Page 3 - Activitatea_1902_04_15

Nrul 15 ACTIVITATEA Pag. 3.

cu 5 coroane şi viţeii remân fără lapte In sfirşit iată-s gata, Moşule, dă biciu Cam rar se întâmplă ca un gospodar — Un nou proces de agitaţie. —
(cum s’a întâmplat în Simon). cailor şi hai, cu Doamne ajută. plugar, să nu aibă la îndemână şi alte isvoa­ Săptămâna trecută s’a pertractat la curtea
Dar ce duci în sacii aceştia ? re de câştig, cu care să se îndeletnicească, cu juraţi din Cluj, procesul pentru agitaţie,
Singurul razim şi ajutor îl are şcoala
— Ia vre-o câteva baniţe de grâu, ca când mai isprăveşte cu munca câmpului. Aşa intentat tinărului Novacovici, pentru un ar­
dela biserica nouă, dar’ şi aici parochul
să mai prind o para două, că la de al de bunăoară să lucreze vre-o meserie, pentru ticol publicat în «Tribuna», în care îndemna
acesta e totdeauna şicanat, ca sâ nu noi, mai ales în timpurile de faţă, nu prea care are materialul necesar, mai întâiu pentru tinerimea să protesteze contra acusei aduse
aibă tignă şi-i croeşte diferite procese. se încurcă banii până nu-i vinde din pâine trebuinţele gospodăriei lui şi pe urmă şi de de procurorul Lâzâr Miklos, venerabilei me­
Autorităţile noastre au decsis în­ ori vr’o vită, dacă ai. Mări, anul acesta, mul­ vânzare. Atunci mulţi dintre sătenii noştri, morii a lui Avram lancu.
fiinţarea unui al 2-lea post de învăţător. ţumesc lui Dumnezeu, tot am mai avut de nu s’ar mai plânge că n’au pe ce câştiga un Atât acusatul, cât şi apărătorul, dl ad­
bine de rău pe ce închipui un ban doi, dar ban doi, de cât numai pe grâne şi vite sau vocat Dr Cassiu Maniu s’au purtat brav.
E de dorit aceasta, dar’ întreb eu,
mai anii trecuţi, când cu lipsa aceea, te pe muncă. Curtea cu juraţi a achitat pe Nova­
cine ar mai pofti să fie aici învăţător?
uitai în sus, nu alt-ceva, că nu aveai aproape Nu mai departe, acum vre-o două săp­ covici.
dacă actualul, fiiu din comună, fiiu de nimic pe ce să iei un ban. Ce să tăcem ? 1 tămâni m’am întâlnit cu un om dintr’un sat
preot răposat, care mult a lucrat pen­ de departe şi-mi spunea că la ei toamna şi Mandatul
Să vede că aşa ne e scris nouă ăstora — Deputatul Abrudului.
tru biserică şi şcoală, rudenia capelanu­ dela coarnele plugului I Mă uit, că un tâmplar, mai ales earna, oamenii fac rogojini şi mă­ rămas vacant cu moartea bătrânului Tisza a
turi şi că numai prin aceste mijloace au ajuns pe mâna Jidanului Rosenberg Gyula,
lui, şi e disgustat nevoind a mai ră­ ori fierar sau croitor, în sfîrşit un meseriaş
mânea. Ear’ pentru cei străini nu avem ori-care, tot mai capătă din când în când scăpat cu bine de lipsa de acum vre-o doi care a avut drept contra-candidat pe alt
un ban doi; pe când unul de al-de mine, ani. jidan, rămas în minoritate.
nici cuartir. Cât de puţin, dar tot iese şi din altă
trebue numai decât să vând ceva şi dacă
P. O. D. protopop Traian Meţian paj.te. Aşa la noi în sat câtă răchită şi lemne
n’am ce vinde, să alerg să iau pq muncă, . — Concert împreunat cu dans, se
e de părere, ca se ne separăm şi cu ori să vând de cu iarnă, pânea pe care voiu nu se strică de geaba şi câtă cânepă nu s’ar va arangia de cătră corul bisericii gr.-or.
putea sămăna şi lucra şi cu acestea câte
şoala şi cu învăţătorul, avend fiecare scoate-o vara de pe câmp. române din Săcăremb, sub conducerea
parale n’ar veni sau chiar ar lămânea în d-lui înv. Emilian T ărch ilă, Luni seara,
biserică, ca parochi de sine stătătoare, — Ai dreptate, Moşule, dar nu te-ai
punga sătenilor?! a doua zi de sf. Paşti a. c., în şcoala
a susţinea singure câte o şcoală şi un întrebat nici odată, că ce ar face de hrană
aceşti meseriaşi dacă n’ar avea cât mai des Ferice de plugarul, care se îndeletni­ română gr.-or. din Săcărâmb. începutul
învăţător, şi fiind la şcoala biserica nouă,
bani în pungă şi mai mult încă, ce ar face ceşte şi cu vre-o meserie I Casa lui e stup la 8 ore seara. Preţul intrării: de
aceasta să o escontenteze pe cea veche de bogăţie şi traiul bun.
