Page 3 - Activitatea_1902_04_13
P. 3

Nrul  13                                                                A C T I V I T A T E A                                                               Pag.  3.


       Aceasta  o  spun  Maghiarii  înşişi.  Cine  nu   1.  In  18  Aprile  la  9  ore  a.  m.  ser­  însăşi  clausula  ministerială  nu  ne  înda-
       le-ar  crede  pe  cuvânt?                  viciul  dumnezeesc  cu  invocarea  Sf.  Duh.  toreşte  deci,  ca  să  aşteptăm  până  §§-ii  cei   N0UTĂTI
             Nouă  însă  ne  cere  federaţiunea,  să   2.  Deschiderea   conferenţei,   cetirea  noi  să  se  vor  ori  nu  să  vor  întări.  Dacă  nu  _____   _________    __   ________________
       representăm  cultura  românească  şi  aspiraţiile   apelului  nominal  şi  alegerea a  câte doi  notari  se  vor  întări,  filialele  vor  rămânea  pe  basa
       umanitare  româneşti.  Ear'  acestea  le  poate   şi  verificători.                   §§-lor  2  şi  11,  litera  d.,  din  statutele  vechi;   f  Savu  Borha,  asesor  la  sedria  or-
       representa  complet  nu  statul,  ci  neamul                                          ear’  dacă  se  vor  întări,  filialele  vor  rămânea
                                                       3.  „Cum  ar  fi  st  se  întocmească  în-                                      fanală  comitatensă  din  Deva,  abea  în
       românesc.                                                                             pe  basa  §§-lor  noi.
                                                  vtţămentul  în  şcoalele  poporale  pentru-ca  st                                    etate  de  60  ani,  decedat  în  3  şi  în­
             Sunt  cestiuni  culturale  şi  umanitare  de                                         întrebarea  e:  Dacă  adunarea  generală
                                                  aducă  mai  mult folos  real,  şi  cari ar fi  mij­
       cari  e  vorba.  Nu-s  cestiuni  politice,  cari  să                                  din  22  şi  29  Decemvrie  1901  a  primit  noii   mormântat  în  5  Aprilie  st.  n.,  departe
                                                  loacele pentru  ajungerea acestui  scop r“  Diser­
       poată  primejdui  statul  ungar,  cărui  aparţin                                      §§-i,  privitori  la  filiale:            de  locul  sâu natal.  Soartea-i  fusese  cru-
                                                  taţie  de  F.  Nicoară,  învăţător-dirigent  în  Vi­
       politiceşte  şi   studenţi  români  şi  studenţi                                                                                delâ,  căci  în  loc  sâ  fie  înmormântat
                                                  nerea,   şi   Constantin  Baicu,  învăţ.-dir.  în   de  ce trebue  desnou se  mai  hotărască
       slovaci  şi  studenţi  sârbi  şi  studenţi  croaţi  şi
                                                  Orăştie.                                  şi a 3-a  adunare generală  din  22  Martie  1902?   de  cătră  ai  sâi,  a  fost  de  strâini,  şi
       studenţi  germani,  nu numai studenţi  maghiari.
                                                       4.   „Plan  de  prelegeri  pentru  şcoalele  Răspund.  Hotărîrea  adunării  generale  din  29   de  limbă  şi  de  neam.  Decedatul  la
             Cine  tratează  astlel  cestiunile  acestea,
                                                  cu  1  şi  2  învtţători«  de  Constantin  Baicu,  Decemvrie  1901  are  deplină putere  de  drept.  anul  1867  s’a  aplicat  ca  vice-notar  la
       acela  vrea să  amestece  politica în  Federaţiune
                                                  I.  Fleşer,  învăţ.  în  Orăştie,  şi  G.  Daniil,  Membrul  Szots  Sândor  a înaintat  însă  o jalbă  comitatul   de   pie  memorie  Zarand,
       şi  acela  să  îndreaptă  în  contra  Federaţiunei.
