Page 1 - Activitatea_1902_04_14
P. 1
Anul II. Orăştie, 17 Aprilie n. 1902. Nr. 14
INSERTIUNI: ABONAMENT:
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe 1/8 an 3 cor.
reduse.
Pentru plugari— ţărani pe an
4 caroane.
Manuscriptele sunt a seadresa
redacţiei şi acelea nu să îna
Pentru România şi străinătate:
poiază. Pe an 16 franci.
Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în fiecare Joi.
D r. A urel M untean L a u r i a n B e r c i a n
Administraţia oare-ce în pretor şi primpretor nu au Se mai vorbeşte în comună şi de „Cartea de Aur“.
încredere. nescai peşti proaspeţi, prinşi din Murăş
în
Cu toate aceste primpretorul Orăş Sâmbătă noaptea spre Duminecă şi con P R E F A Ţ Ă
comune si comitate. tiei, cu datul de 29 Martie a. c. scrie cu sumaţi în tignâ.
mâna proprie citaţii la cei patru pîrîtori, Bieţii Spineni, cei cu pîra, cerură
în cari citaţii ziua însă nici nu o po dela vice-comite exmiterea unui comi Cel-ce se gândeşte la viitorul nea
meneşte, cu atâta mai puţin o scrie, sar din gremiu, pentru-că înainte ani mului nostru (şi care bun Român nu se
Unul din cele nouâ puncte ale
după-cum dovedeşte un exemplar de se luară 800 cor. împrumut şi aceia gândeşte?), trebue sâ se gândească în-
programului naţional pretinde desvolta-
pus la redacţie. Temerea avută aşa- s’au împărţit pentru o cale la Cluj la tâiu la trecutul nostru. Pentru-că tre
rea unei activităţi intensive pe terenul
dară să constată deloc la primul pas mai mulţi matadori de ai administraţiei cutul, presentul şi viitorul erau în legătură
vieţii comunale şi municipale din par
al şiretului funcţionar administrativ, Fo- comunale şi cercuale în o afacere de strînsă. Trecutul ne-a dat presentul şi
tea celor chemaţi. Pentru astfel de lupte
dor Gyula. bun obştesc, care până azi a rămas din present se naşte viitorul. E foarte
dator este a sâ întrepune fieştecare
Prin comună se vorbea, că vine fără resultat; banii însă sunt păpaţi şi natural deci, că numai cunoscând bine
membru, cu drept de representare,
fdszolgâbirăul Vineri, în 9 Aprilie, în datoria se plăteşte acum cu arunc greu trecutul putem sâ ne croim un viitor,
atât în comună cât şi în municipiu. Şi
faptă soseşte în 10. Şi ce a isprăvit? de pe spinarea lor. O a doua încur care sâ fie mai bun decât presentul.
oare cum se împlineşte acest obligământ ?
Suntem siliţi a constata în faţa A făcut cercetare de o zi, cu asis cătură ă la Pricaz, numai în stil mai Deosebi în politică, cunoaşterea tre
adversarilor noştri, că şi pe acest teren tenţa fostului notar şi a actualului no mic. Adecă care după-cum îi slugăresc cutului e o necesitate imperioasă.
urmăm o politică cât se poate de pasivă. tar cercual, tără de a chema şi martorii puterile. Pentru că timpul trece, oamenii sâ
Ba unii politiciani de ocasiune, cu (cam 20— 30) indicaţi de pîrîtori la cele Triste stări administrative şi ne schimbă, dar’ întâmplările sâ pot repeţi.
însuşiri histerice, cărora le merge mai 27 puncte resp. gravamine. mirăm, cum dl vice-comite, care pro Evenimente cari au trecut odată peste
mite toate, nu să îngrijeşte de o ad
bine din punctul lor de vedere privat, Destul, că primarul cătră finea straş poporul nostru pot sâ se deslănţuească
ministraţie corectă, cu deosebire în ce
sunt de părere, că şi aici ar trebui ur nicei (?) cercetări (!) cine ştie la a cui în de nou deasupra capului seu, şi situa-
priveşte manipularea cu banii contri-
mată politica pasivă. Această enunţare demnare, după-ce în faţa autoritativei ţiuni în cari s’a mai aflat, pot sâ se
buenţilor ?!
