruia, comitatul
cas contrar, cei-ce le menţin sunt ostili 6. 0 prelegere practică din geografie
legiuirei Federaţiunei şi vor fi trataţi în con- cu despărţ. 1— 3 prin T. Crişan, învăţ. în Cei-ce au sămănat vânt şi vijelie, să Hunedoarei, unde s’a căsătorit cu fiica
plâng acum la dl vicişpan, ca să blameze o
secuenţă. Căci a nu revoca măsurile excepţio Băcăinţi, ear’ cu desp. 4—6 prin N. Voina, vrednicului şi de pie memorie proto-
hotărîre atât de bună, luată cu 50 contra 14
nale luate pentru suprimarea liberei opinii a învăţ. în Vaidei. presbiter gr.-or. Ioan Raţiu, din care
voturi: spre binele reuniunii.
studenţilor români din Ungaria, înseamnă a 7. *Regida-de-irei*, prelegere de 1 căsătorie a avut o unică fiică Lucreţia.
Am crezut că e bine să mai facem o
prejudeca discuţiunile ce se vor deschide în Baciu, învăţ. în Orăştioara-de-sus
votare de probă, ca să vedem, dacă aduna Ca om blând şi iubitor de dreptate,
congresul din Budapesta, asupra nonei orga-
8. „Calcularea intereselor, prelegere rea generală e pentru ori contra filialelor curând îl vedem întrând în funcţiune
nisări a congresului. înseamnă a fi învitat de I. Fleşer.
congresul la Budapesta, cu scopul de a-i după §§-ii noi. comitatensă ca pretopretor, şi ca atare
9. „Cunoaşterea şi scrierea frângerilor
zădărnici o dreaptă şi umanitară organisaţie, Ce scop au filialele ? era iubit de popor şi subalternii sei,
vulgare", prelegere de G. Mateeş, învăţ. în
isvorîtâ din libera opinie a membrilor lui, înaintarea mai grabnică a reuniuni ear’ de superiorii sei respectat, fiind
Geoagiu.
şi a-i impune organisaţie ungurească, dictată noastre şi lăţirea binefacerilor ei şi în alte co la culmea chemării sale şi era fericit
10. Demonstraţii practice din pomărit
de miniştri şi de rectori maghiari şi menită mune mai mari, cari gem astăzi de cămătarii
şi viierit prin subscrisul. şi în familia sa.
unor scopuri politice de rasă, ear’ nu idealelor fără suflet, când moare vre-un stîlp al fami
culturale şi umanitare ale lumii civilisate. Lucrările de sub Nrii 3, 4, 5, 6, 7, 8 liei din cutare comună. Dar’ soartea crudă această, plagă
Aceste constatări le va şti face — dacă şi 9 sunt a se înainta subsemnatului până Cum să fie filialele? a naturei, care nu cruţă nici o fiinţă
va fi nevoe — comitetul central al Federa cel mult fo i la 11 Aprilie st. v. nobilă, îi conturbă curând liniştea, feri
Aşa, ca fiecare filială ea pe sine se se
ţiunei. Şi le vor şti face şi studenţii români Prelegerile de sub Nrii 6, 7, 8 şi 9 se cirea, bucuria şi vastele sale vise, pen-
din Ungaria, atât în calitatea lor de membri vor întocmi după treptele formale. susţină. Membrul Devei să nu plătească în tru-că, neunirea familiară, silitu-’l-au
filială nimic la Deva; când moare vre-un
devotaţi actualei legiuri a Federaţiunii, cât
Sibiiu, la 19 Martie st. v. 1902. membru din filială, singur membrul filialei de a se despărţi de femeea sa, şi de
şi în calitatea lor de cetăţeni ungari, în ca
plăteşte caşul de 60 fileri, cel din Deva: nu atunci îl vedem singur luptându-se cu
litatea lor de fii ai acelor părinţi terorisaţi
I ). C om şa,
de dl Wlassics, cari plătesc grele biruri de plăteşte nimic pentru filială. valurile vieţii până la decedare.
comisariu consistorial.
stat, ca să se poată lăuda tot dl Wlassics, Ce urmări vor avea filialele? Noi, cari l’am cunoscut, constatăm
că »va purta el bucuros cheltuelile congre într’însul un caracter nobil, ear’ ca
Numai şi numai bune: deopotrivă pentru
sului*... Deva şi comunele cu filiale. Aceste vor bine părinte era bun şi fără de asămânare
Atât deocamdată.