ei cu bani cu tot, dacă n’ar fi plugarii, cari persoană 1 cor., de familie â 3 persoane
cu bani şi ea să-’şi facă şcoală — atunci, să le înlesnească toată hrana ? (Va urma). 2 coroane. Suprasolviri se primesc cu
şi nici atunci, poate n’ar înceta lucrurile mulţumită şi se vor cuita pe cale zia­
De îndată ce te vei întreba de lucrul
ristică. Venitul curat este destinat fon­
pornite aici; căci: «năravul din fire n’are acesta, ai să te mândreşti că eşti plugar.
lecuire«, mai cu seamă capelanului îi Toate treburile cinstite se ajută una pe alta, N O U T Ă T I dului corului.
place » să-’şi bage nasul şi unde nu-’i dar mai ales plugăria le susţine pe toate P R O G R A M .
celelalte, cari la rîndnl lor lucrează la buna 1. «Cântec de jertfă» de Bethoven. 2. «Până
ferbe hârbul«. Tuturor cetitorilor noştri: Sărbători
stare a acesteia. vesele fi fericite! când ţineam cu codrul», de I. Mateiu. 3.
Rend pe rend voiu aduce şi altele Aşa, bunăoară, d-ta ai grâu şi vite; «înzadar alerg pământul» de G. Dima. 4.
la cunoştinţa publicului, că mai sunt dar n’ai fier de plug ; altul n’are nimic din — D a r pentru biserica din Deva. In »Nu-’i dreptate» de G. Dima. 5. «Haţegana»
multe, persoane n’am numit, autorităţile cele-ce ai d-ta; dar ştie ferăria, şi pe când scopul reparări bisericei gr.-or. rom. din de T. Popovici. 6. «Cisla», operetă corn. cu
noastre au cunoştinţă, deja unele afaceri d-ta îi pregăteşti hrana, el îţi pregăteşte fier Deva au cotribuit la mâna subscrisului ur- soli de C. Porumbescu.
» .
sunt în curgere, şi scopul îmi e ajuns de plug. Un altul dulgher, un altul olar ş. m. d. mătorii: — Ce ţi-e prăpastia! Vicarul Mangra,
Asemenea sunt ţinuturi unde locuitorii 1. Dna Aurelia Dr. Alex. Hosszu-Longin
dacă lucrurile se vor îndrepta, chiar şi fără nici o mustrare de cuget săvîrşeşte la
n’âu pământ de plugărie; dar lucrează di­ năs. Dr. Petco din Deva.
în ce priveşte vânzarea unei părţi de fapte de cameleon, de cea mai pesstimă specie.
ferite meserii şi pe când dela noi li-se trimet 2. Dl Dr. Alecx. Hosszu-Longin adv.
In nrul din Dumineca trecută al guvernamen-
munte, ce o are şcoala — singurica grâne şi vite, ei ne trimit diferite lucruri, ca : în Deva 100 cor. 3. Dl Dr. Gavriil Suciu,
tnlei «Aradi Kozlony» publică o scrisoare, în
ei avere. maşine, instrumente şi altele. advocat în Haţeg 20 cor. Total 140 cor.
care, cu un iesuitism ne mai pomenit la preoţii
Atât deocamdată. Fie-care din toţi aceştia ţine să vândă Primească marinimoşii donatori sincere
noştri, se insinuă în graţia celor dela putere.
cât mai cu preţ marfa ce pregăteşte; dar ce mulţumiri bunul D-zeu să le răsplătească
„ lo a n d e la m u n te" . Dl M. Veliciu şi soţii de ce nu să lapădă de
se întâmplă ? creştineasca faptă.
acest omuleţ? Ori d-lor îl aproabă? Atunci
Sunt mai mulţi cari pot să facă aceleaşi In numele comunei bisericeşti.
ar face un pas nesocotit, căci, uite, guvernul
'lucruri şi toţi caută să le -vândă bine. Iată Deva, 8 Aprilie 1902.
Meseriile şi intoYăreşirile nu dă nimic pe încovoieturile spinării lui
dar concurenţa.
