Page 2 - Activitatea_1902_04_15
P. 2
Pag. 2. ACTIVITATEA Nrul 15
şorenilor, cari nu-’i putem împăciul în nostru zăpăcit, ne vedem siliţi a con lui D-zeu. Duminecă, abea ce preotul din ia pildă şi sâ urmeze sfaturile lor luând
sat. întrebaţi pe dl medic Paraşca din stata : 1.) După principiile fostului di Capolnaş a zis: «Dzeu să primească sfânta mai cu samă exemplu faptele lor, «Verba
rugăciune», cu înşelătorii acusatul Russu-Şi
Haţeg, la a cui stăruinţă merg Merişo- rector Dr. I. Mihu, profesate şi accen movent, exempla trahunt«. Atunci şi
rianul, pretinul lui Mangra, a ţinut o vorbire,
renii la D-Sa. întrebaţi comercianţii tuate de atâtea ori în direcţiune şi numai atunci poate-se zice, că aceşti
în care a batjocorit pe candidatul Teodor
din Haţeg, dl Popovici, din Puj, dl Cle- cătră corpul funcţionarilor, că politica factori îşi îndeplinesc chemarea lor, res
Ceontea din Arad şi a corteşit pentru dl
canu, din Petroşehi, dl Moldovan, la a este cu desâvîrşire eschisă dela bancă. Tomici din Ţela, care e un secret, cum de pective sunt la culmea chemării lor.
cui stăruinţă merg numai Merişorenii la Aşa nu credem, că el însuşi sâ bage vine spriginit de cătră cei din spelunca «Tri In comuna noastră Simon din pro
marfa şi negustor de român. întrebaţi în vîrtejul politic pe actualul director bunei Poporului». In vorbirea sa, Russu nu
s’a sfiit a batjocori în biserică pe dl Ceontea, topopiatul Branului, durere, nu este aşa.
băncile » H a ţ e g a n a « şi »AIbina« Dr. A. Vlad, care este de altcum primul
profesor, faţă de care dl Tomici, punându-i-se La noi e o şcoală susţinută de cele 2
cine a regulat împruturile Merişorenilor. funcţionar al »Ardelenei«.
contracandidat, a comis pe puţin zis nemo- parochii existente. Bine înţeles, un lucru
întrebaţi membr. ad. comitatului, când am 2.) Scopul călătoriei alor 2 di destie, dar’ a corteşit formal pe tema alegerii comun, dar’ râu susţinut. Din anul 1888
putut lua parte la şedinţe, cu cine am rectori a fost de natură privată-perso- de episcop.
este instituit câte un învâţător provisor,
votat întrebaţi »Tribuna«, adecă adm., nală-protecţionistă, întru cât fostul Răbdarea poporului a fost mare, căci şi cum — cum nu, totdeauna acest în
«Foaia Poporului«, »Familia«, »Gazeta«, director Dr. I. Mihu a avut lipsă de pe ticălosul pretin al lui Mangra nu l-a dat
afară din sf. biserică, ci i-a dat altă palmă: vâţător s’a brodit sâ nu fie pe placul
fosta «Revista Orăştiei«, »Trib. Pop.«, 30— 40000 coroane (dupâ-cum se vor
60 voturi pentru dl Teodor Ceontea şi 6 preoţilor dela biserica veche, cu toate
»Activitatea« şi »Libertatea«, n’au fost bise în »Central« a doua zi, la masa
pentru clientul lui Russu, Tomici. In celelalte că toţi au fost buni învâţători. Destul
oare una după alta abonate de mine în hai nouă crepatâ) şi deoare-ce moara comune încă a picat dl Tomici, ba chiar în atât, că suspomeniţii preoţi sâ nu se
decurs de 12 ani, pot dovedi şi azi ţin electrică în anul trecut n’a adus dela comuna sa Ţela n’a primit nici a zecea parte
mai intereseze de şcoală şi aceasta în
recepisele sumelor timise ca abonamente. I. Vulcu numai 750 zloţi, s’au gâtat a voturilor date pentru dl Ceontea. mod demonstrativ. De 2 ani e învâţător
îmi veţi zice, că toate acestea le-am fă banii, ca să se facă un împrumut la Din Capolnaş, Russu s’a dus tare buzat,
împreună cu — Sevei Bocii, care l-a însoţit, un pedagog absolut, fiiu al comunii
cut din datorinţă. Da şi eu zic, din datorinţâ Oszti âk-Magyar-Bank.