                                                  învăţător  în  Căstău.                     cătră  dl  vicişpan,  că  D-Sa  şi  câţiva  inşi  ar fi
       Cred  însă  că  cei-ce  învită  oaspeţi,  nu  pot                                                                               unde  a  servit,  cu  semizei  xomani,  până
       dicta  oaspeţilor  principii  —   numai  respecta   5.   » Cum  este a  se  preda  limba  ma­  fost  «siliţi*  să  părăsească  adunarea  aceea(   la  desfiinţarea-i,  ca  amploiat,  ear’  după
       pot  principiile  lor.                     ghiară  în  şcoalele poporale  din  punct  de  ve­  din  pricina  unei  bătăi.  Eu  ştiu,  că  bătaia  au   aceasta,  la  anul  1875,  şi-a  deschis  can­
            In  urmare,  măsurile de teroare  în  contra   dere  pedagogic ?<.  Disertaţie  de  P.  Onea,  provocat-o  chiar doi  bătăuşi  prietini  ai  D-Sale,   celaria  advocaţială  în  opidul  Haţeg,
       studenţimei  române  trebuesc  revocate.  In   învăţ.  în  Almaşul-mare.             cari  tot  larmă  făceau  şi  în  decursul  adunării
                                                                                             generale,  ca  să  împedece  o  hotărîre  liniştită. cuibul  lui  Novac  şi  Gruia,  comitatul
       cas  contrar,  cei-ce  le  menţin  sunt  ostili   6.  0   prelegere  practică  din  geografie
       legiuirei  Federaţiunei  şi  vor  fi trataţi  în  con-  cu  despărţ.  1— 3  prin  T.  Crişan,  învăţ.  în   Cei-ce  au  sămănat  vânt  şi  vijelie,  să  Hunedoarei,  unde  s’a  căsătorit  cu  fiica
                                                                                             plâng  acum  la  dl  vicişpan,  ca  să  blameze  o
       secuenţă.  Căci  a  nu revoca  măsurile  excepţio­  Băcăinţi,  ear’  cu  desp.  4—6  prin  N.  Voina,                           vrednicului  şi  de  pie  memorie  proto-
                                                                                             hotărîre  atât  de  bună,  luată  cu  50  contra  14
       nale  luate  pentru  suprimarea  liberei  opinii  a  învăţ.  în  Vaidei.                                                        presbiter  gr.-or.  Ioan  Raţiu,  din  care
                                                                                             voturi:  spre  binele  reuniunii.
       studenţilor  români  din  Ungaria,  înseamnă  a   7.   *Regida-de-irei*,  prelegere  de   1                                     căsătorie  a  avut  o  unică  fiică  Lucreţia.
                                                                                                  Am  crezut  că  e  bine  să  mai  facem  o
       prejudeca  discuţiunile  ce  se  vor  deschide  în  Baciu,  învăţ.  în  Orăştioara-de-sus
                                                                                             votare  de  probă,  ca  să  vedem,  dacă  aduna­  Ca  om  blând  şi  iubitor  de  dreptate,
       congresul  din  Budapesta,  asupra  nonei  orga-
                                                       8.   „Calcularea  intereselor,  prelegere   rea  generală  e  pentru  ori  contra  filialelor  curând  îl  vedem  întrând  în  funcţiune
       nisări  a  congresului.  înseamnă  a  fi  învitat   de  I.  Fleşer.
       congresul  la  Budapesta,  cu  scopul  de  a-i                                        după  §§-ii  noi.                         comitatensă  ca  pretopretor,  şi  ca  atare
                                                       9.  „Cunoaşterea  şi  scrierea frângerilor
       zădărnici  o  dreaptă  şi  umanitară  organisaţie,                                              Ce  scop  au  filialele ?       era  iubit  de  popor  şi  subalternii  sei,
                                                  vulgare",  prelegere  de  G.  Mateeş,  învăţ.  în
       isvorîtâ  din  libera  opinie  a  membrilor  lui,                                         înaintarea   mai  grabnică  a  reuniuni  ear’  de  superiorii  sei  respectat,  fiind
                                                  Geoagiu.
