Page 4 - Activitatea_1902_05_17
P. 4
Pag. 4. A C T I V I T A T E A Nrul 17
teala, că poate nu se îmbolnăveşte, fiind-că luptă. Insă, fiind-că puroiul e puţin, vărsatul
§-lor 144. şi 145. art. de lege XV. Maiu a. c. inclusive. (§. 151 din art.
a avut beşicuţa ceea de vărsat la deget. Poate, n’are putere, şi face o singură beşică la braţ
1899, listele alegătorilor anului 1903 şi de lege XV. 1899).
a zis doctorul, că servitoarea o fi zăcut odată în locul sgărieturilor, acolo unde s’a pus
censurându-le în înţelesul §-lui 41 al Atât petiţiunile în privinţa recti
de versat, căci tu ştii, vecine, că de cel-ce altoiul. Sângele a învins deci şi s’a întărit
art. de lege XXXIII, din anul 1874 ficărilor, cât şi observaţiunile făcute
a zăcut odată, nu se mai lipeşte molima pentru luptă. Când vine vărsatul, sângele e
vărsatului. întărit şi vărsatul nu mai are nici o putere. astfel compuse în mod provisoriu, le totdeauna în scris bine instruite, şi
— Asta-i chiar adevărat, vecine. Ei? trimite în copie sub nr. şi datul pre- adresate comisiunii centrale municipale,
— Doctorul, ca să se încredinţeze pe — Ei. Copilul dacă are o bubuliţă de sinte împreună cu listele celor scoşi au a se preda primarului, notarului co
deplin, cum stau lucrurile, a sgăriat uşor, vărsat, e ca şi când a zăcut de-abinele, şi... (afară) tuturor opidelor, comunelor mari munal sau notarului cercual, cari din
scapă.
până a dat sângele, braţul copilului seu şi.. şi notariatelor cercuale aparţinătoare parte-le vor avea datorinţa a le induce
— Va să zică, copilul altoit, e ca şi
— Sărăcan de mine, Doamne, la mâna celor 6 cercuri electorale, pentru-ca în ordine cronologică în un protocol
un om care a zăcut de vărsat?
copilului lui?
— Tocmai pe tocmai, numai că după ăst mod să ’i-se dea ocasiunea fieşte- deschis anume spre acest scop, recla
— Chiar aşa, şi să ştii că numai un
7 ani, trebue să fie din nou altoit, că de nu, căruia a se convinge despre compu mările respective observările, dimpreună
copil avea.
ear să îmbolnăveşte. nerea lor corectă şi legală, a insinua cu protocolul din cestiune vor fi a se
Vai de Turci 1?
— Ei, Doamne sfinte, atunci să altoesc
— Vai, ne vai, asta-i. Şi pe sgâriiturile reclamări, eventual a face observaţiuni preda în 26 M aiu a. c. la 8 ore ma
şi eu copilul ?
celea a pus puroiu dela vaca bolnavă... asupra acestor reclamări. tutine oficiului postai.
— Nici să nu mai aştepţi.
— Ce spui vecine ? I-a pus puroiu
— Dar’ o mai vrea, acum vaccinato- Cu privire la această procedere le Aceste disposiţiuni se aduc la cu
ca să zacă de vărsat? Mă Englez afurisit?
rul cela? gea dispune următoarele: noştinţa alegătorilor din municipiul Hu
zi-i liftă şi lasâ-1.
— Cum să nu. Du-te chiar acum, nedoara cu acea adaugere, că ori-ce
— Ha, ha, ha, ascultă vecine. După Listele provisoriei se expun îm
alminteri te dă şi în judecată, după cele-ce
câte-va zile, la braţul copilului se făcu o reclamare, respective observaţiune, care
i-ai făcut. preună cu listele celor scoşi, spre in-
beşică de vărsat... nu s’a tăcut la timpul său, nu se va
— In judecată? specţiune publică dela 5— 25 Maiu a.
— Numai una? lua în consideraţiune,
— Da, în judecată c. inclusive în fiecare opid şi comună
— Numai. După alte câte-va zile, s’a Decisiunile comisiunii centrale în
— Şi de ce mă rog ?
vindecat buba şi coaja a căzut. mare încorporate la acest municipiu la
— De ce I Pentru-că nu l-ai lăsat să-’ţi cestiunea reclamărilor vor fi expuse
— Şi pe urmă? casa comunală, ear listele comunelor
vaccineze copilul. spre inspecţiune publică dela 20 până
— Pe urmă, doctorul a luat pe băiat grupate tot împreună cu ale celor scoşi,
— Mă duc, atunci, nici nu mai stau. la 30 Iulie a. c. (§. 148. art. de lege
şi a visitat bolnavii de vărsat. Mare-i fu mi se expun la oficiul notarial respectiv
Bogdaproste că m’ai luminat! Acum
rarea, dar mai mare bucuria doctorului, când XV. 1899).
văd eu că nu degeaba învaţă cineva la şi în fine se expun şi la residenţa
văzu că copilul său nu se îmbolnăveşte de Răcursurile în contra resoluţiunilor
şcoală, eu de, tot prost am rămas. municipiului, şi ele se pot vedea în
vărsat, deşi nu zăcuse nici odată. comisiunii centrale, luate asupra recla
Bună ziua, vecine.
