Page 3 - Activitatea_1902_05_16

Nrul 16 ACTIVITATEA Pag- 3.

viile cultivate prin oraşe în boltă nu se din motiv, că parochia sa nu pri­ tentice, ca să nu rămână cu totul sub ascuns, toate Românce din Csahoy. In noaptea de
sapă şi sunt productive. meşte de docent pe un anumit Maxim ce fel de oameni şi iau îndrăsneala a 14 April Iau şi prins gendarmii pe hoţul, ce
cerca să-’şi bată joc de un preot român poartă numele Hiri Ferencz. Are multe pă­
Dela consideraţiuni la realitate tre­ din Agriş, care a fost amovat din
cinstit şi de omenie. Apoi dl —r, înainte de cate pe suflet Hiri, dar acum şi le-a ispăşi
buia sg facă un. pas. Pentru aceasta dl post şi lipsit de oficiu pe trei ani prin
a se angaja la «autorisata» cu peana sa pe toate în urma pedepsei, ce-i vor dicta-o
Oberlin, în anii trecuţi, nu a săpat de sentinţă criminală. — Oamenii s’au sîmbriaşă, servea cu cea mai sinceră fideli­ apărătorii legii şi împărţitorii dreptăţii
loc o parte din viia sa, care era plină I plâns pentru această nedreptate şi la tate la ziarul şovinist maghiar «Magyarorszâg»,
de burueni. Pentru a omorî buruenile Metropolitul din Blaj, şi li s’a dat râspuns colaborând şi răspândindu-şi prin ziarul acesta
a avut însâ grija de-a aşterne în porţiu­ că consistorul Iau iertat pe învâţător ideile sale «patriotice». De altcum dl —r a — Ministrul de răsboiu al Angliei, Brodrick,
nea supusă experienţei un strat gros de şi de ce sâ nu-1 ierte şi oamenii şi că fost presentat publicului român prin »T. P.» a ţinut un toast cu prilejul unui prânz făcând
în toată golătatea sa, şi faţă de publicaţiile declaraţia, că încheierea păcii cu Burii nu
30 cm. de sgură de usină. pe parochul din Bercea nu-1 vor re­
defăimătoare şi deonestătoare apărute în este departe, dar pentru aceea Anglia va tri­
In toamna anului 1901, via astfel pune până nu vor primi pe docenţele ziarul acesta la adresa sa, n’a avut cutezanţa mite atâta armată şi armatură încât răs-
tratată avea o vegetaţiune luxuriantă, Maxim. — Dacă această apucătură va nici a pretinde satisfacţie. boiul să poată fi purtat încă un an, sau dacă
strugurii erau mai copţi decât; în viia şi duce la bun resultat causa, viitorul va fi de lipsă şi doi ani.
Ca să presint o icoană deplină, aş-i
săpată ca de obiceiu şi nu erau de loc va dovedi; noi însă întrebăm, că -.oare mai putea aduce unele date şi din vieaţa
burueni. De 3 ani dl Oberlin tratează drept să fie ? privată a d-lui —r (cum a fugit în anul
— Să susţine aceea veste, că Italia va,
porţiunea de viie supusă experienţei, trecut din Pesta, lăsând după sine o sume­ ocupa cât de curând Tripolisul (Africa). Gu­
astfel: o taie, o leagă şi atâta tot ; căci — Necrolog. Subscrişii cu inima dure­ denie de datorii, cum s’au lipit de el cu vernul italian a şi trimis deja oficeri la Tri-
după d-sa îndată ce viia nu are burueni, roasă aducem la cunoştinţa tuturor consân­ această ocasiune cărţile unui iurist, etc. etc.), polis, cari vor face raport despre cele ex-
genilor şi cunoscuţilor, că prea iubita noas­ însă îp lipsa de spaţiu de ostă-dată fie destul.
sapa nu mai este trebuincioasă. periate acolo. Ocupaţia, după-cum să afirmă
tră mamă, soacră şi bunică Vi c t or i a St. Cel cu musca pe căciulă uitându-se în această se va face fără vărsare de sânge.