       şi  a-i  impune  organisaţie  ungurească,  dictată                                    noastre  şi  lăţirea  binefacerilor  ei  şi  în  alte co­ la  culmea  chemării  sale  şi  era  fericit
                                                       10.   Demonstraţii  practice  din pomărit
       de  miniştri  şi  de  rectori  maghiari  şi  menită                                   mune  mai  mari,  cari  gem  astăzi  de cămătarii
                                                  şi  viierit  prin  subscrisul.                                                       şi  în  familia  sa.
       unor  scopuri politice  de  rasă,  ear’ nu  idealelor                                 fără  suflet,  când  moare  vre-un  stîlp  al  fami­
       culturale  şi  umanitare  ale  lumii  civilisate.  Lucrările  de  sub  Nrii  3,  4,  5,  6,  7,  8   liei  din  cutare  comună.      Dar’  soartea  crudă  această,  plagă
            Aceste  constatări  le  va  şti face  —  dacă   şi  9  sunt  a  se  înainta  subsemnatului  până   Cum  să  fie  filialele?  a  naturei,  care  nu  cruţă  nici  o  fiinţă
       va  fi  nevoe  —   comitetul  central  al  Federa­  cel  mult  fo i  la  11  Aprilie  st.  v.                                   nobilă,  îi  conturbă  curând  liniştea,  feri­
                                                                                                  Aşa,  ca  fiecare  filială  ea  pe  sine  se  se
       ţiunei.  Şi  le  vor  şti  face  şi studenţii  români   Prelegerile  de  sub  Nrii  6,  7,  8  şi  9  se                        cirea,  bucuria  şi  vastele  sale  vise,  pen-
       din  Ungaria,  atât  în  calitatea  lor  de  membri  vor  întocmi  după  treptele  formale.  susţină.  Membrul  Devei  să  nu  plătească  în   tru-că,  neunirea   familiară,   silitu-’l-au
                                                                                            filială  nimic  la  Deva;  când  moare  vre-un
       devotaţi  actualei  legiuri  a  Federaţiunii,  cât
                                                       Sibiiu,  la  19  Martie  st.  v.  1902.  membru  din  filială,  singur  membrul  filialei   de  a  se  despărţi  de  femeea  sa,  şi  de
       şi  în  calitatea  lor  de  cetăţeni  ungari,  în  ca­
                                                                                            plăteşte  caşul  de  60  fileri,  cel  din  Deva:  nu  atunci  îl  vedem  singur  luptându-se  cu
       litatea  lor  de  fii  ai  acelor  părinţi  terorisaţi
                                                                           I ).  C om şa,
       de  dl  Wlassics,  cari  plătesc  grele  biruri  de                                  plăteşte  nimic  pentru  filială.          valurile  vieţii  până  la  decedare.
                                                                       comisariu  consistorial.
       stat,  ca  să  se  poată  lăuda  tot  dl  Wlassics,                                         Ce  urmări  vor  avea  filialele?        Noi,  cari  l’am  cunoscut,  constatăm
       că  »va  purta  el  bucuros  cheltuelile  congre­                                                                               într’însul  un  caracter  nobil,  ear’  ca
                                                                                                  Numai şi  numai  bune:  deopotrivă  pentru
       sului*...                                                                            Deva  şi  comunele  cu  filiale.  Aceste  vor bine­ părinte  era  bun  şi  fără  de  asămânare
            Atât  deocamdată.
                                                  Reuniunea a 2-a de înmormântare din Deva.  cuvânta  reuniunea  Devei,  că  le-am  scăpat  de îşi  iubea  femeea,  unica  fiică,  aşa  încât
                           Io a n   S cu rtu ,                                              npuvMin.  com u n elor;   ear’   fon d u l   reuniunii
                   vicepreşedinte  al  tederaţiunei  «Corda                                 djn  D eva  cinai  111  anur  acesia  va  v,i COlVv  U • U  îi  erau  idolii  sei.  ear’  duoă  d
                     Fratrts*  şi  directorul  general  al                                                                             de  temee  (desastru)  ce  a  urmat  nu  din
                           secţiunci  române.         Pentru împlinirea dorinţii  unui abonent  al   fiecare  filială  cu  cel  puţin  500  cor.   Cele  2  causa  sa,  îl  vedem  căzând  în  melancolie,
                                                  nostru,  publicăm  şi ulterior  această  convocare.  filiale  vor  creşte  fondul  Devei  cu  cel  puţin  ca  mulţi  alţi  bărbaţi,  persecutaţi  de  cru-
                                                                                            1000— 1200.  cor.  De  aci  încolo  venitul  curat
                                                                                                                                       dela  soarte,  care  i-a  adus  aşa  de  cu­
                                                                                            va  fi  după  cum  va creşte  numărul  membrilor
                   Convocare.                               A  1 11-a  co n v o ca re.
