Page 1 - Activitatea_1902_05_17
P. 1
Anul II. Orăştie, 8 Maiu n. 1902. Nr. 17
ACTIVIIĂIEA 4 ciroane.
INSERTIUNI: ABONAMENT:
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe Va an 3 cor.
reduse. Pentru plugari— ţărani pe an
Manuscriptele sunt a seadresa
redacţiei şi acelea nu să îna Pentru România şi străinătate:
poiază. Pe an 16 franci.
Un număr costă 12 bani.
Epistole nefrancate nu se primesc.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în fiecare Joi.
D r. A urel M untean L AURI AN BERCIAN
Conferenta Învăţătorilor la Orăştie.
» 9 9
In locul Reuniunilor de odinioară Onorată conferenţă l obiceiu prea rar, ear’ cuptoarele aproape Brazii se prind cam în sîlă şi sunt mai
nicăiri. Şi în curţile şcolare, uneori strîmte, expuşi neastâmpărului copilăresc, se disting
s’a introdus, pentru corpul învâţătoresc Stimaţilor domni şi f r a ţ ii
de câte ori nu întâlnim resleţe ori stând în însă prin falnica lor presentaţie şi coloarea
gr.-or., aşa numitele conferenţe după
Invitarea măgulitoare de a cerceta Do amestec greţos peste olaltă gozuri şi mătu- pururea verde. S’ar potrivi deci unde forma
tracte, având fieşte-care conferenţă câte meniile Coroanei în România şi a mă pro rătură, burueni netrebnice, găteje, bucăţi de şi întinderea curţii îngădue separarea lor prin
un preşedinte-conducâtor, denumit de nunţa asupra lor ca specialist, m’a fost reţinut cărămidă, hârbe, drenţe şi puzdării, tel şi fel! un gard sau altceva.
ven. consistor din şirul celor mai dis de a mă presenta, anul trecut, în mijlocul d-v. Un alt neajuns, grav şi, durere, foarte Arborii şi tufele acăţătoare se pot cul
tinşi bărbaţi, versaţi în ale învăţământu Acum că mi-se îmbie ocasia de a vă vedea răspândit este că, retiradele continuă a ră tiva, aşi zice eu, în ori-ce curte şcolară.
întruniţi sub cârma mea, încep prin a Vă sa mânea, cu săptămânile şi lunile, în grija soiţii. Vorba nu poate fi de parcuri cu bo
lui popular şi manuării şcoalelor peste tot.
luta cu dragă inimă, eu care, sincer mărtu Iată în resumat tabloul posomorit, dar’ schete şi doară figuri şi covoare artistice de
Conform convocării şi programului
risesc, duios eram să dau iarăşi faţă cu foştii real, în care se oglindeşte exteriorul multora flori, ci de simpla împodobire cu arbori um
publicat, la 1 Maiu s’au adunat 50 înv. mei elevi, cum sunteţi d-voastre, aproape toţi. din şcoalele noastre. broşi a curţilor şcoalare atât de prăfoase, go
în biserica gr.-or., lipsind numai 8. Există dar’ între noi relaţii de reciprocă stimă Ştiricind şi întrebând după cine ar fi laşe, posomorite şi expuse arşiţei solare. Onoare
şi intimitate, cari vor înlesni mersul lucruri puţinelor excepţii!
Era o privelişte plăcută şi îmbucu- purtând vina disordinei şi lipsei de curăţenie,
lor ce ne aşteaptă. Eu unul mă simt între scusele şi mai ales învinuirile reciproce curg Despre, că în sarcina învăţătorilor cade
rătore a vedea pionirii culturii româneşti
d-voastră ca acasă şi legitimă e convingerea gârlă. In adevăr de repeţite ori am văzut executarea unor asemenea plantaţiuni, îndoială
ai unui tract atât de vast, ca al Orâştiei. de a petrece aceste zile, alăturea şi împreună şi vedem descărcându-se vina când în nu încape.