s’a făcut, nu chiar de mult, din partea persoane a primpretorului a înjurat de ivească de nenumârate-ori încă şi sâ-’i
După Pricaz, Spini, după Spini,
unui bărbat valoros, care solicitat fiind, D-zeu pe unul din pîrîtori, fără a f i reclame totdeauna grele jertfe şi mari
Mărtineşti şi câte alte comune nu sufer
a denegat concursul seu de a se înşira fost îndrumat la ordine, cel puţin, ju- opintiri pentru a eşi din ele întreg şi
în rîndul combatanţilor municipali. Atari pânul birău. de această manie?! Ca mâne vom în cu onoare. Şi în astfel de momente e
registra alte comune, unde de ani de
puteri imobile sunt pentru vieaţa noas In firul cercetării a recunoscut însuşi nu numai bine, ci chiar datorinţâ sâ-’şi
zile se tot fac cercetări şi nici până
tră publică nişte nule. Atari politiciani primarul, că mai multe soiuri de bani arunce conducătorii ochii înapoi, pentru
azi nu s’a ajuns la capăt.
de prilej se subtrag dela ori-ce lupte comunali nu s’au administrat la cassă, a vedea, că înaintaşii în asemenea si-
Sub astfel de împrejurări triste,
de bine obştesc, în urma cărei proce eară unele le-a negat rotund, până tuaţiuni ce au făcut, cum s’au apărat
duri sunt apoi înălţaţi chiar din partea una alta. dar adevărate, nu se mire dl vicişpan, — fiindcă numai aşa pot afla şi ei
că oamenii năcăjiţi şi despoiaţi de
administratorilor păcătoşi şi toate aces Pîrîtorii cei doi, cari erau de faţă, calea cea adevărată pentru a scoate
drepturi şi de parale, icî-colea, îi
tea pe contul bietului popor. poate că momiţi de cineva, îşi şi retra din ispită şi din primejdie poporul în
deneagă şi D-Sale încrederea, ca pri
Lăsăm se urmeze un cas concret seră pîra, în nădejde, că disposiţia fă credinţat conducerii lor.
mului funcţionar comitatens, alergând
şi încă proaspăt: cută de primpretorul, prin care pe Luni, Cred că nu greşesc când afirm, că
la ministru.
Petru Pop, Iosif Chinei şi alţi doi în 14 Aprilie, se va alege alt primar, prea puţini dintre noi, ales din gene-
Şi fiind-câ administraţia în pre
ortaci din Spini, pretura Orăştiei, fă era adevărată. Insă deşi Lunea promisă raţiunea mai tinără, cunosc trecutul
tura Orăştiei este aproape de cea
cură arătare, încă prin Maitie, la vice- sosise, nici primpretore, nici alegere şi nostru aşa cum ar trebui să-’l cunoască.
a comitatului Torontal, suntem siliţi a
comitele pentru mai multe abusuri, co nici nimic. Acum pîrîtorii se văzură Şi nu-’l cunosc, pentru-că ne lipseşte
exclama: »K affka! K affk a!! V ie îm
mise de primarul Petru Ghinea de acolo traşi pe sfoară şi cu ei împreună şi alţi o istorie completă şi amănunţită a
părăţia ta şi la noi, ca şi în T o
cu expresa rugare, că cu cercetarea să oameni, cari se interesează de averea luptelor noastre politice-naţionale din
rontal !!!
se însărcineze un exmis din gremiu, de- comunei. trecut.
Şi de cine ne o fi teamă ? bată calea mânzului prin lume până la calea după gât cu nişte oficeri englezi, cari umblau
FOIŞOARA Mult a fost, să vă răbdâm, întoarsă. Pricina, după-cum se vede, este alta : şi poate umblă şi acum după nebunateci
Nebăgaţi de voi în seamă — ademenelile străinilor, cari speculează munca prin ţările Europei, ca să-i ducă, cu bună
Astăzi ştiţi voi cum ne cheamă, braţelor şi caută, de când cu desfiinţarea plată, să se lupte contra Burilor. Măcar dac’ar
S:mt şi Dacă nu, să vă ’nvăţăm 1 sclăviei negrilor în America, să-’şi facă treb- fi întors lucru : să se bată pentru Buri, căci
şoara cu ţărani ademeniţi de încoace de bieţii de ei sunt de zece ori mai vrednici.