prin sate, după-ce mai înainte Russu a cu noastre, instituit în mod provisor de
preoţească şi românească, fără remune Cum vine »G. S.« să facă politi
treerat cu protopopul G. Sâib, cel ales cu autorităţile noastre, rudenie de sânge
raţie, nici nu vreau să mă laud şi mă cieni pe doi directori de bancă şi încă
13 voturi faţă de 51 dealui Dr. lonescu şi cu acei preoţi, dar’ tocmai de-aceea
resc cu ele, n’am nici o aspiraţiune de-a din chiar senin? nu ştim. cel întărit de Mangra şi Ciorogariu.
neajutorat de dînşii, ba persiflat, ear’
fi până la vlădică ceva, nici deputat, Oare cari legături au existat de Dumineca viitoare se va face scrutiniul
scurt vorbind, din partea cumnatului
destul îmi este apostrofarea, d-le, cu care altcum între »T. P.« şi banca «Arde şi dacă se vor pune în pplicare nelegiuirile seu preot persecutat, până acolo a mers
practicate de clicaşi la alegerile trecute atunci,
m’ai onorat; o continuă sete şi un conţinu leana, poate că acelea să vor fi ci
e drept, candidatul nostru T. Ceontea va că ura acestuia asupra învâţătorului, încât a
dor, cu cari voiu merge şi în mormânt mentat cu vre-un pocal două de bere.
dea, dar’ nici picior de Mangra ori Russu nu învâţat părinţii unui copil bolnăvicios,
am, să văd cu ochii ce tatăl meu n’a Lucru natural că împrumutul, împrumut va mai călca prin părţile noastre. care avea boala de apă, ca sâ zică, că
văzut, emanciparea poporului român din aşteaptă. Suntem sătui până în gât de blăstămă-
atâta l-a bătut învâţătorul, de s’a bol
starea lui de azi, şi întreaga intelginţa Destul, că pe nedreptul i-a tras ţiile elicei mangraiste din Arad şi să se ştie:
năvit de apă? şi i-a silit sâ-’l arate pro
română eară pusă pe lucru serios şi pe directorii băncii «Ardeleana* în diecesanii Aradului nu sunt iobagi lui Mangra,
ci oameni conştii de drepturile lor, cari vor curorului, care dispunând cercetare, bine
obiectiv, ca să impună străinului, pre vîrtejul politic. Aşa se fac cele mai
afla modul cum să se scape odată de sub înţeles, a sistat persecutarea; ear’ râ-
cum au impus Burii Englezilor, încât — multe greşeli prin celea ziare, pentru
oligarchia Iui Mangra. posând copilul după un morb lung, n’a
toată lumea îi laudă. cari unii şi alţii sunt apoi suspiţionaţi
Dascălul. voit a-1 îngropa, până când acest preot
Am zis şi iară m’am uşurat pe o şi lăsaţi afară din combinaţiile puter n’a făcut din nou arătare prin pretură,
vreme şi cu D-Ta, d-le— r, dorindu ţi nicilor, la mitră vlădicească sau scaun La acestea adaugem din parte-ne: Nu ca sâ vină comisiunea dela tribunalul
pocăinţă. fişpănesc. s’a găsit în Lugoj nimeni care să-’i spună din Braşov pentru secţionare, dar’ n’a
d-lui Tomici, că faţă de un bărbat merituos
Al on. Red. stimător ca dl profesor Teodor Ceontea să nu păşească? venit, că nu era motiv, şi abea a 4-a
Lugojenii, cari s'au revoltat, când la nişte zi l-a îngropat spre cea mai mare des-
Isidor Saturn, Pentru Mangra. alegeri bisericeşti un advocat tinerel şi fără
preot gr.-catolic român. trecut a «învins» pe dl Coriola Brediceanu, gustare a locuitorilor,
K acum de ce au lăsat pe dl Tomici, ca să
Tractul Lipovei, 19/IV. între in tovărăşia clicaşilor din Arad ? Din La începerea şcoalei a publicat, tot
TEMERI ZADARNICE. Domnule Redactor! Lugoj nu ne-am aşteptat la aşa ceva. din ură, poporului, că nu se începe şcoala,
Din titlul acestei corespondenţe veţi ghici uşor, Red. „ Activităţii că învâţătorul pus nu e bun şi sâ va
ORĂŞTIE—ARAD—CRUCEA-ALBĂ.
