Page 3 - Activitatea_1902_05_17

Nrul 17 A C T I V I T A T E A Pag. 3.

fie ai altarului, fie ai comunei sau ai — Pentru aceia, cari se pregătesc Vaccinarea.
statului — ci şi atunci când voiţi ca N 0 U T Ă T I la congresul din Budapesta. In scurt
timp va eşi de sub tipar raportul despre
ei să rămână doar plugari ca voi, tot1
activitatea secţiunii române a F. I. A. S.
trebue să-i trimiteţi la şcoală şi să- — Bună ziua, vecine, ce-ai mai visat
— Comite suprem, al comitatului Hu­ „Corda Fratres11 dela început (1898/ până
îndemnaţi să înveţe carte, să înveţe a în 31 Martie 1902 ; un volum menit a da azi-noapte, de eşti aşa de supărat?
nedoara a fost denumit, în zilele aceste
munci, a plugări mai cu pricepere decât D l B a r c s a y K â l mâ n , fost vice-comite toate informaţiunile de lipsă în chestiunile ce — Ce să visez ? I-a, mi-a făcut zile fripte,
un gulerat de ceia.
voi, dacă vreţi să le asiguraţi un viitor şi deputat dietal, în locul fostului comite ne ating în legătură cu „Corda Fratres11. Va
mai bun. Groff Beth'en Miklds, transpus la Torontal. fi deci aceasta un Vademecum indispensabil — Ce gulerat?
O singură bucurie avem, că cel puţin petnru toţi acei, cari doresc afi orientaţi asupra — Ce gulerat ? Ia mă pomenesc des-
Şi s’ar putea oare ca un părinte
noul comite suprem nu se va acusa, ca cei acestor chestiuni şi în întâiul loc pentru con­ de-dimineaţă cu vaccinătorul cela, cum focul îi
să nu dorească binele copiilor săi ? doi antecesori ai săi în adunările municipale, ducătorii consulatelor şi pentru acei, cari se zice, care ci-că venise să-mi hultuiască copilul.
când se vorbea şi româneşte >cu încât am vor pregăti a lua parte la congresul cel mai Auzi colo, un plodan de 4 ani şi să
(* Albina* ) JP. D u lf u .
înţeles, pe cât cunosc limba vorbitorului» etc., apropiat, care va avea loc în Budapesta. mi-1 taie la mână, d’apoi lasă, că i-am spus
deoare-ce ştim positiv, că D-sa ca fiu născut Fiind-că activitatea ce împrejurările o eu câte-va, de nu ştia pe unde să iasă.
al comitatului cunoaşte pe deplin limba impun direcţiunei secţiunei române reclamă — Şi de-aia eşti supărat?
aceluia. cheltueli enorme şi chear raportul va costa
— Păi, vezi bine... n’am dreptul să mă
Pe lângă aceasta ne-am bucura din ini­ cţ sumă considerabilă, pentru acoperirea în supări De ce să-mi chinuiască el copilul, că
Ordinea examenelor publice mă, dacă noul numit comite va dovedi 'o parte a acestei sume — suntem siliţi ca să D-zeu ştie: cum l-am crescut, ş’apoi numai
procedură mai conciliantă şi se va face ade­ ne punem pentru raport un preţ, pe care îl pe el îl am.
la şcoalele elem. popor, confesionale vărat interpret al dorinţelor maiorităţii acestui fixăm prin aceasta la 1 leu pentru România,
— Ei, dacă ţi-i vorba aşa, apoi bine-ai
din tractul O r ă ş t i e i cu finea anului comitat, care a emulat totdeauna în iubirea 1 coroană pentru Austro-Ungaria şi 1 franc făcut că te-ai supărat şi ’l-ai luat la trei parale.
şcolar 1901/2. de patrie şi jertfire pentru aceea. pentru străinătate.
— D’apoi las c’o ţine el minte pân’o
Pentru a ne putea orienta asupra nu­ întră în ăl pământ, ce i-am făcut eu.
