Page 1 - Activitatea_1902_05_16
P. 1
)! Anul II JOrAştifi»-!-Mlaliil n. 1902.
ABONAMENT:
INSERŢIUNI:
Pe an 6 cor. pe 1/s an 3 cor.
se plătesc cu preţuri foarte
reduse.
Pentru piugari^ţărani pe an
£ !- A 4 coroane.
Manuscriptele sunt a se adresa ' I:.
redacţiei şi acelea nu s& îna 111' !-! Pentru Rom ânia şi străin ătate:
poiază. >151 Pe an 16 franci.
! '3
Un număr costă 12 bani.
Epiitole nefrancate nu se primesc.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a re în fie e a re Joi.
D r. A urel M unteâm' L a u r i a n B e r c i â n
: b
Lume Întoarsă. de poltroni naţionali deşi unii linguşitori prin omiterea unor pasage adevărat In aceste rapoarte să sş cuprindă
__' I" îi i numesc «naţionalişti luminaţi« şi drastice şi draconice. între altele şi numărul meseriaşilor (piâ-
„Catbni morali11. Cu toate aceste, regulamentul din iestri, calfe, învăţăcei) aflători în locali
III. Acestora se poate aplica urmă vorbă nici până azi nu a văzut lumina tate, soiul meseriilor representate şi al
Existenţe dubioase se găsesc în toarea epigramă: „Linguşind în stânga, zilei, deşi la cererea unor acţionari se celor-ce nu au representanţi, dar cari
tru adevăr şi printre Români. Aceasta dreapta, unde eşti azi te-ai urcat. Şi decisese şi promise tipărirea lui. s’ar bucura de trecere în localitate şi în
o afirmă »Tribuna« sub rubrica »Pro- cum vezi bine, răsplata, Nu-i de loc de încât am observat modificările pro împrejurime. Mai departe a arăta pe
cedeuri viţioase«î O subscriem şi noi, lăpădat11. mise şi decise în adunare, nu se aplică lângă lucrările întreprinse de reuniune
declarând sus şi tare, că şif pe viitor Fapt dovedit, câ atari camelioni întocmai, din contră se practică aşn, şi de meseriaşi | şi cele-ce de dorit ar fi
îi vom descoperi publicului, cu scop de latră şi muşcă în carnea deaproapelui după-cum acela a fost compus din par să se întreprindă în folosul desvoltării
a fi cunoscuţi în deplina lor golătate, său şi nu are în vedere decât răstur tea directorului executiv şi în înţeleşii meseriaşilor noştri şi în fine arătând,
cu atât mai vîrtos, că atari existenţe narea celor adevăraţi apărători, cari cererii sale şi a îndemnisării direcţiunii, dacă meseriaşul nostru este în înaintare
sunt puşi în şirul bărbaţilor valofoşî nu nici un prilej nu l-a lăsat nefolosit întru primită 'dela aceia, când cu prilejul ab- sau în decădere; pentru caşul din urmă
numai, fără ca oameni servili ce sunt, apărarea binelui general. zicerii directorului. a visa la mijloacele, ce ar fi să s^ajilice
; i'
să folosesc de arme meschine, în favo înaintea acestora nime nu soco Pe temeiul acestui ţegulşment func pentru delâturarea pedecilor ce stau în
rul celui-ce rîvneşte după mărire. La teşte nimic. Numai vederile lor pesi ţionarii sunt expuşi cp duiumul la cer calea desvoltării.