Reuniunea a 2-a de înmormântare din Deva. cuvânta reuniunea Devei, că le-am scăpat de îşi iubea femeea, unica fiică, aşa încât
Io a n S cu rtu , npuvMin. com u n elor; ear’ fon d u l reuniunii
vicepreşedinte al tederaţiunei «Corda djn D eva cinai 111 anur acesia va v,i COlVv U • U îi erau idolii sei. ear’ duoă d
Fratrts* şi directorul general al de temee (desastru) ce a urmat nu din
secţiunci române. Pentru împlinirea dorinţii unui abonent al fiecare filială cu cel puţin 500 cor. Cele 2 causa sa, îl vedem căzând în melancolie,
nostru, publicăm şi ulterior această convocare. filiale vor creşte fondul Devei cu cel puţin ca mulţi alţi bărbaţi, persecutaţi de cru-
1000— 1200. cor. De aci încolo venitul curat
dela soarte, care i-a adus aşa de cu
va fi după cum va creşte numărul membrilor
Convocare. A 1 11-a co n v o ca re.
din filiale şi plăţile de 60 fileri. rând decedarea sa.
Convoc din nou membrii reuniunii la Mult, puţin : filiala numai câşt:g ne poate Aruncându-ţi ţârînă de uşurare, îţi
Contorm ordinului Venerabilului nostru aduce, perdere însă nici un filer.
Consistoriu Archidiecesan dto 3 Ianuarie 1902 adunarea generală, Directorului primei reuniuni surori, tot zic: adio! scumpe amice Savide, în
Nr.. 1 Şc., subscrisul convoc prin aceasta pe eternă memoria ta.
ce se va ţinea în ziua de 4.0 de sfinţi, Sâm odată membru şi în reuniunea noastră a doua,
învăţătorii şi învăţătoarele din cercul Orăş- D-lui Szâts Sândor, nu-’i vine la socoteală D e v a, la 5 Aprilie s. n. 1902.
bătă, la 2 ore după amiazi, în 22-lea Martie
tiei {VII) la conferenţa învtţătorească ce se gtabnica noastiă înaintare. Caută fel de fel Ioan Ioanichiu Olariu.
va ţinea la 18, ip, şi 20 Aprile st. vechiu 1902, în sala mică dela casa oraşului.
de mijloace, ca să împedece înflorirea reuniunii.
a. c. (1, 2 şi 3 Maiu st. nou), adecă Joi, — N ecrolog . Subsemnaţii cu adâncă du
P r o g r a m u l: Cu ce scopuri?
Vineri, şi Sâmbătă din stpttmâna luminată, rere facem cunoscută încetarea din vieaţă a
Aceasta e starea de astăzi.
în localul şcoalei noastre din Orăştie. 1. O nouă votare asupra întregirii statu iubitului nostru soţ, părinte, moş şi strămoş
Lege dumnezeească e însă: lumina ni
In legătură cu disposiţiile conferenţei telor, privitoare la înfiinţarea de filiale prin Mihail Rimbaş sen., proprietar, fost epitrop
miceşte întunerecul, adevărul minciuna şi bi
din anul premergător, programul lucrărilor comune mai apropiate. timp îndelungat al bisericii gr.-or. române din
nele învinge răul.
se statoreşte astfel : Bine ştim, că adunarea generală din 22 Hunedoara, membru în representanţa opidană
Tatăl şi fiul,
sau mai bine zis din 29-lea Decemvrie a. tr. şi comitatensă, etc., care după grele şi îndelun
primul cassar, al doilea director. După păre-
Şi codrul — frate cu Românul — a votat, a pritnil cu po contra 14 voturi în gate suferinţe împărtăşit fiiind cu sfintele taine,
rerea D Sale nu s’ar putea. Neadevărat. Nici
codrul care în toate Doinele lui Eminescu tregirea statutelor, şi a hotărît cu toate cele şi-a dat nobilul seu suflet în mânile Creato
legea, nici statutele, nici moralul nu opresc
nu e altul decât Românul însuşi, codrul 64 de voturi, ca să înfiinţăm în anul acesta rului în 3 Aprilie 1902, la 3 ore a. m., în al
aceasta în reuniunea noastră. Pe cale cinstită
bătut de gânduri ca şi Românul de nevoi, 2 fiiliale: ridicând numărul reuniunii mame 80-lea an al etăţii.
şi tare firească: din încrederea unanimă am
ne va cânta cu dor şi jale: Deva, dela 350 Ia 1150 de membri, pe basa înmormântarea se va tace în 4 Aprilie
ajuns unul director, altul cassar.