— Dr. Eusebiu Roşea, directorul in­ mărului de exemplare pe care să-’l tipărim
— Bine i-ai făcut. Ce are el cu copilul
stitutului «Andrean» a fost înaintat la rangul deschidem prin aceasta o subscriere cu preţul
1. Maiu 1/14 Petreni d. 8— 10 ore Protosincel în ziua de Paşti în decursul indicat mai înainte. d-tale? Ce, el l-a făcut? El l-a crescut?
de
— Păi, fireşte c’aşa e.
a. m., Simeria, dela 2— 4 ore p. m., sfintei liturgii a învierii. înalt Prea Sfinţia
Consulatele federate vor primi odată
2. Maiu 2/15 Măgura dela 8— 10 ore Sa metropolitul Ioan Meţian, a făcut o dis­ cu raportul o continuare a acestuia până în — Ce are el cu copilul d-tale? Poate
tingere binemeritată. să zacă de vărsat, poate să moară, ce-1 priveşte ?
a. m., Mărtineşti, dela 2— 4 ore p. m. timpul cel mai recent, precum şi întru cât
Noul protosincel este un factor însemnat — Ba să mă ferească D-zeu d’aşa ceva.
3. Maiu 3/16 Tămăşasa dela 7— 9 ore aceasta va fi de lipsă unele hârtii de caracter
în vieaţa bisericii ortodoxe române, învăscut — Ba n’are să te ferească deloc.
a. m., Dencşor dela 9— 11 ore a. m., mai intim, cari vor complecta orientarea ce
cu cunoştinţe vaste şi un bărbat integru. Pri­
0 va oferi raportul. — Ba să nu te ferească pe d-ta, că ai
Dăncul-mare 2— 4 p. m. 4. Maiu 5/18 mească şi pe această cale felicitările noastre!
o spuză de copii, dacă ţi-i vorba d’aşa.
Căstău dela 10— 12 a. m. 5. Maiu Pentru direcţiunea secţiei române:
— Stai, vecine, nu te supăra, nu pleca.
6/19 Gelmar, dela 7— 9 a m., Geoagiu,
— Nou arangeamentla biserica gr.-cat. Lucian ’Bolcaş, Ascultă:
dela 10— 12 a. m., Feredeu, dela 2— 4 director substitut al secţiei române.
din Sibiiu. In timpul din urmă s’au făcut Tu ştii că umblă vărsatul prin sat şi
p. m. 6. Maiu 7/20 Renghet, dela 8— 10 mari schimbări în jurul bisericei gr.-cat. de I). David, pe ai mei o să-’i ferească sfântuleţul de văr­
1 7
a. m., Mada, dela 2— 4 p. m. 7. Maiu aici, unde odihnesc marii noştri bărbaţi: G. ♦ ? secretar de direcţie. sat, măcar că am 7. Da, da, pentru că copiii
8/21 Ardeu, dela 8— 10 a. m., Balşa, Bariţiu, Alex. Papiu Uarian şi David baron mei sunt vaccinaţi, pe când al d-tale, nu.
dela 2— 4 p. m. 8. Maiu 9/22 Voia, Urs de Margine. S’a închis adecă cu stachet — Ârral
frumos teritorul de Va jug- cumpărat dela — Darul reginei. Cetim în foi străine,
Porcurea, dela 8— 10 a. m., Almaşul- că Regina Elisabeta a României ca recom­ — Ârra, ne Ârra, aşa i vecine. Ascultă:
oraş în faţa realităţilor parochiale şi acel loc
mic, dela 3 — 5 p. m. 9. Maiu 10/23 pensă adevăratei consimţiri la ireparabilă copiii, cari sunt vaccinaţi nu zac de vărsat,
se arangează ca parc.
Poiana, dela 8— 10 a. m., Almaşul-de- perdere a agustei sale mame, a întregei ţări nu mai rămân sluţi pentru toată vieaţa. Eată
Vechea şi prima biserică românească de ce-ţi spuneam eu, că deşi am 7 copii,
mijloc, dela 3— 5 p. m. 10. Maiu 11/24 zidită în Sibiiu, renovată în toamna trecută, a dăruit din economiile sale de regină două­
zeci de milioane de franci cu destinaţia, să totuşi nici unul n’o să-mi zacă de vărsat.