atari sluşbaşi cu drept să poate aplica miste şi neîntemeiate sunt bătătoare de cetări disciplinare, şicanări şi pedepse, Pătrunşi de însemnătatea misiunii
»epigrama« : Ţi-s’a dat cuţit şi pită Li'. ton. mai cu samă aceia, cari nu sunt aplicşţi ce ni-s’a dat, ne permitem â ne rugă cu
Pe cei mari vezi de imită, Chiar şi [n Nu le este ruşine a bîrfi, în îngus a juca rol de paria şi a să închina (la frăţească dragoste de conducătorii reu-
furt... 'şi n ai habar, Că-’i fi prins, dat time^ lor sufletească, asupra tuturor oameni de ai direcţiunii şi comitetului rtiunilor noastre de meseriaşi să loine
de tâlhar: Căci pe cât proştii socot: bărbaţilor probaţi şi devotaţi causei. de supraveghiere, mai pe jos decât .ei voiască a insista pentru compunerea
„Corbi la corbi ochii nu scoţi‘ Se folosesc de tot soiul de colpor în ale culturii, caracterului şi cualifi- raportului general despre activitatea
Noi am numit şi nume, însă soli tări mincinoase, numai ca pe cei duş caţiunii. t reuniunii până la sfîrşitul anului 1901
daritatea celor de o pănură mai vîrtos măniţi să-’i exchidâ dela intrarea în fo Afacerile băncii se pot întoarce, şi a ne trimite cel mai târziu până la 1
s’a închegat, aflând nutrement chiar în rurile publice, unde neamul nostru are cu fundul în sus, pot ocura ori şi ce Iunie n. c. o copie a raportului, însoţit
ziaristica noasfrâ, care după vederile nevoe de luptători deschişi şi caractere soiu de abusuri în ale mistificării bilan de consemnarea imembrilor ordinari şi
deptike în ^«Procâdâtiii vîţioase« trebuia integre.,. Tot atâtea adevăruri zise de ţului şi altele, căci funcţionarii nu vor ajutători cum şi de un exemplar al sta
sblciuite. Aci siiijl’suhtem a provoca Însăşi »Tribuna«. mai cârcăi, pentru-că scăluşele regu tutelor reuniunii. . / ( ■
zicetea nu prea măgulitoare’ »Si cum Atari fiinţe perverse sunt dedaţi lamentului le arată urmările. La toate Sibiiu, 25 April n. 1902.
iesuitis nori'cum Iesu ‘itis«. a şi ‘cerşi pe la uşile puternicilor şi chiar acestea numai proiectul guvernului je 1 Comitetul «Reuniunii sbdalitor ro-
T
Avem casbri cotYcrete, că şcbala aşa’'âşteaptă‘şi ei dela nefericiţii lor va pune capăt, prin care se intenţio mâni din Sibiiu», da comitet central1 e-
neniernită,' care a fătut şi fate speculă subalteni, dacă oare-care încredete or nează ridicarea funcţionarilor la acel xecutiv al tuturor reuniunilor de 'me
şi negoţ cu patriotismul şoVinist şi biţi i-a pus la atare loc. nivou, care li să cuvine în vieaţa băncilor seriaşi.
încă chiar cu cel româriesc, se ' află După-cum se poate vedea din cele faţă de nişte oameni fără inimă, credinţă Vd Tordăşianu, 1. A polian,
între ace'i ftătbâţli v'âloroşi, pe'ăari însăşi sCriSe, de noi referitoare la «Procedeuri şi chibzuială. president. *î- • r Wdtâ?."'‘
»Triburta« şi bite Toi româneşti i-a po* viţioase«, întru nimic nu desuavăm con
Vom reveni şi asupra unor liste fle CORESPONDENŢA.
sauriat, • fireşte Recunoscând împrejură ţinutul şi tare ne mirăm, cum însăşi
conduită introduse la »Ardeleana«, pre
rile faptice. Vbm avea prilej a con »Tribuna«, ca moralisătoarea societăţii
cum şi a unui examen de avangiare.
stata aceste cu bărbaţi deplin devotaţi omeneşti şi româneşti, mai are îndrăs- On. D-le Redactor!
căuşelor noastre1 atât de “expuse din neală a ridica până la al şeptelea cer In comuna noastră Balomir (Câmpul-
toâ'te punctele’ de vedete. — Avem pe atari duşmăni chiar ai omenimii?! Pânii), s’a îndeplinit o frumoasă faptă
Cătră toate reuniunile noastre de
chiât o receircate Scrisă,1 în formă de Un for arbitrar ar trebui să se meseriaşi. creştinească, din partea unor muncitori
apel, cătră o persoană, pe care bucuros ocupe intensiv cu de acei oameni groşi de zi, cari sunt avisaţi a-şi susţinea fa
o am" fi văzut în şirul luptătorilor vieţii la .pungă, însă mici la suflet. Faptele lor — O rugăminte. — miliile lor numai cu lucrul mânilor, mun
municipale. . întortochiate trebue scoase la iveală, ca Conferinţa meseriaşilor români din cind din greu, ziua şi noaptea, la o
Istoricul acestei scrisori, compusă publicul să fie în curent cu caracteris opt localităţi, ţinută la 15 Iulie 1901 fabrică de firez lângă gara ferată Şibot.