că precum în întreagă diecesa Aradului, aşa da jos, după un timp oare-care, ca oa
şi în tractul nostru, numai fărădelegi s’au făcut CORESPONDENŢA. menii sâ-şi dee copii la.alte şcoale, chiar
Mai înainte cu câteva zile trăsura pentru Mangra. şi la cea de stat din Bran, numai aici
oficioasă a »Ardelenei« a cărăuşit pe Prin moartea fie ertatului Mocionyi, când — nu, dînsul a poftit sâ fie învâţător,
clicaşii din Arad, săreau în sus de bucurie, Simon, în 1 Aprilie 1902.
fostul director Dr. I. Mihu şi actualul că e capelan şi ca atare n’are nici un
mandatul de deputat sinodal al cercului Bir- Onorabilă Redacţiunel
director Dr. A. Vlad până la gară, de lucru, decât tot are, că ţine agentura
chiş a devenit vacant şi conform disposiţiilor
unde amândoi o luară cătră Arad. consistoriale, alegerea s’a făcut în Dumineca ! Ca abonent dela întemeerea foii, pentru procese din o cancelarie advo-
Dacă ziarele nu ar fi dat prilej la trecută. cred, că veţi primi spre publicare ur caţială, în loc sâ desguste oamenii de
multe combinaţii politice, (ca bunăoară Această alegere e o copie fidelă a celor mătoarele rînduri: procese, cari aici la noi de un timp
»Gura-Satului«) nu am fi zis nici noi executate sub sistemul nou (şi barbari N. Red.) Am cetit prin diferite ziare şi e încoace s’au înmulţit, încât advocaţi ne-
inaugurat de Mangra la Arad.
nimic. Deoare-ce însă întâlnirea cu Russu- adevâr constatat, că între preoţi şi în conştienţioşi iac execuţie pentru 6 fii.,
Russu-Şirianul, escrohul dela »Tr. Pop.«‘
Şirianul este comentată ca un eveniment văţători s i domnească cea m ai perfectă (cum s’a întâmplat în Moeciu-superior)
din Arad, nu numai că a cutreerat toate co
politic de mare însemnătate, şi această munele noastre din acest cerc, dar’ a avut armonie şi dragoste, ca între doi factori ale căror spese se urcă apoi la mii de
împrejurare poate să schimbe tot mersul îndrăsneala să necinstească şi sfântul locaş al principali, dela cari poporul trebue sâ coroane, ear’ vacile fătate se vând câte
Şi mai mult ce ’n gură ’mi vine;
F01Ş0 ARA Iară lumea mă ascultă României era nemulţumit,'! revoltat de toate toate durerile naţiunei şi bucuriile ei trecute,
şi de toţi?
presente şi mai cu seamă viitoare — să se
Si eu rîd chiar eu de mine. Cei mai de seamă critici ai noştri au noteze bine durerile viitoare — se concentrau
Hei, de-ar fi să ştiu eu, frate, explicat acest pesimism în diferite feluri. în acest suflet, în această coardă prea sim
Măcar ori-cât a ghîci Unii îl atribue vieţei lui sbuciumate şi mi ţitoare pentru neam. Şi mai toate poeziile
Ştiţi, mă rog, atunci ce-ar fi ? zeriilor prin cari a trecut; alţii amorurilor lui fie de dragoste sau de alt gen, se re
Oameni, buni, de vreţi anume sale nenorocite; alţii iarăşi influenţei pesi
Hei, atunci ar fi chiar bine, feră la naţiune. El, Eminescu se indentifică
Să aflaţi cam cine sunt, mismului marelui filosof Schopenhauer; în
Aş ghîci ’ntâiu pentru mine. cu ţeara cu România-sol, ear pe iubita lui
Vă voiu spune ’ntr’un cuvînt: sfirşît parte din ei îl atribue organisaţiei so
Si m’aş face, şi m’aş face cu fii României.
