Page 4 - Activitatea_1902_04_13
P. 4

Pag.  4,                                                              A C T I V I T A T E A                                                                Nrul  13

                  Coloman  Szell  despre  Coloman  care  se  aduce  la  Fiume  din  teritoriile  de  363— 1902.  vegrh.  sz.                356— 1902.  veghr.  sz.
              —
            Tisza.  Ministrul-preşedinte  ungar  a  avut  o  producţie,  câte   o  coroană  premiu.  Acest
                                                                                                       A r v e r £ si  h ir d e t m e n y        A r v e r £ si  HIRDETMENY
            convorbire  cu  un  jurnalist  din  Viena  asupra  premiu  îl  primeşte  însă  numai  acela,  care   Alulirt  birosâgi  vegrehajto az  1881.
            repausatului  bărbat  de stat ungar,  Tisza.  Szdll  importează  cel  puţin 20.000  de  saci.  Dupâ-ce                               Alolirt  birosâgi  vegrehajto  az  1881.
                                                                                                 dvi  LX.  t.-cz.  102.  §-a  drtelmdben  ezen-  dvi LX. t.-cz.  102. §-a  ertelmdben  ezennel
            ar  fi  zis  despre  Tisza,  că a  fost  mare  patriot,  importează  însă  în aceste cantităţi  cafea numai
            mare  Maghiar,  dar’  că  n'a  ştiut  să se  retragă  banca  de  credit  fiumană  şi  Societatea  p.  a.  nel  kozhirre  teszi,  hogy  a puji  kir. jârâs-  kozhirre  teszi, hogy  a  puji  kir. jârâsbiro-
            dela  puteg?,  când  era  în  splendoarea  sa.  »Noi  comercială  din  Fiume  este  evident,  că  gu­ birosâg  1901.  dvi  V.  473  szâmu  vdg-  sâg  1902.  dvi  V.  132  szâmu  vegzdse
            l-am  stimat  foarte mult  —  zice Szdll  —  dar’  vernul  doreşte  să  facă  acestor  două  grupuri  zese  kovetkeztdben  Dr.  Suciu  Gâbor   kovetkeztdben  Dr.  Suciu  Gâbor  iigyvdd
            de iubit nu l-am  putut  iubi».  Se  zice:  că Tisza  de  capitalişti  un  cadou  de  100.000  cor.,  ca   iigyved  âltal kepviselt  Bâll Jozsef  javâra   âltal  kdpviselt  ozv.  Nica  Todornd  javâra
            a  lăsat  memorii  în  urma  sa,  cari  se  vor  da  în  schimb  să  obţînă  pentru  un  deputat  al   zs.-m.-parosenyi  Szabo Gyorgy  ellen  234
            publicităţii.   In  acele  memorii,  dacă  vor  eşi  său  un  loc  ,,gras“  în  direcţiunea  acestor  so­  kor.  s  jar.  erejdig  1901.  evi  julius  ho   zs.-korojesdi  Szâvu  (Savei)  Demeter  ellen
            de  sub  tipar,  trebue  să fie  interesante  lucruri  cietăţi.  Ce  are  a  face?  Poporul  ungar  su-                         1000  kor.  s  jâr.  erejdig  1901.  dvi  mâr-
                                                                                                 31-en  foganatositott  kieldgitesi  vdgre-
            şi  despre  naţionalităţi.                poartă  însă  sarcinele ;  doar  deabea  10.000                                       czius  ho  7-dn  foganatositott  kielegitesi
                                                                                                 hajtâs  utjân  le  foglalt  ds  660 korra  be-
                                                       oameni  emigrează  pe lună  din  ţeară,  fiind-că                                    vegrehajtâs  utjân  le  foglalt  es  604  korra
                                                       nu  mai  pot  exista  aici.**             csiilt kovetkezâ ingosâgok,  u. m .: szarvas-   becsiilt  kovetkezo'  ingosâgok,  u.  m.:
                  In  interesul  dlor  învăţători.  Cât
              —
                                                                                                 marhâk,  juhok  ds  szdna  nyilvânos  âr-