de doi bărbaţi luptători, Tăcută sub tica lor, atunci şi numai atunci am avea în Sebeşul-săsesc, în nobila sa preocupa- Aceşti lucrători, dorind a jeţrtfTşbei ceva
împrejurări optimiste, a suferit un oare un sanatoriu al «Prdcădeurilor viţioase*! ţiune de soartea clasei noastre de mij pe sama sf. biserici cu ocasiunea sărbării
A
cate naufragiu ' în 'urma întrepuhefii O . tti - ■- < loc^ numind comitetul «Reuniunii soda- a Invierei lui Christos, au hotârît a ridica
.Până când însă ne vom îndeletnici
unui al treilea bărbat,“‘câre nu era în lilor români din Sibiiu« de comitet cen o cruce frumoasă, zugrăvită, care să
a preţui viţiile, vom rămânea tot „lume
voit a i-se recunoaşte respectivului^ 6 tral executiv pentru toate reuniunile fie aşezată lângă biserică. Această fru
\ ’.întoarsă“. ■
prea mare însemnătate nemeritatâ în noastre de meseriaşi, totodată ’l-a în moasă idee a lor li-ş’a şi împlinit, clici
viaţa publică | românească. credinţat cu adunarea tuturor datelor cu ziua de Dumineca florilor s’a şi,-jri
Lucru lesiie de ’ înţeles,1 ăâ dela treb- „Ardeleana“-ide. aparţinătoare activităţii, ce reuniunile dicat la locul dorit, şi s’a sfinţit în pre-
şoare private împrâunate cu anumite noastre o desvoaltă în interesul lor senţa întreg poporului, mai dânduse
venite pe seama^ sa şi a neamurilor propriu îndeosebi şi în interesul mese tot atunci şi o, pomană din partea
sale şi încă dela societăţi comune, s’a încă la anul 1899 se iscpdise un riaşilor de pretutindenea în general. Pe proprietarului nostru Ioan Aflam I. Iacob,
născut apoi şi infectarea societăţii, ţn atare regulament peiitru funcţionarii inst. basa datelor astfel câştigate a lucra luând parte la această ppmanâ,; încă şi
mod condamnabil. Inscenătorul acelei «Ardeleana», prin care's’a intenţionat apoi la aflarea căilor şi mijloacelor ce alţi locuitori străini. Tot cu această oca-
tactice păgubitoare vrednic este de 0 tferorisare din cale afară draconică. lor mai potrivite şi măi neapărate pen siune s’a mai sfinţit şi un rînd întreg
blâstămul oamenilor de bine. Motivele alcătuirii acestor. f scăluşe a fost tru desvoltarea şi perfecţionarea mese de veştminte bisericeşti, donate. de cre
Pe atari existenţe cu drept le o denunţare a, unui funcţionar aplicat riilor la noi. dinciosul Nicolau Vulc ai lui Adamişi
ndmeşte fiinţe catilinare »Tribuna». pe, temeiul unei protecţiuni vedite, care Pentru a ajunge cu mai multă soţia sa Maria, care a costat 84 cor.,
Că sunt abile de ( ticăloşii patriotice, observând unele lucruri ascunse, înainte uşurinţă la acest scop hbtărîre s’a luat, asemenea şi o măsăriţă foarte frumoasă
asemenea avem destule d,ov,ezi la .dosar, de a fi Lfost dat afară, a ameninţat pe ca toată reuniunile activate şi cele în pe pristol, donată de ştim. ‘ familie'Di-
cu cari ăşa să veder siliţi vom fi a ieşi vestitul director de bancâ Dr.nI. Mihii alcătuire provisorică să facă despre a mitrie Cristea din Ocna-Sibiiului, în va-
la iveală. t Urmarea a fdst 'croiiăa acelui regulament, lor activitate cu sfîrşitul fiecărui an Joare de 20 cor., numai puţin muncitorii
In ochii Românilor bine cugetători, care la desbaterea lui a fost mai mo- rapoarte detailate, din cari să se i reo- de zi au jertfit la ridicarea sf. cruci 50
cari nu îşi fac chip cioplit, de faptă, dernisat prin adunatea genei'ală, la în- g'lindeze toate lucrările săvîrşite de coroane. Aceşti muncitori se numesc:
asemenea vulpi netrebnice să timbrează trepunerăa" unor acţionari mai liberali, reuniune « în cursul anului. Nicolau Cristea, Avram Cristea, Simion