Am relatat aceste experienţe ca oglindă, îşi va putea cunoaşte mutra şi va
Ş u I u ţ i u născută Ioanovici împărtăşită fiind
curiositate numai, căci nu ne-am gândit cu sfintele taine ale muribunzilor, slăbită de putea vedea bârna în ochiul propriu, pe cum
un moment a recomanda podgorenţilor bătrâneţe, în anul 90 al etăţii şi în al 45-lea a văzut ţandăra mică într’al altuia. Argus. — A sasin u l lu i M ac K in le y d is­
noştri sâ nu facă sapa viiei. La noi căl­ al văduviei, şi-a dat nobilul suflet in mânile păru t. Din New-York se anunţă, că elec­
durile de vară sunt tropicale, seceta Creatorului. tricianul Dawis, care a săvîrşit execuţia lui
Rămăşiţele pământeşti se vor aşeza în — „filjen “-u l sem n de — nebunie. Mac Kinley, a dispărut câteva zile după
adese ori mare, încât pămentul nelucrat
cimiterul gr.-or. din loc, la 28 Aprilie st. n. Cât de cunoscută este limba maghiară şi în execuţie; să crede că el a fost omorît de
se creapă şi prin aceasta vatâmă viţele
a. c. după am. la 3 ore. special »ăljen«-ul până şi în — Austria, se anarchişti, dela cari şi primise scrisori de
la rădăcini. Deva, la 26 Aprilie 1902. vede şi din caşul următor: Ungurul Krismarits ameninţare.
Din contră sapa la noi este nece­ Fie-’i ţărîna uşoară şi memoria bine­ Jânos a mers şi el să se civiliseze puţin la
sară, şi ar fi poate mai bine ca sapa cuvântată! opera de curte din Viena. Se preda admira­ Un şerpe în pântecele u n u i copil.
mare, care se obicinueşte a se da pri­ Alexandru St. Şuluţiu, fiiu. Elena St. bila operă «Teii». In decursul actului prim, Se semnalează din Winkel (Alsacia) un curios
Şuluţiu, măritată Simionaş şi Ana St. Şuluţiu, deja Ungurul nostru devenise atât de emo­
măvara după cercuit, s6 se dea toamna; cas medical, care de altfel nu e cu totul nou.
fiice. Victoria şi Florica Frâncu şi Roma St. ţionat — o emoţiune artistică — încât a erupt
cu modul acesta pământul, care la noi Un copil în vîstră de patru ani, de o vreme
Şuluţiu, nepoate. Ioan Simionaş, ginere. Ama- în «ăljen». Nemţii priveau la el uimiţi, neştiind
este în marea majoritate a caşurilor ar- lia St. Şuluţiu, născută Todosie, noră. ce strigă, ce-'l doare pe simpaticul nostru oare-care slăbea, fără ca doctorul să poată
gilos şi compact, s’ar mărunţi şi şi-ar compatriot. Văzând că «ăljen»-ul nu încetează, hotărî pricina acestei stări. Copilul mânca
pierde din cohesiunea lui prin îngheţ. — Concert se va arangia de cătră inte- un comisionar de poliţie l-a scos pe Krisma­ mult, dar’ slăbea în mod vădit, pe când pân­
tecele i-se umfla mereu. In zilele din urmă
Prin sapă trebue să stîrpim burue­ l ginţa română din Avrig cu binevoitorul con­ rits afară şi l-a dus la secţie, internându-1, în copilul dete afară prin gură un şerpe viu de
curs al unui grup de clerici din Sibiiu, Marţi departamentul de observaţie medicală. A cre­
nile, mai cu samă cele din apropierea o lungime de vre o 50 centimetri, care fu
în 23 Aprilie (6 Maiu) 1902 (în ziua de Sf. zut că şi-a pierdut minţile.
butucului, care pot înăbuşi vegetaţiu- ucis şi trimis universităţii din Strasburg. De
George) în sala hotelului comunal din Avrig.
nea viiei. Taxa de întrare: de persoană: locul I. 1 cor. atunci turburările patologice au încetat şi
— P u terea trip le i alianţe. Un colo­ copilul e sănătos. Se presupune, că ar fi
In fine avantagiul mare, ce ’1 are 20 bani, locul II. 80 bani; de familie (din 3
nel al armatei bavareze a făcut socoteala, că înghiţit un ou de şerpe, bând apă molipsită.