            de  curând  se  va  desbate  în  cameră  legea de                                                                               magân  kovetdsek  nyilvânos  ârveresen
            pensie  a  învăţătorilor.                                                            veresen  eladatnak.                        eladatnak.
                                                         —    Patru  copii  de-odată  a  născut  în
                                                                                                      Mely  ârverdsnek  a  puji  kir.  jârâs-
                                                      ziua  de  30  Martie ţăranca slovacă  cu  numele                                           Mely  ârverdsnek  a  puji  kir.  jârâs-
                  O  crudă  desamăgire.  Nicolae  Gli-  Aulpany în etate  de 28 ani, din Turo-Tridoviy  birosâg  1902-ik  dvi  V.  300/2.  szâmu
              —                                                                                                                             birosâg  1902.  dvi  V.  132/2  szâmu  vdg-
            gorescu,  ferar  din  Gaiu  (Bănat),  primi  nu  de  (corn.  Trencen).  —  Unul  din  cei  patru  a  vegzdse  folytân  234  kor.  tdkekovetelds,   zdse  folytân  1000  kor.  to'kekoveteles,
            mult  ştirea,  că  el  şi  soru-sa  ar  fi  moştenit  fost  născut  mort,  al  doilea  a  murit  când  îl  ennek  1901.  dvi  januâr  ho  7.  napjâtol
                                                                                                                                            ennek  1901,  dvi  mârczius  ho  5.  napjâtol
            dela un  unchiu  al  lor  din  România,  cu numele  duceau  Ia  botez,  al  treilea  a  murit  alaltăeri,   jâro  5 %   kamatai,  73%   vâlto  dij  es
            Gherila,  suma  de  600.000  cor.  Gligorescu  numai  al  patrulea  a  rămas  în  viaţă  şi  e  să­  eddig  osszesen  96  kor.  39  fillerben  bi-   jâro 5 %  kamatai,  eddig  osszesen  82  kor.
            a  pus  ciocanul  la  o  parte  şi  în  loc  să  pot­  nătos.  Mama  e  deasemenea  sănătoasă.  roilag  mâr  megâllapitott  koltsegek  ere­  32  fill.-ben  biroilag  mâr  megâllapitott
            covească  cai,  a  (început  să  făurească  planuri                                                                             koltsdgek  erejeig  Zs.-Korojesden  leendd'
                                                                                                 jeig  Zs.-M.-Parosenyben  alperes  lakâsân
            pentru  viitor.  Zilele  acestea  însă,  care  îi  tu                                                                           eszkozldsdre  1902.  ivi âprilis  hâ 16  nap­
                                                                                   Intr’o  cafenea  leendo  eszkozlesere  1902  ivi  âprilis  hâ
                                                         —    JSub  scutul  poliţiei.
            mirarea,  când  fu  chemat la  solgâbirău,  ca  să                                                                             jânak  dilutdni  r  ârdja  hatârido'iil  kitii­
                                                      din  Budapesta,  şedea  mai  alaltăeri  inspectorul   17-ik  napjânak  dilutdni  /  ârâja  hatâri-
            i-se  dea  moştenirea.  In  loc  de  600.000  cor.
                                                      poliţiei  Schmidt  şi  îşi  bea  cafeaua.  Deodată   doiil  kitiizetik  ds  ahhoz  a  venni  szân-   zetik  ds  ahhoz  a  venni  szânddkozok  oly
            însă,  i-s’au  dat  60  cor.  Gligorescu| întrebă,
                                                      întră  un  domn  şi  desbrăcându-şi  paltonul  ÎI                                     megjegyzessel  hivatnak  meg,  hogy  az
            că ce-’i  asta?  —  Atâta e  moştenirea, răspunse                                    ddkozok  oly megjegyzessel hivatnak meg,