— Auzi, colo vorbă. Dar ce vreai să-i locurile numite în toată ziua dela 8
— Bună ziua, vecine. mărilor sau ale observaţiunilor sunt a se
pară rău că nu se îmbolnăveşţe I Doar numai ore matutine până la 12 ore meridiane
înainta după expunerea spre inspecţiune
unul spui c’avea. în presenţa unui antiste, şi tot în zilele
— Ai dreptate, vecine Vezi el se bu Publicaţiune, acele dela 2— 6 ore postmeridiane se publică, respective după inmanuare, în
cura acum că descoperise leacul în contra termin de 10 zile (§. 50 art. de lege
pot şi decopia.
vărsatului. XXXIII, din 1874).
Minunea lui Dumnezeu, vecine, dar Doam Dela comisiunea centrală a a co Petiţiunile referitoare la rectificarea Din şedinţa comisiunii centrale a
listelor se pot presenţa numai dela 5— 15
ne iartă-mă, eu tot nu prea înţeleg, de ce mitatului Hunedoara, primim spre pu
comitatului Hunedoara, ţinută în Deva
nu se îmbolnăvesc cei hultuiţi ? blicare următoarele: Maiu a. c. inclusive (§. 151 din art. de la 2 Maiu 1902.
— Ai să înţelegi acum. Când se zgârie lege XV. 1899).
Comisiunea centrală a comitatului
braţul până dă sângele şi i-se pune acolo Boer Găbor,
Hunedoara rectificând prin comisiuni Observaţiunile făcute la petiţiunile mint a k6zp. vâlasztmany jegyzcije.
puroiu, sau vaccină, cum îi mai zice, vac
exmise, conform §-lui 1. al art. de lege în privinţa rectificărilor se vor putea
cinul întră în sânge. Sângele atunci caută
să se apere de vărsat şi se pregăteşte de XVIII, din anul 1876. după prescrisele înainta numai dela 15 până la 25
„Minena" inşi. tipogr., societate pe acţii
66
„ D A C I A
SC!
institut de credit şi economii, societate pe acţii.
Reşedinţa societăţii: Orăştie (Szâszvdros, Broos).
Birourile societăţii se află în casele -proprii: DE^xistâ deja de 14 ani şi este pro-
(Strada Berăriei nr. 12 lângţh-jţosta regească). văzută cu t o t f e l u l d e m a t e r i a l
n e c e s a r , ca ori-care altă tipografie.
Capital social iooţpgpl cor.
nskikukul Sr/pojrojfi®
Operaţiunile societâţii^ă
. «
^inerva
A ) primeşte depuneri spre fructifi D) Acoardă împrumuturi pe lângă
care. siguranţă hipotecară.
a) depuneri fără anunţ până la 100 E) Institue ramul de amanetare pe pe lângă că efectueşte o r i - c e c o
cor. 5 y 2°/0. aurituri, argintării, pe lângă disposi- m a n d e r e p e d e şi cu p r e ţ u r i m o d e
b) depuneri mai însemnate cu anunţ ţiile legale existente, procurându-şi rat e, se îngrijeşte totodată ca t o a t e
de un an cu 6% . concesiunea forului competent. |H a c e l e a să fie e s t e t i c l u c r a t e şi
c) depuneri făcute de biserici, şcoale, F) Cumpără şi vinde efecte pu f ă r ă ero ri.
corporaţiuni culturale ori cu scop blice, pe cari în cas de lipsă le poate
Până de present se bucură de sprigi-
de binefacere cu 6% lombarda.
Contribuţia erarială pentru su G) Cumpără şi vinde realităţi. nul celor mai îndepărtate oraşe. Dovadă
mele depuse se plăteşte prin institut. H) Cumpără şi vinde ori-ce lu aceasta despre p r o m p t i t u d i n e a şi
Regulamentul special pentru de cruri mobile. a c u r a t e ţ a cu care efectueşte o r i - c e
puneri se cuprinde în libelul de de I) Tot felul de întreprinderi co
l u c r a r e .
puneri. merciale şi economice, în societate Ca unica t i p o g r a f i e românească în
Depuneri, ridicări şi anunţări se cu âlţii ori singură,
pot face şi prin postă şi se resol- K) Finanţează patente. acest mare comitat, se roagă de bine
vează fără întârziere. L ) Arăndează şi exarăndează rea voitorul sprigin al celorlalte i n s t i t u te
B) Acoardă credite personale pe lităţi şi alte drepturi şi intreprinder- rom., precum şi al privaţilor.
lângă cambii sau obligaţii cu cavenţi. de tot soiul.
C) Acoardă împrumuturi pe efecte. Direcţiunea.
„MINERVA" institut tipografiic în Orăştie.