sapa la noi este, că pământul săpat păs­ membri): locul I. 2 cor. 50 bani, locul II. 1 la 1922 Germania va avea 4,888.000 soldaţi
trează peste vară mai bine umezeala cor 80 bani. Venitul curat se va adauge la instruaţi şi peste 5,361.000 mai pnţin instruaţi.
fondul «George Lazai». începutul precis la
decât pământul nesăpat. In privinţa Statele din tripla alianţă vor avea cu totul — Om or. Un biet muncitor din Orăştie
8 ore seara. Suprasolviri să primesc cu mul­ a dispărut de mai multe zile din oraş. Joi
adâncimii sapei, cu cât e făcută mai 17,500.000 soldaţi, faţă de 20 milioane soldaţi
ţumită şi să vor cuita prin ziare. NB. Sala e în săptămâna Paştilor a fost aflat înecat într’un
adânc, cu atât mai bine. provăzută cu ventilaţie, şi va fi bine luminată, francezi şi ruşi. Cât despre mobilisarea aces­
tora, Germaniei îi va trebui 63 mii. mărci lac afară de oraş.
„Revista Viticolă., Horticolă şi Agricolă 11 de mâncări şi beuturi bune îngrijeşte comitetul. pe zi, ear’ pe lună 849 mii. Tripla alianţă
Pr o g r a ma : 1. »Hora«, de G. Ven-
(Bucureşti). tura. 2. «Flori de nufăr», de ***. 3. a) «Zis-a ar trebui să cheltuiască zilnic 105, pe lună
3100 milioane, ear’ pe an 37 miliarde. Ear’
badea», cântec poporal de G. Musicescu. b) Concurs literar.
Francia şi Rusia ar trebui să cheltaiască pe
»De ţi-’s bade», de T. Poj oviciu. 4. Orches­
NOUTĂTI tră. 5. «Capela», C. Kreutzer. 6. «Cântec po­ an 43 miliarde, In present statele din Europa
poral», de A. Bena. 7. «Marş», de H. Stunz. cheltuesc pentru susţinerea armatelor 6 mi­ Conform disposiţiunilor fieiertatului nos­
liarde, 717 milioane şi 533.500. tru membru fondator Ştefan Antonescu şi
— Oare drept să fie? Din părţile amăsurat decisului luat în şedinţa ordinară
— S a tu rn ii n oştri. Referitor la dl.—r,
Zălaului ni se scrie că protopopul gr.-cat. a comitetului central ţinută în 23 Aprilie a. c.,
care în nr. 41 al «autorisatei» cu atâta ener­
Vasilie Pop din Sângiorj a suspendat — In balon peste Sahara. Aeronau- subsemnaţii din însărcinarea comitetului ex-
gie şi foc critisează pe părintele Saturn, atri- tul militar francez Debureau are intenţia, ca criem premiu de 100 coroane val. de aur
dela oficiu şi beneficiu pe preotul buindu-i atâtea epitete obraznice şi cocişeşti,
să treacă peste întinsa pustietate Sahara din pentru cea mai bună lucrare despre legumă-
vrednic şi de bun renume din Bercea, am unoare a Vă împărtăşi unele date au­ Africa. Planurile balonului — după comuni­ ritul şi pomăritul practic.
cările prof. Marey — sunt deja gata în Aca­ La acest concurs literar pot reflecta nu­
Pe drumul lung şi cunoscut versitar dl Rădulescu-Motru, este o colonie demia de ştiinţă din Paris. Volumul balonu- mai învăţătorii membri ordinari, sau fonda­
Mai trec din vreme ’n vreme. străină. nului va cuprinde 12—13 mii metri-cubici tori ai reuniunii, având a se acomoda urmă­

«Plânsul împotriva străinului, zice dl de hidrogen şi va putea să plutească la o toarele disposiţiuni:
Gherea 1), şi a naţiilor străine, iată ce ex­ înălţime de 400—1000 metri. Deoare-ce 1. Scris în limba română curată şi uşoară,
Putut-a oare-atâta dor primă doina lui Eminescu. Mi-se pare, adaugă aeronautul Debureau are de gând să mai ia operatul va fi întitulat: «Despre legumărit şi
In noapte să se stingă, cu dînsul încă 5 tovarăşi, precum şi o mare
Când valurile din isvor D-sa, că nu e nevoe să insistăm asupra fal­ pomârit», şi va ocupa cel mult 6 coaie de
N’au încetat să plângă? sităţii acestei concepţii; absurditatea ei e cantitate de provisiuni pentru două săptămâni, tipar pe octav.