Numai Domnul ne iubească Ocean. Se înţelege, sărăcia pleacă foarte uşor Eu vă povestesc acum în locul prie
Domnul sfânt si ne iubească, Şi-al seu Duh ocrotitor urechea, şi foamea face să te laşi ademenit tenului meu ; de aceea când voiu zice »eu«
Şi-al seu Duh ocrotitor Plin de pace să plutească de toţi traşi-împinşii care-ţi făgăduesc marea în povestire, să ştiţi că nu sunt eu, căci
Plin de pace s i plutească Peste Ţara-Românească cu sarea şi în urmă, când nu mai au nevoie n’am fost prin America şi nici n’am de gând
Peste Ţara-Românească Şi-a Românilor popor 1 de tine, te lasă cum e mai rău şi unde ţi-e să mă duc. Povesteşte scumpul meu prieten,
Şi-al Rumânilor popor ! („Albina"!. G. GoşbuC. mai subţire aţa. ear' eu numai reproduc vorbele lui.
Veţi fi cetit prin gazete pe ici pe colea, Plecasem într’o primăvară. Auzind cei
Noi prin vremi ce ne încearcă ce scriu amărîţii şi vrăjiţii de ei emigranţi din sat că plec în America, aşa numai ca
Altă a r m ă n’am avut în America despre traiul lor. Le plângi de să văd lumea lui Dumnezeu, Ioan al Anei
Numai dragostea de iară Un emigrant. milă, ce spun, şi cum s’ar întoarce şi nu mai mi-a dat o scrisoare pentru Pavel al Anei,
Ce strămoşii ne-o lăsară, au cum. Dar’ fie-care să secere ce-a sămănatl care-i era frate bun şi era dus de mult în
Şi pe sfântul Domn de scut. Din România pân’acum n’au plecat ţă Vreau să vă povestesc acum tocmai America. Ştia că e acolo, dintr’o scrisoare a
rani de-ai noştri în America; au plecat însă despre un astfel de îmbrobodit, care a emi lui Pavel, de acum patruzeci şi opt de ani,
Dar ne-a fost destul atâta I mulţi din Ardeal şi din Ungaria, dar mai grat acum cincizeci de ani în America, nu căci de atunci n’am mai scris acasă. In
Fruntea sus, voi fraţi ai mei! ales din Bucovina. Pricina nu e atâta sărăcia, ştiu de ce şi pentru ce. I-am cunoscut fraţii America! Dar’ în ce oraş ? Nu se ştia. Acum,
Astfel cerul hotărîl’a care te face une-ori — e adevărat — să iai şi surorile; şi mi-a spus că l’a văzut acum ce-o da Dumnezeu, America doar n’o fi aşa
Si se ’nalţe amărâta lumea în cap, căci Românul care a scornit mai de curând, un prieten al meu care a de mare, ca să nu găsesc eu pe Pavel al
Ţară, prin puterea ei! vorba : »nu da Doamne omului cât poate fost prin America, linul care bate ţările aşa Anei. Dar’ dacă a murit? Dar dacă a plecat
răbda», rabdă cu putere nevoile sărăciei şi numai de florile-mărului, ca iubitor de aventuri din America în China, ori în lună, ori pe
Mai făţiş, mai fără veste nu se depărtează de pământul strămoşesc cum este. Prietenul meu, om de altfel cu tărîmul smeilor, ori In ţeara lui Por-împărat,
Ne-aţi lovit, duşmani de voi! şi ştie că pânea streinului, ori cât ar fi de carte şi cu dare de mână, a apucat să co pe unde a umblat numai Alexandru Ma-
Dar' ce-a fost, a fost poveste! bună, tot nu e ca ’n ţeara ta. Românului îi linde lumea. Abea s’a întors din America, chedon I Dar’ dacă s’a făcut boer mare şi
Dragostea de ţară este este frică de drumuri şi de apă, şi sărăcia şi iarăşi nu l’am văzut. Am auzit în urmă, şi-a schimbat numele?
Şi mai tare-acum în noi. nu este în stare să-’l urnească din loc, ca să că a plecat în Africa în Transvaal, luat de Ei, într’un noroc. De mă voiu întoarce