                                                                                             din  filiale  şi  plăţile  de  60  fileri.  rând  decedarea  sa.
                                                       Convoc  din  nou  membrii  reuniunii  la   Mult,  puţin :  filiala numai câşt:g ne  poate   Aruncându-ţi  ţârînă  de  uşurare,  îţi
            Contorm  ordinului  Venerabilului  nostru                                        aduce,  perdere  însă  nici  un  filer.
       Consistoriu  Archidiecesan  dto 3 Ianuarie 1902    adunarea  generală,                     Directorului  primei  reuniuni  surori,  tot­  zic:  adio!  scumpe  amice  Savide,  în
       Nr..  1  Şc.,  subscrisul  convoc  prin  aceasta  pe                                                                            eternă  memoria  ta.
                                                  ce  se  va  ţinea  în  ziua  de  4.0  de  sfinţi,  Sâm­  odată  membru  şi  în  reuniunea noastră  a  doua,
       învăţătorii  şi  învăţătoarele  din  cercul  Orăş-                                    D-lui  Szâts  Sândor,  nu-’i  vine  la  socoteală   D e v a,  la  5  Aprilie  s.  n.  1902.
                                                  bătă,  la  2  ore  după  amiazi,  în  22-lea  Martie
       tiei  {VII)  la  conferenţa  învtţătorească  ce  se                                   gtabnica  noastiă  înaintare.  Caută  fel  de  fel          Ioan  Ioanichiu  Olariu.
       va  ţinea  la  18,  ip,  şi  20  Aprile  st.  vechiu   1902,  în  sala  mică  dela  casa  oraşului.
                                                                                             de  mijloace, ca să împedece înflorirea  reuniunii.
       a.  c.  (1,  2  şi  3  Maiu  st.  nou),  adecă  Joi,                                                                              —   N ecrolog .  Subsemnaţii  cu adâncă  du­
                                                             P r o g r a m u l:              Cu  ce  scopuri?
        Vineri,  şi  Sâmbătă  din  stpttmâna  luminată,                                                                                rere  facem  cunoscută  încetarea  din  vieaţă  a
                                                                                                  Aceasta  e  starea  de  astăzi.
       în  localul  şcoalei  noastre  din  Orăştie.    1.  O  nouă votare  asupra  întregirii statu­                                   iubitului  nostru  soţ,  părinte,  moş  şi  strămoş
                                                                                                  Lege  dumnezeească  e  însă:  lumina  ni­
             In  legătură  cu  disposiţiile  conferenţei  telor,  privitoare  la  înfiinţarea  de  filiale  prin                       Mihail  Rimbaş  sen.,  proprietar,  fost  epitrop
                                                                                             miceşte  întunerecul,  adevărul  minciuna  şi  bi­
       din  anul  premergător,  programul  lucrărilor  comune  mai  apropiate.                                                         timp  îndelungat  al  bisericii  gr.-or.  române din
                                                                                             nele  învinge  răul.