George Romanul, Mangra, care mărginit cum este, n’a fost
te fac bogat — şatene. Ca să poată desface ceea-ce are de protopresbiter. nici când ultraist, după cum îi zic ziarele ma­
vândut, fie-care caută pe de o parte să mic­
ghiare, ci a fost un hamal, plătit bine, pen­
şoreze preţul, iar pe de alta să îmbunătă­
ţească felul lui de lucru, cu maşine şi in­ — D in d ie c e s a d e Ia u jo ş. Rvssimul tru a duce banii din Bucureşti celor întem­
— Bună dimineaţa, domnule jînvăţător. strumente mai bune, ca în timp mai scurt Dn loan Boroş, canonic custode, a fost numit niţaţi la Seghedin ori Vaţ. De un astfel de
— Foarte mulţumesc, Moş Vasile, dar şi cu o mai mare economie de material şi Pro-Vicar general Episcopesc; Rvssim. Ni- ultraist, cu lefteria de hamal, ear’ nu cu cea
încotro ? de muncă, să facă lucruri mai trainice şi mai colau Nestor, canonic prebendat director al de agitator, căci la acesta îi trebue şi minte,
cancelariei diecesane şi CI. Dr. Daniel Fi- nici guvernul n’are lipsă, ear’ noi Românii,
— Până la tîrg să-mi iau un fier de bune. Aşa s’a întâmplat cu plugurile de fier.
plug şi câte ceva pentru casă, şi fiind azi La început erau scumpe şi nu aşa de bune; reza, notar şi assesor consistorial, a fost nu numai cei din eparchia Aradului, dar’ din
Duminecă, m’am abătut pe la d-voastră sg fapt pentru care şi cumpărători erau cam numit de secretar episcopesc. întreaga ţară, îl perhorescăm pe un astfel de
omuleţ.
vă iau în căruţă, dacă cumva ai trebuinţă puţini ; cu timpul însă, ivindu-se mai mulţi
sg mergi. fabricanţi, plugurile au devenit tot mai bune — Producţiune teatrală împreunată — Concert şi producţiune teatrală,
— Tare bine ai făcut Moşule, căci şi mai ieftine şi pe aceeaşi măsură şi nu­ cu joc, vor arangia meseriaşii români se va arangia la 15/28 Aprilie 1902,
tocmai nu ştiam, care din cei cu căruţă cu mărul sătenilor cari au pluguri de fier creşte din Brad, Luni a doua zi de sf. Paşti, în localitatea d-lui Mâtyâs Jânos, de
cai se vor fi ducând azi la tîrg. Fii bun şi mereu. lţt 15/28 Apr. 1902, în hotelul „Central*1, tinerimea din Crişcior. începutul la 8
mai îngădue puţin până mi-oi lua ceva din Aceasta e pricina, că din zi în zi să începutul la 8 y 4 ore seara. I n t r a r e a : ore seara. Preţul de intrare: Locul I.
casă. putem avea cele ce ne trebue tot mai cu Locul I. I cor. 60 fii., locul II. 1 cor. 2 cor., locul II. 1 cor. 60 fii., locul III.
înlesnire şi mai bune. Acest fel de concu­ 40 fii., locul III. 1 coroană. Studenţii şi 80 fileri. Suprosolvirile se primesc cu
renţă face ca meseriile încurajate de muşterii,
unui ideal, făcându-i curte. Aceasta o spune qopii 20 fii. Venitul curat e pentru spo­ mulţumită şi se vor cuita publice. Ve­
să siee bine de tot şi cu ele dimpreună şi
şi dl Maiorescu. rirea «Fondului de ajutorare a învăţă­ nitul curat e destinat pe seama reparării
plugăria, întru cât săteanul îşi poate căpăta
In sens figurat însă ţeara — Eminescu ceilor şi sodalilor meseriaşi r omâni «. bisericei române din Crişcior.
pe un preţ mai eftin, ceea-ce-i trebue şi în
— lace reproşuri fiilor sgi — iubitei lui Emi­ Suprasolviri şi contribuiri marinimoase, P R O G R A M .
acelaş timp fiind bani, vinde pe un preţ mai
nescu —1 că ei nu-i înţeleg păsurile, nu cari din urmă sunt a să adresa prof. 1. Cântec de primăvară de G. Tăut. 2. Hai
vgd că ea sufere din mai multe cause. bun roadele muncei sale. Vasile Boneu se vor cuita publice.