                                                      întinde  pe  de-asupra  capului  lui  Schmidt  şi-’l                                  drintett ingosâgok  az  1881.  dvi LX.  t.-cz.
            solgăbirăul.  —  Nu  se poate!  răspunse  Gligo­                                     hogy  az  erintett  ingosâgok  az  1881.  dvi
                                                      acaţă  în  cuiu.  »Ascultă,  d-le,  aproape  nimeni
            rescu.  —   Ba  se  poate,  eată  hârtia  consulatu­                                 LX.  t.-cz.  107.  es  108.  §§-ai  drtelmdben   107.  ds  108.  §§-ai  drtelmdben  kdszpenz-
                                                      nu  este  în  cafenea,  o  sută  de  cue  îţi  stau  la
            lui.  Cu  Gligorescu  se  învîrtea  cancelaria  şi îna­                              keszpenzfizetds  mellett,  a  legtobbet  ige-   fizetes mellett, a  legtobbet  igdro'nek  becs-
                                                      disposiţie,  tocmai aici  ţi-ai  găsit loc  să-ţi  acăţi
            intea  ochilor  vede  tot  stele  verzi.  Suspinând                                  ronek,  szukseg  esetdn  becsăron  aiul  is  âron  aiul  is  el  fognak  adatni..
                                                      paltonul?»  Domnul  şl-a  cerut scuse  şi  s'a  pus
            îşi  luă  moştenirea,  din  care  lipseau  tocmai
                                                      la  o  altă  masă.  După  câtva  timp  vine  să-’şi   el  fognak  adatni.                  Amennyiben  az  elârverezendo ingo-
            patru  »nule«  şi  se  duse  iarăşi  la  lucrătoare,
                                                      îmbrace  earăşi  paltonul  şi  earăşi  se  întinde   Amennyiben  az  elârverezendd  in-  sâgokat  mâsok  is  le  ds  feliilfoglaltattâk
            luând  în  mână  ciocanul,  ca  şi  mai  înainte.
                                                      peste  capul  inspectorului.  Asta  era  prea  mult,   gdsâgokat  mâsok  is  le  ds  feliilfoglaltat-  s  azokra  kielegitdsi  jogot  nyertek  volna,
                                                      Schmidt  puse  mâna  pe  sabie.  «Scusaţi,  d-le,   tâk  ds  azokra  kieldgitesi  jogot  nyertek  jelen  ârverds  az  1881. dvi  LX.  t.-cz.  120.
                  Ce  se  face  cu  banii  poporului.  săptămâna  trecută  mi-s'a  furat  un  palton.  Eu
              —
                                                                                                 volna,  ezen  ârveres  az  1881.  evi  LX.  §-a  drtelmdben  ezek  javâra  is  elren­
            Cetim  în  »D.  T. f.  U.«:  „Radical11  scrie,  că  sunt  un  biet  funcţionar  sărac  şi  n’aşi  vrea
                                                                                                 t.-cz.  102.  §.  ertelmdben  ezek javâra  is  deltetik.
            guvernul  earăşi  are  intenţiunea  de  a  face  să  mi-1  fure şi  pe  acesta.  De  aceea  l-am  atâr­
                                                                                                 elrendeltetik.                                  Kelt  Pujon,  1902.  dvi  mârczius  ho
            cadou  100.000  cor.  din  bănişorii  poporului  nat  în  cuiu  peste  mantaua  d-tale,  ca astfel  să
            duor  grupuri  de  capitalişti. Anume,  guvernul  fie  sub  scutul  poliţiei».  Inspectorul  a  tîs  din   Kelt  Pujon,  1902.  mârcz.  ho  25.  n. 24.  napjân.
            introduce  un  premiu  de  import  pentru  cafea,  inimă  de  gluma  cam  amară  a  funcţionarului,           Rdcz  Jâzsef,                              Rdcz  Jozsef,
            adecă  plăteşte  pentru  fiecare  sac  de  cafea  şi  l-a  iertat.                                           kir.  bir.  vâgrehajW.                     kir.  bir.  vegrehajto.