       se  statoreşte  astfel  :                       Bine  ştim,  că  adunarea  generală  din  22                                    Hunedoara,  membru  în  representanţa  opidană
                                                                                                           Tatăl  şi  fiul,
                                                  sau  mai  bine  zis  din  29-lea  Decemvrie  a. tr.                                  şi comitatensă, etc.,  care  după grele şi  îndelun­
                                                                                             primul  cassar,  al  doilea  director.  După  păre-
             Şi  codrul  —  frate  cu  Românul  —  a  votat,  a  pritnil  cu  po  contra  14  voturi  în­                              gate suferinţe împărtăşit fiiind cu sfintele taine,
                                                                                             rerea  D  Sale  nu  s’ar  putea.  Neadevărat.  Nici
       codrul  care  în  toate  Doinele  lui  Eminescu  tregirea  statutelor,  şi  a  hotărît  cu  toate  cele                         şi-a  dat  nobilul  seu  suflet  în  mânile  Creato­
                                                                                             legea,  nici  statutele,  nici  moralul  nu  opresc
        nu  e  altul  decât  Românul  însuşi,  codrul  64  de  voturi,  ca  să  înfiinţăm  în  anul  acesta                            rului  în  3  Aprilie  1902,  la  3  ore  a.  m.,  în  al
                                                                                             aceasta  în  reuniunea  noastră.  Pe cale  cinstită
        bătut  de  gânduri  ca  şi  Românul  de  nevoi,  2 fiiliale:  ridicând  numărul  reuniunii  mame                               80-lea  an  al  etăţii.
                                                                                             şi  tare  firească:  din  încrederea  unanimă  am
        ne  va  cânta  cu  dor  şi  jale:         Deva,  dela  350  Ia  1150  de  membri,  pe  basa                                         înmormântarea  se  va  tace  în  4  Aprilie
                                                                                             ajuns  unul  director,  altul  cassar.
               De  ce  nu  m'aşi  legăna,         statutelor  vechi,  (§.  2  şi  §.  11,  litera  d.).                                st.  n.  a.  c.,  la  3  ore  p.  m.,  în  cimiternl  bise­
               Dacă  trece  vremea  mea.               In  suma  aceasta  încap  membri  din  2             Tatăl  şi  fiul            ricii gr.-or. din  Hunedoara.  Fie-’i  ţârîna uşoară
                                                                                             adecă  au  înfiinţat  împreună  reuniunea  şi  au   şi  memoria  binecuvântată!
                                                  comune  de  câte  350  de  membri,  ear’  restul
             Bucureşti,  15  Iunie  1899.                                                                                                    Agneş  Rimbaş  n.  Kercz  ca  soţie,  Alex.
                                                  de 450 rămâne pentru  reuniunea  mamă  Deva.  lăptat-o,  crescut-o  cu  dragostea  unor  buni
                            I.  S.  O RDEAN .                                                părinţi:  cu  jertfe  de muncă  cinstită  în  decurs   Rimbaş,  Petru  Rimbaş,  Mihail  Rimbaş  junior,
                                                       Adunarea  generală  a  păcălit  frumuşel
             NOTA.—  Mihail  Eminescu  s’a  născut  la  184 j?   ,pe  cei,  cari  voiau  se  împedece  cu  fel  de  fel   de  15  ani,  fără  nici un ban  câştig,  ci  cu  jertfe   Maria  Rimbaş  măr.  Socander  ca  fii  şi  ficâ.
        în  satul  Dumbrăveni,  judeţul  Botoşani.  A  fost  îne-                            în  bani.                                 Neţi  Rimbaş n. Tbrok, Maria Rimbaş n. Bogdan,
                                                  de  scornituri  şi  apucături  votarea  a  câţi-va
        bunit  —  negreşit  de  alţii  —  la  1883  imediat  după                                 De  pildă:  dl  cassar  George  Nicoară,  a   Maria  Rimbaş  n.  Farkaş,  lanoş  Socander  ca
                                                  noi  §§-i  lângă  cei  vechi,  cari  regulau  mai
        publicarea  admirabilei poesii  „Doina" creată  la  inau­                            jertfit  ajutorul,  ce  avea  să-’l  capete  D-Sa,  l-a   nurori  şi  g nere.  Letiţia  Rimbaş  măr.  Damian
        gurarea  statuei  lui  Ştefan  cel  Mare  în  laşi.  Viaţa  de-aproape  şi  mai  bine  raportul  dintre  reu­
                                                                                             dăruit  reuniunii.  Banii depuşi  la  «Hunedoara*   cu  soţul  Silviu;  Zoe Rimbaş  măr.  Condor  cu
        lui  a  fot  un  adevărat  martiriu  pătimit  pentru  naţi­ niune  şi  filiale.