Eu sunt Lina Păpădie, ciale a Europei de astăzi etc.
Şi slăvită şi avută In această privinţă iată ce zice şi dl
Spun minciuni de şepte posti, Câte păreri, atâtea greşeli.
Si de-o lume ne ’ntrecută. A. D. Xenopol în prefaţa poeziilor : «El
Zic că spun din cărţi norocul Noi credem că şi unii şi alţii se în-
Dară când nimic, nu ştiu, simţea că este născut spre a plânge şi a
De l’aşi şti mânca-l’ar focul I.. şală. Căci Eminescu a fost cel mai optimist
Eu viaţa ca să-mi ţiu suferi pentru toată lumea, soartea adevăra
Dar fac bani căci sunt mulţi proşti. Spun minciuni de şepte posti om de pe faţa pământului faţă de persoana ţilor poeţi. Când Caragiale l-a întâlnit Ia
Eu zic câ’s cărturăreasă Să le creadă bieţii proşti, lui. Oii mai bine zis Eminescu nu simţea Giurgiu slujind la grajdurile unui boer de
Si că ştiu să dau în cărţi Că doar prostul cât trăeşte nici odată mizeriile ce-i curgeau droaie pe acolo, l-a găsit cu Schiller în buzunar reci-
Şi mă laud să se afle Cel şiret împărăţeşte. spinare. Şi ca să înţelegem mai uşor aceea tândui-i poesiile, când dădea fân la cai. Era
Despre mine ’n ori-ce părţi ; AlbinaC) Th. D. Speranţia ce e puţin explicabil în Eminescu, trebue să-i
un om ce nu mai trăia cu corpul, ci numai
Insă lumea crezătoare, despărţim persoana in două:
cu mintea».
Proştii Insă mâi ales 1) . Partea lui, partea brută naturală şi Dar ca să arătăm mai clar identificarea
Când voesc ceva să afle Dragoste ori economie? de care el s’a interesat mult mai puţin decât
lui cu ţeara, să cităm mai departe din poezia
Vin la mine de-şi dau ghes. se interesează ori-ce vieţuitoare pentru un
«Pe lângă plopii....«
Şi de-aş şti şi eu vr'o boabă Pe lângă plopii fără soţ moment. Nici odată Eminescu nu s’a gândit La geamul tău ce strălucea
Adesea am trecut;
Să le pot ceva ghici, Mă cunoşteau vecinii toţi. la: ce voiu mânca, cu ce mă voiu îmbrăca, Privii atât de des:
Ar mai fi cum ar mai fi. Tu nu mai cunoscut. unde voiu dormi, ori-ce amor voiu avea O lume toată ’nţelegea
Dar aşa vă spun pe cinste România se întreabă cu mirare: pentru- pentru ziua de mâne I Tu nu m’ai înţeles.
Că nu ştiu mă rog nimic ce poetul cel mai mare al ei era atât de 2) . Partea neamului, supra-naturală şi Această poezie trebue ea luată în în
Dar nimic, mă rog, nici pic pesimist? Pentru-ce nemuritorul Eminescu pe care nimeni dintre Români nu a simţit’o, ţelesul propriu al cuvântului ? De loc I E
Spun şi eu ce-mi vine ’n minte vedea numai negru înaintea ochilor? Pentru- nu a cultivat’o, nu a contopit’o cu Eul său absurd să credem că Eminescu era capabil
1) Această bucată e de recitat la serbări. ce geniul cel mai mare şi cel mai bun al propriu mai bine ca Eminescu. De aceea să treacă mai de multe ori pe la geamul