                                „ D A C I                  A                                                    ra mst iipor., societate pe acţn



           institut  de  credit  şi  economii,  societate  pe  acţii.




                          Reşedinţa  societăţii:  Orăştie  (Szâszvâros,  Broos).


                     Birourile  societăţii  se  află  în  casele  proprii:                                                      DE^xistă  deja  de  14  ani  şi  este  pro-
                       (Strada  Berăriei  nr.  12,  lângă  posta  regească).                                              vezută  cu  t o t    f e l ul  d e  m a t e r i a l
                                                                                                                          n e c e s a r ,   ca  ori-care  altă  tipografie.
                              Capital  social  100.000  cor.


                                     Operaţiunile  societăţii  sunt:

                                                                                                                                              .           «
             A)  primeşte  depuneri  spre  fructifi­     D)  Acoardă  împrumuturi  pe  lângă                                                *inQTv>a
           care.                                      siguranţă  hipotecară.
           a)  depuneri  fără  anunţ  până  la  100      E)  Institue  ramul  de  amanetare  pe                           pe   lângă  că  efectueşte  o r i - c e  c o ­
              cor.  5 72_%.                           aurituri,  argintării,  pe  lângă  disposi-                         m a n d e  r e p e d e  şi  cu  p r e ţ u r i  m o d e ­
           b)  depuneri  mai  însemnate  cu  anunţ    ţiile  legale  existente,  procurându-şi                            rate,   se  îngrijeşte  totodată  ca  t o a t e
              de  un  an  cu  6% .                    concesiunea  forului  competent.
                                                                                                                          a c e l e a  sd  fie  e s t e t i c  l u c r a t e  şi
           c)  depuneri  făcute  de  biserici,  şcoale,   F)  Cumpdră  şi  vinde  efecte  pu­
              corporaţiuni  culturale  ori  cu  scop  blice,  pe  cari  în  cas  de  lipsă  le  poate                     f ără  erori.
           de  binefacere  cu  6%                     lombarda.                                                                Până  de present  se  bucură  de  sprigi-
                Contribuţia  erarială  pentru  su­       G)  Cumpdră  şi  vinde  realităţi.                               nul  celor  mai  îndepărtate  oraşe.  Dovadă
           mele  deptise  se  plăteşte  prin  institut.  H)  Cumpdră  şi  vinde  ori-ce  lu­                              aceasta  despre  p r o m p t i t u d i n e a  şi
                Regulamentul  special  pentru  de­    cruri  mobile.
                                                                                                                          a c u r a t e ţ a   cu  care  efectueşte  o r i - c e
           puneri  se  cuprinde  în  libelul  de  de­    I)  Tot  felul  de  întreprinderi  co­
                                                                                                                          l u c r a r e .
           puneri.                                    merciale  şi  economice,  în  societate
                Depuneri^  ridicări  şi  anunţări  se   cu  alţii  ori  singură.                                               Ca  unica  t i p o g r a f i e   românească în
          pot  face  şi  prin  postă  şi  se  resol-     K)  Finanţează  patente.                                         acest  mare  comitat,  se  roagă  de  bine­
          vează  fără  întârziere.                       L)  Ardndează  şi  exardndează  rea                              voitorul  sprigin  al  celorlalte  i n s t i t u te
             B)  Acoardă  credite  personale  pe      litâţi  şi  alte  drepturi  şi  intreprinder-                       rom.,  precum  şi  al  privaţilor.
          lângă  cambii  sau  obligaţii  cu  cavenţi.  de  tot  soiul.
             C)  Acoardă  împrumuturi  pe  efecte.                   Direcţiunea.                                                                                  f a



                        A   A   A   A   A   A   A   A   A   A   A   A    A   A  A    A.  A   A   A   A    A   A.  A   A.  W  A.'  A




                                                                               „MINERVA"  institut  tipografiic  în  Ordştie.
   1   2   3   4