        une.  însuşi  zicea:  „Românul  trăeşte  în  lume  pentru                            fac  azi:                                  soţul  Cornel;  Victor,  Veturia,  Aurel,  George,
                                                       Ori  se  vor  întări,  ori  nu  se  vor  întări                                  Romul,  Alexandru,  Victor,  Aurel,  Maria,  Ana
        neamul  său  şi  nu  individual  pentru  sine,  căci  de  ar                              Fundaţiunea  Emilia  Ciurcu  n.  Nicoara,
                                                  la  Innaltul  minister  cei  câţi-va  §§-i  noi:  filia­
        fi  trăit  Românii  astfel,  de  mult n’ar  mai  fi“.  A  murit                     •suma  de  201  cor.  12  fileri.           şi  Eugenia  Rimbaş;  Malvina,  Rudolf,  Ana  şi
        la  15  Iunie  1889,  lovit  cu  o  piatră  în  cap  de  un  lele  nu  se  vor  şi  nu  se  vor  fi  împedecate,   Directorul  August  A.  Nicoara  a  dăruit   Socander,  ca  nepoţi  şi  nepoate;  Simeon  Da­
        nebun  dela  Internatul  Şuţu.  Viaţa  plină  de  mizerii,  fiindcă  adunarea  generală  a  ridicat  numărul
                                                                                             acum  3  ani  în adunarea  generală  ajutorul seu   mian,  ca  strănepot.
        moartea  cea  mai  tragică:  iată  soartea  celui  mai   membrilor,  pe  basa  §§-lor  2  şi  11,  litera  d.,
        mare  poet,  celui  mai  mare Român din  secolul  actual.                            la  cas  de  moarte  tot  reuniunii.
                                                  din  statute.  Dar’  şi  altcum  clausula  ministe­                                        Spargere  cu  furt.  In  noaptea  de  4
                                                  rială  numai  atât  prescrie,  că  »hotărîrea  cu   Poate,  că  şi  dl  cassar  G.  Nicoara,  soţia   spre  5  1.  c.  nişte  răufăcători  necunoscuţi  au
                                                                                             sa  Maria Nicoara  şi  fiul  D-Lor  Romul Nicoara
                                                  privire  la  schimbarea  statutelor  reuniunii...                                     pătruns  în  biserica  gr.-or.  din  Clopodia,  ru­
             —   Uite,  dragă  Niţule,  aici  ai  o  pară                                    îşi  vor  dărui  tot  reuniunii  ajutoarele  lor.
        Imparte-o  frăţeşte  cu  Linuţa.          e  a  să  aşterne  ministeriului de  interne  regesc                                  pând  ferele  din  o  fereastră.  Din  biserică  au
             —  Mamă  dragă,  cum  se  împarte  fră­  mai  înainte  de  a  fi  dusă  în  deplinire  even­  Deva,  20  Martie  1902.   (Va  urma).  luat  banii  ce  au  afl-t,  cam  8  cor.,  au  rupt
        ţeşte ?                                   tuala  disposiţiune  şcl.«                                                            obl gaţii  în  preţ  de  40  cor.  încă  nu  s'a aflat
             —  Dai  totdeauna  bucala  mai  mare  la                                              Directorul:            Cassarul:
                                                        Va  să  zică  mai  înainte  avem  să  aşter-                                    cine  au  fost,  se  crede  însă  că  făptuitorii  au
        celalalt.                                                                            August  A. Nicoara  m. p.  George Nicoara  m  p.
             Niţu  întinde  para  Linuţei.         nem  noii  §§-i  şi  după  aşternere  putem  în­                                     fost  credincioşi  din  sinul  acelei  biserici.
             —   Na,  împarte  tu  frăţeşte.   V.  fiinţa  filiale,  chiar  după  §§-ii  cei  noi.
   1   2   3   4