Privindu-i laolaltă, vrând-nevrând, cu d-voastră, în muncă aevea rodnică, în cârca epitropului sau primarului, când în a Arbori potriviţi, adecă obli, înalţi, gros-
îţi venea în minte afirmarea marelui tignă şi armonie colegială. preotului, notarului şi mai ales a învăţăto ciori şi având coroane simetrice pot fi aduşi
din cutare pădure sau tufiş, ear puţinele tufe
politician şi bărbat de stat Bismark, care In vorbirile ţinute când cu deschiderea rului.
conferenţelor noastre, am văzut sulevându-se Dacă şi întrucât motivele ce se invoacă şi eventual brazii, soiuri diverse, se vor cum
a zis: »cdS el a învins pe Francezi nu
cu predilecţie trebuinţa de a se pune învă sunt sau nu temeinice, răspunde nu s’ar păra de undeva resp. se vor prăsi în grădină.
mai cu puterea învăţătorilor«. Şi cine Spesele şi aşa mici şi munca relativ neînsem
ţământul educativ şi în acelaşi, timp corpul putea în general, împrejurările locale fiind cu
mai trage la îndoială această împreju nată sunt nimica toată în comparaţie cu răs
învăţătoresc, în condiţii mai priincioase. totul deosebite.
rare reală, nu are decât să se informeze plata morală şi mulţumirea sufletească de
Până să înălbesc pe catedră şi colin Fapt neîndoios este, după a mea con
mai târziu.
dela răsboiul buro-englez. Este de obşte dând număroase comune, avut-am eu, ca vingere, că nu toţi inspectorii tractuali, aşa
Prin menţinerea în rînduială şi curăţenie
cunoscut, că acest popor mic se răs- puţini alţii, ocasie de a strînge experienţe fel dar’ protopopii, întrevin cu stăruinţa şi zelul
a tot ce aparţine şcoalei, prin împodobirea
boieşte de doi ani şi jumătate cu colo şi fel, între altele şi în ce priveşte înfăţişarea cuvenit, că preoţii ca directori locali nu exer
curţilor cu arbori umbroşi ori şi cu foişoare
exterioară proprie şcoalelor noastre. Şi tocmai cită controla necesară decât upde şi unde,
sul brit şi nici până azi nu s’a predat. şi cu brădet pururea verde, ear’ a păreţilor
fiind-că în acest obiect, negreşit important, că sub pretextul tradiţional al sărăciei, epi-
Au raportat, din contră, învingeri după cu tufe mândre, cârmacii astăzi sceptici şi pe
alţii n’au apucat a se pronunţa, îngăduit fie-’mi tropii şi ceialalţi fruntaşi bucuros se codesc
învingeri faţă de duşmanul mai numeric alocurea îndârjiţi, vor începe şi ei să recunoască,
să-’l scot la iveala ce i-se cuvine, fie şi pen- zicând, că învăţătorii să-’şi ajute cumva...
şi nu este chip a-1 trânti şi a-i răpi in tru-că în această materie destoinic mă ţin. Despre cum ar fi să fie acest » cumva», epi- fie şi în taină, că frumos şi înţelept lucru a
săvîrşit învăţătorul lor. Până şi dărnicia epi-
dependenţă, pentru care se luptă cu Domnilor şi fraţilor! A-şi depăşi cadrul tropii tac mulcum, cu excepţia unora mai
tropilor va merge sporind şi cu ea putinţa
atâta rîvnâ, dibăcie şi virtute, încât cele unei vorbiri ocasionale voind să mă avânt la sfătoşi, cari merg până a cere serios, ca în
de a întregi plantaţiunea începută.
mai mari puteri se văd silite a recu motivări academice şi apoi să mă cobor, trep văţătorii să măture înşişi...