prea vădită» (1 I?) instrumente, arme şi altele, balonul trebue 2. Cuprinsul uşor de înţeles pentru po­
Când luna trece prin stejari (Va urmai. / S. ORDEAN. să aibă o mare forţă. porul român va conţinea 2 părţi:
Urmând mereu în cale-şi, In partea I. se va tracta despre legu­
Când ochii tăi tot încă mari
Se uită dulci şi galeşi ? 1) Studii critice în : Poetul ţărănimei pag. 329. — O fa p tă oribilă. Krnyaszki Lâzâr, mărit cu deosebită considerare la acelea soiuri
învăţăcel de măcelar în etate de 15 ani, a de legume, ce sunt mai avantagioase pentru
Putut-am noi, iără să ne temem de străpuns pe ortacul său Bilincz Iânos, în etate folosul şi traiul poporului român. Se vor ex­
pune modurile, cum să se facă pregătirile
urgia lui D-zeu, să ne batem joc de atâtea * de 13 ani, cu cuţitul drept în inimă, ră­
mânând numai decât mort. Amândoi să cer­ accesorii pentru sădirea şi ulterioara desvol-
bogăţii, când neamul nostru nu a dispărut tare a legumelor. Se vor arăta morburile ce
dintre popoare şi când el ar putea să tră­ P O V E Ţ E tară la prânz, pe motiv, că cel din urmă nu pot obvenl între legume şi mijloacele de vin­
iască încă mult şi bine pe pămănt ? Putut-am a voit să mânce în Vinerea-Mare, ţinând
post. Oare destrăbălatul prunc avut-a parte decare. Se va expune folosul ce-'l poate
noi să ne tocâm mai toată moştenirea arun- avea poporul nostru din legumărit, ocupând
când’o peste frontieră sau în mâmle străinilor Pentru ca părul se nu albească, de studiul religiunii ? însuşi cu legumele sale piaţele din apropiere.
din ţeară, când ochii României tot încă mari puneţi într’ţm litru de apă sâ fiarbă 10
In partea a Il-a se va pertracta despre
se uită dulci şi galeşi? când urmaşii noştri gr, ceaiu fin rusesc, la care se adaugă
sunt destinaţi să mai cânte încă mult timp 5 gr. cuişoare. După-ce fierbe şi scade — M oţi de codru. Par’că nu-ţi vine cultivarea tuturor pomilor din patria noastră.
doina lângă valurile isvorului ce n'au încetat să crezi, că şi azi se mai pot ţinea hoţi prin Se va arăta în deplină cunoştinţă de causă
pe jumătate, se retrage dela foc şi se păduri, ca în vremurile vechi. Cu toate astea despre sădirea, altoirea, cultivarea şi folosul
să plângă?
strecoară. Se unge seara pârul cu un în pădurile de stejari din comitatul Sălagiu pomilor, apoi despre diferitele morburi obve-
Căci România economică de astăzi e burete. Acest ceaiu e bun şi în contra de 3 luni încoace se ţine un hoţ primejdios, niende şi despre stîrpirea lor; despre acelea
mult inferioară celei de acum 40 ani. Pe care a îngrozit pe oameni, de nu cutezau să specii de poame cari pe la noi — sau peste
metreţei.
atunci Românul muncea pentru sine; Ro­ mai meargă nici dintr’un sat într’altul. In 6 tot — au mai mare trecere, conform c ali-
mânia era a Românilor. Astăzi? Durere, Ro­ Aprilie a jăfuit şi a lăsat moarte de jumă­ tăţii şi timpului de coacere. Comparând pomi­
mânul munceşte pentru străini, iar România, tate în pădurea Almaşului pe femeile N. Mă- cultura raţională cu cea practisată astăzi, să
ca să ne exprimăm cu tinărul profesor uni- daşa, văd. după Gligor Crişan şi Maria Vereş, se arate pentru popor avantagele. Cu date