De ce nu m'aşi legăna, statutelor vechi, (§. 2 şi §. 11, litera d.). st. n. a. c., la 3 ore p. m., în cimiternl bise
Dacă trece vremea mea. In suma aceasta încap membri din 2 Tatăl şi fiul ricii gr.-or. din Hunedoara. Fie-’i ţârîna uşoară
adecă au înfiinţat împreună reuniunea şi au şi memoria binecuvântată!
comune de câte 350 de membri, ear’ restul
Bucureşti, 15 Iunie 1899. Agneş Rimbaş n. Kercz ca soţie, Alex.
de 450 rămâne pentru reuniunea mamă Deva. lăptat-o, crescut-o cu dragostea unor buni
I. S. O RDEAN . părinţi: cu jertfe de muncă cinstită în decurs Rimbaş, Petru Rimbaş, Mihail Rimbaş junior,
Adunarea generală a păcălit frumuşel
NOTA.— Mihail Eminescu s’a născut la 184 j? ,pe cei, cari voiau se împedece cu fel de fel de 15 ani, fără nici un ban câştig, ci cu jertfe Maria Rimbaş măr. Socander ca fii şi ficâ.
în satul Dumbrăveni, judeţul Botoşani. A fost îne- în bani. Neţi Rimbaş n. Tbrok, Maria Rimbaş n. Bogdan,
de scornituri şi apucături votarea a câţi-va
bunit — negreşit de alţii — la 1883 imediat după De pildă: dl cassar George Nicoară, a Maria Rimbaş n. Farkaş, lanoş Socander ca
noi §§-i lângă cei vechi, cari regulau mai
publicarea admirabilei poesii „Doina" creată la inau jertfit ajutorul, ce avea să-’l capete D-Sa, l-a nurori şi g nere. Letiţia Rimbaş măr. Damian
gurarea statuei lui Ştefan cel Mare în laşi. Viaţa de-aproape şi mai bine raportul dintre reu
dăruit reuniunii. Banii depuşi la «Hunedoara* cu soţul Silviu; Zoe Rimbaş măr. Condor cu
lui a fot un adevărat martiriu pătimit pentru naţi niune şi filiale.
une. însuşi zicea: „Românul trăeşte în lume pentru fac azi: soţul Cornel; Victor, Veturia, Aurel, George,
Ori se vor întări, ori nu se vor întări Romul, Alexandru, Victor, Aurel, Maria, Ana
neamul său şi nu individual pentru sine, căci de ar Fundaţiunea Emilia Ciurcu n. Nicoara,
la Innaltul minister cei câţi-va §§-i noi: filia
fi trăit Românii astfel, de mult n’ar mai fi“. A murit •suma de 201 cor. 12 fileri. şi Eugenia Rimbaş; Malvina, Rudolf, Ana şi
la 15 Iunie 1889, lovit cu o piatră în cap de un lele nu se vor şi nu se vor fi împedecate, Directorul August A. Nicoara a dăruit Socander, ca nepoţi şi nepoate; Simeon Da
nebun dela Internatul Şuţu. Viaţa plină de mizerii, fiindcă adunarea generală a ridicat numărul
acum 3 ani în adunarea generală ajutorul seu mian, ca strănepot.
moartea cea mai tragică: iată soartea celui mai membrilor, pe basa §§-lor 2 şi 11, litera d.,
mare poet, celui mai mare Român din secolul actual. la cas de moarte tot reuniunii.
din statute. Dar’ şi altcum clausula ministe Spargere cu furt. In noaptea de 4
rială numai atât prescrie, că »hotărîrea cu Poate, că şi dl cassar G. Nicoara, soţia spre 5 1. c. nişte răufăcători necunoscuţi au
sa Maria Nicoara şi fiul D-Lor Romul Nicoara
privire la schimbarea statutelor reuniunii... pătruns în biserica gr.-or. din Clopodia, ru
— Uite, dragă Niţule, aici ai o pară îşi vor dărui tot reuniunii ajutoarele lor.
Imparte-o frăţeşte cu Linuţa. e a să aşterne ministeriului de interne regesc pând ferele din o fereastră. Din biserică au
— Mamă dragă, cum se împarte fră mai înainte de a fi dusă în deplinire even Deva, 20 Martie 1902. (Va urma). luat banii ce au afl-t, cam 8 cor., au rupt
ţeşte ? tuala disposiţiune şcl.« obl gaţii în preţ de 40 cor. încă nu s'a aflat
— Dai totdeauna bucala mai mare la Directorul: Cassarul:
Va să zică mai înainte avem să aşter- cine au fost, se crede însă că făptuitorii au
celalalt. August A. Nicoara m. p. George Nicoara m p.
Niţu întinde para Linuţei. nem noii §§-i şi după aşternere putem în fost credincioşi din sinul acelei biserici.
— Na, împarte tu frăţeşte. V. fiinţa filiale, chiar după §§-ii cei noi.