Cunosc şi eu neastâmpărul copiilor şi
noaşte strategia, tactica şi modul de tat, la amănunte şi doar’ la exemple din D-lor şi Fraţilorl N ’am intenţia să fac natural, că trebul-vor luate măsuri în conse-
practica zilnică. Voiu ţermurî dar’ spusele la acusă învăţătorilor noştri şi aşa prost dotaţi
răsboire corăspunzător al Burilor, a că cuenţă. Neapărată este adecă îngrădirea, fi
ce este mai esenţial şi oare-cum îndemânatic. şi adese chinuiţi. Ceea-ce totuşi în drept mă
rora purcedere afla-va destui imitatori reşte ţeapănă, a fiecărui arbore eventual a
Ca fiind cerinţă neapărată trebue primită simt să afirm aste, că în ale curăţeniei şi grupei întregi, cum şi a tufelor acăţătoare de
în ale bătăliilor.
menţinerea în curăţenie şi TÎndneală a tot ce rîndului bun, destui învăţători sunt încă, cari lângă păreţi şi foişoare. Un alt mijloc este
Toate aceste însuşiri impunătoare aparţine şcoalei, aşadar’ a curţii şi grădinei, nu întrevin cum ar trebui, aşadar cu perse-
întrevenirea riguroasă şi oarecum permanentă
numai şcoala le-a creat. Lesne de. în a clădirii însăşi, a recuisitelor, etc. veranţă neînduplecată. Urmând astfel, apa şi a învăţătorului. Ori cât de năvalnici ar fi, copiii
măturile şi greblele s’ar pune mai adeseori
ţeles atunci, când învăţătorii acelei pro Murdăria e fătul leneviei şi indolenţei, se astâmpără după-ce se vor fi convins, că
ear’ dalba curăţenie este datorită hărniciei şi în serviciul şcoalelor. învăţătorul rămâne neînduplecat din capul lo
vincii sunt salarisaţi cu câte 1— 2000 fl
bunului simţ. Intr'o casă, care e curat ţinută, Cu atâta însă nu e destul. In adevăr, cului şi îndeosebi, că resolut e să menţină
la an — şi mai mult, pe când la noi
locuesc totdeauna oameni sîrguincioşi şi deci de este să făptuim un lucru aevea priincios curăţenia şi ordinea cu ori-ce preţ, că este
abea au câte o leafă de 300 fl. şi aceste
morali. Curăţenia trupului şi a obiectelor ce copiilor, să-’i apărăm de arşiţa soarelui şi să absolut interzisă până şi atingerea arborilor şi
scoase cu ţîrăita dela popor prin repar ne împresoară, ajută la curăţenia sufletului, le îmbiem ocasia ademenitoare de a se recrea că, cerând trebuinţa, se aplică pedepse aspre
tiţie şi eventual cu ajutorul executorului. în vreme-ce murdăria produce disgust şi nu în umbră la răcoare şi aer premenit, nimic faţă de ori-care ar fi îndrăsnit să contravină.
Scopul conferenţelor are în vedere arareori boale şi alte neajunsuri. mai consult decât să înzestrăm curţile şcolare Dacă se urmează întocmai, copiii şi copilele
In şcoală aşezăm temeliile dinului viitor. cu arbori şi eventual cu tufe de ornament, se deprind oarecum pe nesimţite a respecta
învăţământul şi aplicarea pratică a ma
Drept aceea, când deprinderea la curăţenie dacă nu şi cu 2— 3 grupe de flori în pajişte, opreliştea şi lasă arborii şi tufele în bună pace.
terialului. Faţă de reuşită însă sunt
şi ordine s’a înrădăcinat cu tărie în fragedele măiestrite în formă de parc. Din cause uşor Despre, că aşa este, am avut destule ocasii
multe pedecile, cari se rostogolesc în inimi, acasă şi Ia şcoală, copiii continuă a iubi de ghîcit, frâgarii, merii şi alţi pomi roditori să mă încredinţez.