leliţă de I. Vidu. 3. Spusumia frunza de
«Neagra străinătate» în special îi suge bo­ Ce se întâmplă însă? Adesea pe lângă Bilete de intrare să pot rescumpăra la
viie del. Vidu.4. Sârba popilor, I. Vidu.5. Sum
găţiile şi ei nu observă. concurenţa aceasta binefăcătoare, se iveşte dl loan Germân, acasă dela 9 — 12 ore
Toţi străinii înţeleg că România a ajuns şi alta, care caută numai să înşele pe cum­ a. m. şi dela 2— 4 ore p. m. şi seara Român, G. Dima. 6. Duşmancele, declama-
ţiune, G. Coşbuc. II L e a c p e n t r u s oa c r e ,
o «bună vacă de muls» pentru ei si numai părători. Aceasta este otrava întregului negoţ •Ia cassă.
comedie într’un act de Trocarin. P e r s o a ­
fii României încă nu au ajuns să vadă acest din timpul de faţă, atât pentru muşterii cât
trist lucru. Iată cum îmi caracterizau înainte P R O G R A M . n e l e : 1. Nicu Isvorean, Nicolae Moţ. 2. Ana
şi pentru meseriaşi. Faţă cu toate acestea,
cu câţi-va ani unii din vecinii noştri acest soţia sa, Tecla Hurdea. 3. Dna Boldescu.
săteanul îşi vinde roadele muncii lui eftin şi I. *Idil la ţeară«, comedie într’un act loca-
fapt. Vom reproduce pe cât vom putea de soacra lui, Emilia Hurdea. 4. D-na Petrean
plăteşte scump de tot ceea-ce cumpără şi el, lisată de Maria Baiulescu. P e r s o a n e l e :
fidel fraselc lor. mai ales că din multe acelea fiind rău şi de Zamfir Berbec, mare proprietar *** Sma- Eleonora Feier. 5. Iorgu Frunzescu, loan
«Dumnezeu a trecut pe cer cu sacul Hurdea. 6. Dr. Criveţ, medic, Luca Avram
mântueală alcătuite, nu ţin mai de loc, aşa randa, soţia lui, d-şoara Sofia Indrieş, Va­
cu grăunţe. Când era de asupra unei ţeri 7. Un servitor. III. După producţiune dans
că bietul om se vede nevoit ca ori să-’l cum­ sile Coteţ, neguţător, dl Sabin Jula, Ţinea,
băga mâna în sac şi arunca. In Grecia de
pere încă odată, sau să se lase păgubaş de soţia lui, d-şoara Victoria Laslo, Dancescu,
ex. nu a aruncat nici o jumătate de mână. Exposiţie de măgari. Societatea pentru
acel lucru. vărul d-lui Berbec, dl Al. Sabo, Mărioara,
In Germania, Italia, Bulgaria a aruncat ca la protejarea animalelor din Germania a decis
o mână de grăunţe. In Fracia, Ungaria, Ru­ Dela o vreme încoace această înşelă­ orfană sub tutela d-lui Dancescu, d-şoara să arangeze anul acesta o exposiţie de.. .
torie e aproape în toată puterea la noi. Otilia Dirina, Costica Rioşan dl Filip Tirica
sia ca la două mâni. Trecând însă deasupra măgari. După cum anunţă o foaie din capi­
Pentru a scăpa însă de veninul ei, mijloacele Petrea, servitor, dl Nicolae Petroviciu, Un
României i s’a spart lui D-zeu sacul şi până tală guvernul maghiar încă va fi representat
să bage de seamă, cursese, cursese, cursese sunt în puterea sătenilor. împărţitor de scrisori. II. *Harţa rezfyul*, la această exposiţie.
bine. De aceea România este cea mai lăp­ Cel întâiu e să caute fiecare gospodar operetă de V. Alexandri. P e r s o a n e l e :
toasă vacă din Europa. Ea posede şese ţîţe. să se folosească de ceea ce-i stă la îndemână Harţa reză.şul dl Filip Tirica, Bursuflescu dl „Câmpul" este titlul unui nou ziar care
Fie-care din vecinii săi: Unguri, Nemţi, Bul­ ca să aibă mai multe isvoare de indestulare Alexandru Sabo, Luncean, primar, dl Sabin se ocupă cu agricultură şi este organul ab­
gari etc. suge din câte una, iar Românul şi de câştig; şi să poată vinde cât mai Jula, Tarşiţa — văduvă, d-şoara Olimpia solvenţilor de agricultură din România. El
se uită cum alţii sug la vaca lui». multe feluri de lucruri şi în acelaşi timp să Omăta, Măriucă, tinăra ţărancă, dl Eufcmia apare in Bucureşti. Ii dorim succes şi vieaţă
aibă nevoie de foarte puţine ca să le cum­ Giurgiu, Un lacheu.
fVa urmai. / O RD EAN. lungă.
pere.