Almaşul-mare, dela 8— 12 a. m. 11. se ridică frumos în mijlocul noului parc, care
(şe institue şcoli nouă unde cere trebuinţa, — Măi vecine, tu mă pui pe gânduri
Maiu 12/25 Glod-Nădăşdia, dela 10— 12 'contribue mult şi la ridicarea celorlalte zidiri
ajutoarea celor existente şi plătirea didactrului cu vorbele tale. Ea fâ-mă şi pe mine să în-
a. m , Cibu, dela 2— 4 p. m., Băcâia, parochiale. Acuirarea teritorului din chestiune băieţilor săraci. ţăleg minunea asta cu hultuitul.
a fost un lucru lăudabil, pentru care condu­
dela 4— 6 p. m. 12. Maiu 13/26 Bozeş, — îmi pare bine, vecine, că te-am îm­
cătorii bisericei merită toată lauda.
dela 8— 10 a. m. 13. Maiu 14/27 blânzit. Ascultă: Nu tocmai de multă vreme
»
— Oarele de birou la Albina*.
Mermezeu, dela 8— 10 a. m., Homorod, s’a găsit leacul ăsta în contra vărsatului. Pro­
Suntem rugaţi a publica, că oarele de birou
dela 3— 5 p. m. 14. Maiu 15/28 Ceru- — Păpucarul şi — advocatul. Pă- la institutul «Albina» vor fi pe durata seso- fesorul ne spunea, mi-aduc aminte, că un
băcăinţi, dela 7— 9 a. m., Valea-mare, pucarul Vlad din Orăştie cercetează pe nului de vară începând de azi 5 Maiu dela doctor străin...
- — O fi fost un Neamţ?
dela 10— 12 a. m., Bulbuc, Curpeni, advocatul Dr. Vlad din Orăştie, şi-’l 7 a. m. până la 1 p. m.
dela 3— 6 p. m. 15. Maiu 16/29 Bâ- roagă s6-’i facă o rugare cătră «Reu­ — Nu Neamţ, ci Englez, avea...
căinţi, dela 7— 9 a. m., Binţinţi, dela niunea creditorilor», că nu poate plăti — Englez?
— O lună de zile temniţă. Scrii­ Da, da. Doctorul ăsta avea o vacă bol­
10— 12 a. m., Pişchinţi, dela 2— 4 p. m. datoriile, şi reuniunea sS întrevină pe
torul dela » Ardeleana« din OrSştie navă de vărsat.
16. 19 Maiu v. (1 Iun. n.) Şibot, dela la creditori pentru oareşi-careva mod
Iuliu F I o r e a în zilele trecute a fost — Par’că şi oile se îmbolnăvesc de
9— 12 a. m., Balomir, 3— 5 p. m 17. de împăcare.
osândit la / lună 'de zile temniţă, pen- vărsat.
21 Maiu v. (3 Iun. n.), Romos, dela Advocatul Dr. Vlad, gândeşte una,
tru-că a scris ceva prostii vătămătoare — Da şi oile. Intr’o zi servitoarea doc­
8— 12 a. m., Romoşel, dela 3— 5 p. m. şi apoi se pune la masă şi scrie....
şi mincinoase contra dlui Dr. Aurel torului, tăindu-se la un deget, nu s’a legat,
18. 23 Maiu v. (5 Iun. n.), Pricaz, dela ci s’a dus de-a muls vaca. O beşicâ de pe
Păpucarul Vlad subscrie..... apoi Muntean într’o foaie din Orăţtie.
9— 11 a. m., Vaidei, dela 3 — 5 p. m. uger spărgându-se în timpul mulsului, puroiul
merge liniştit acasă.
19. 24 Maiu v (6 Iun. n.), Foit, dela .> Acest individ după-ce a puşcat a- a întrat în tăietura dela deget.
Abia trec 2 zile: cine vine ? supra dlui D r. Muntean a fost ales — Ei?
7— 9 a. m. Boiu, dela 9— 10 a. m.
de cătră Direcţiunea „ A r d e l e n i i " de — Ei. Servitoarea şi-a căutat de treabă.