calea acestor pioniri ai culturii. şi a practica înşişi aceste virtuţi. Viceversaj nu sunt recomandabili. Cu atât mai bine se Preoţii noştri ar făptui şi dînşii un lu
Mai presus de toate susţinătorii cine şi-a fost luat de călăuză disordinea şi e potrivesc în curţile şcolare castanii sălbateci, cru plăcui lui D-zeu şi binevoit obştei întregi,
osândit să petreacă anii copilăriei în necură teii, paltenii, sângerii şi platanii. Arborii, cari dacă alăturea sau cu învăţătorul împreună,
şcoalei să îngrijească mai cu de-adinsul
ţenie, de ele avea-va parte in întreaga vieaţă. vor fi perit, trebue, fireşte, înlocuiţi, toamna ar întreveni cu stăruinţă pentru menţinerea
de ameliorarea dotaţiunilor acestora, căci
Dar’ dacă e aşa, şi hotărît că aşa este, şi în primăvara ce vine. în curăţenie şi împodobirea cu arbori ori cu
până atunci nu ne vom apropia, nici atunci trebui-va să sbiciuim cu asprime lipsa Din cunoscutele viţe sălbatice uşor se pomi roditori, cu pajişte şi cărări prunduite
pe departe, de învăţătorii, cu cari Bis- de ordine şi necurăţenia ce se observă la pot înjgheba foişoare [filigorii] spaţioase, pe a locului din faţa şi jurul bisericii.
mark s’a lăudat după finalisarea răsboiu- nu puţine din şcoalele noastre. seama copiilor şi a învăţătorului. Ştiut e de Drept sentinele falnice şi de o trăinicie
lui franco-teutonic şi nici de neînvingibilii Sunt la noi, lucru firesc, destule scoale, altcum, că ele pot fi întrebuinţate ca tufe a- neasămuită recomandăm a se planta, mai
unde clădirea şi curtea, grădina şi recuisitele, căţătoare în scopul de a Împodobi păreţii ales în faţa bisericii, la intrare, stejari pira
Buri.
se menţin în curăţenia şi rîndueala cuvenită. cum şi pentru de ai scuti de umezeală. Mai midali. Păreţii înşişi, golaşi şi adese ciupiţi
Invocarea Duchului sfânt s’a făcut
Dar’ aproape tot aşa număroase par a fi presus de viţele sălbatice sunt alte două tufe de vremuri, ar presenta un aspect pitoresc,
prin P. O. D. protopresb. Vasilie Domşa şcoalele, cari nu întrunesc decât în parte acăţătoare, una-’i numită „acaţ albastru1* [lat. ademenitor şi imposant chiar, dacă şi ei s’ar
la 9 ore înainte de amiazi. Eară ime resp. nu întotdeauna cerinţiJe indicate. Şi Glycine chinensis] cu mândre şi număroase decora cu tufe de felul celor amintite.
diat după aceasta a urmat deschiderea fiindcă de geaba am cerca să tăinuim ceea-ce flori de un albastru deschis, alta numită „lulea11 In treacăt fie indicată trebuinţa de a
şi aşa vădit este, mărturisi-vom că, da, există [lat. Philadelphus speciosus] cu frunze uriaşe regula cimiteriile adese părăginite, a menţi
conferenţei în o sală a şcoalei prin Ştim.
şi astăzi nu puţine scoale, a căror podine şi şi flori bizare, cari seamănă a port-ţigară. nea în de curăţenia şi rîndul bun şi ale îm
Domn Dimitrie Comşa, profesor semi-
ferestri nu să spală cu lunile şi anii chiar. Amândouă sunt tufe pompoase şi răbdurii, podobi cu pomi sau arbori şi cărări prunduite.
narial, ca preşedinte al conferenţei, cu
Catedre, tăbli şi bănci ţinute în curăţenie, pe lângă că se reslăţesc cu îmbelşugare în D-lor şi Fraţilorl Bucuros aşi pune în
următoarea vorbire: abia unde şi unde. Păreţii se feştesc de scurt timp. discuţie şi grădinile şcolare, aşadar o cestiune