Turdaş, dela 3— 5 p. m. 20. 25 Maiu Un jude dela tribunal şi-’i pune
oficial la bancă — fără de a avea cea După câte-va zile, văzu la deget, pe locul
v. (7 Iun. n.), Ludeşti, dela 8— 10 toată averea păpucarului — sub se-
mai mică pregătire comercială — ; acum tăieturii, o beşică umflată, cu mijlocul în jos
a. m. Orăştioara-de-sus, dela 3— 5 p. euestrul Păpucarul Vlad a devenit — şi marginile ridicate. Ea s’a arătat stăpânului
suntem curioşi, că după aceasta osân­
m. 21. 26 Maiu v. (8 Iun. n.), Orăş- bancrotl — a devenit bancrot fără voie, seu, doctorului, care cum văzu beşica o şi
dire, după o astfel de cinsteţ///, oare
tioara-de-jos, dela 8— 10 a. m. Beriu, că doară el nu a cerut dela advocatul cunoscu că e de vărsat. Servitoarea spuse
la ce post mai înalt îl va avansa ono­
dela 10— 12 a. m. Sibişel, dela 3— 5 Vlad să-’l arete bancrot la tribunal; — doctorului, că pe ugerul vacii sunt o mulţime
rabila Direcţiune a „Ardelenii11 pe acess de bube de astea, şi...
p. m. 22. 27 Maiu v. (9 Iun. n ), Vi­ îns£ advocatul Vlad ca ardeldhist şiret
protegiat aiul Dr. I. Mihu & consortes?
nerea, dela 8— 12 a. m, cl. I. II. cl. a cerut concurs pe capul bietului pă- — Da cum cioarele, vecine, că-ţi luai
vot ba din gură, cum cioarele nu s’au îmbob
III. IV. dela 3— 5 p. m. 23. 3/16 Iun., pucariu, şi a cerut, că tribunalul numai
năvit copiii doctorului de vărsat din lapte, că
Orăştie, cl. I. dela 8— 10 a. m., cl. II. pe el şi nu pe alt advocat sâ-l denu­ —r Moarte. Andronica Iui Avram Bugnar
biata mamă spunea, că se ia.
dela 10— 12 a. m., cl. III. dela 3— 5 mească de curator concursual! în etate de 16 ani din Cârna în urma trac-
— Ai dreptate, se ia, când îi mânca
p. m. 4/17 Iunie, cl. IV. dela 10— 12 tării rele, ce a suferit dela mamă-sa maşteră,
Tribunalul, însă lucrul naibii, a de­ laptele nefert; însă dacă-’l ferbi până dă în
p. m. şi încheierea anului şcolar. şi-a aflat scăparea, la 1 c., în valurile Mură- clocote, poţi să mănânci fără grije.
numit pe alt advocat de curator.... şi şului.
La fiecare examen sunt îndatoraţi aşa ambii Vlăduţi au rămas cu buzele — Aşa făcea doctorul englez?
să participe ca delegaţi cei mai de — Vezi-bine c’aşa... Şi cum spuneam,
umfllate! 4 — Poporaţia Londrei, după conscrie-
aproape doi învăţători din comunele rea din urmă se urcă la 4 milioane 536 după alte câte-va zile servitoarea s’a făcut
Oare, care Vlad e mai mare — bine. Ea fu trimisă să îngrijească de nişte
vecine cari au cualificaţinnea prescrisă, mii 541 suflete. Două Ardealuri abea ar
şuster ? bolnavi de vărsat, căci tocmai atunci umbla
— şi pe cari oficipl parochial concer- avea atâţia locuitori câţi are Londra singură.
vărsatal pe-acolo.
nent îi va învita. Nu înzădar s’a deschis comunicaţia şi pe
— Alegerea de episcop la Arad. sub pământ, ne încăpând mulţimea pe stra­ — Ei şi?
Orăştie, 22 Aprilie v. (5 Maiu n.), Suntem informaţi din isvor autentic, că ale­ dele oraşului. — Mare-i fu mirarea doctorului, când
1902 st. v. gerea de episcop la Arad nu să va face în Este aritmetice constatat, că In inter­ văzu, că servitoarea lui, care nu zăcuse nici
V. Domşa, sesiunea sinodală actuală. Ziua alegerii să va val de 25 ani poporaţia acestui oraş s’a odată de vărsat, acum nu se îmbolnăveşte.
protopresbiter. fixa la un dat mai târziu. întreit. — Care să fi fost pricina?
— Ascultă. Doctorul îşi dădu cu soco­